Pe aceeași temă
Cand fundatia a inceput sa-si desfasoare activitatea in Germania si in tarile partenere, cu mai bine de patru decenii in urma, convingerea fundamentala era aceea ca dintr-o societate pluralista si democrata fac parte si partidele politice. Pana in ziua de astazi nu s-a schimbat nimic in aceasta privinta, chiar daca unii "ganditori" au incercat sa ne convinga de faptul ca exista si alternative la aceste partide politice, aparent de mult depasite.
Fundatia Konrad Adenauer nu s-a lasat abatuta de la cursul ei si, in ciuda tuturor criticilor care s-au facut auzite, ea a continuat sa fie un aparator si un sustinator fervent al dezvoltarii moderne a institutiei "partidelor politice". Pe buna dreptate, ea a putut face referire cu diverse ocazii si la "partidele populare" pline de succes din Germania, ale caror performante de integrare dupa cel de-al doilea razboi mondial au ramas de necontestat pana in ziua de astazi.
Pornind de la aceasta intelegere al rolului partidelor in societate si manifestand respect fata de conditiile specifice ale reconstructiei democratice din Romania dupa anul 1989, reprezentanta de la Bucuresti a Fundatiei Konrad Adenauer s-a concentrat cu preponderenta asupra promovarii formatiunilor politice care in general fac parte din spectrul partidelor liberal-conservatoare si crestin-democrate de centru-dreapta. Cu totii cunoastem evolutia evenimentelor din ultimul deceniu aici in Romania, astfel incat o expunere detaliata a cauzelor succeselor modeste si esecurilor dezastruoase ne apare ca fiind de prisos.
Anul electoral 2004 - dupa cum putem simti deja - a adus cu sine cateva schimbari majore, care nu vor intarzia sa-si produca efectele si in sistemul de partide de aici din tara. Toate coordonatele au intrat in miscare si nu trece o zi fara ca noi contributii, mai mult sau mai putin originale, sa fie aduse perspectivelor spectrului romanesc al partidelor politice.
In acest context, inca inainte de sfarsitul anului 2004, Fundatia Konrad Adenauer a considerat necesar sa solicite la doi renumiti analisti politici romani ca, pe langa descrierea situatiei partidelor dupa maratonul electoral din 2004, acestia sa incerce si identificarea perspectivelor viitoarelor evolutii ale acestor partide. Spectrul vizat a fost din nou cel de centru-dreapta.
Profesorii Cristian Pirvulescu si Cristian Preda si-au asumat aceasta sarcina dificila si au intocmit doua expertize cuprinzatoare.
Caracterul exploziv al rezultatelor obtinute a determinat fundatia ca, dincolo de cercul de actori politici "implicati" in aceasta chestiune, sa invite opinia publica mai larga, interesata de fenomenul politic, la un schimb de opinii si de experienta. Actuala situatie a discutiilor purtate o vom aduce la cunostinta prin intermediul mai multor suplimente ale revistei 22.
Telul propus nu este numai purtarea unor discutii deschise pe marginea analizelor intocmite de catre domnii C. Parvulescu si C. Preda. Avand in vedere procesul de reasezare al sistemului de partide, dezbatut in cadrul mai multor formatiuni si inceput deja de catre unele dintre ele (de exemplu: realizarea unor fuziuni ce duc la formarea de "partide populare" etc.), ni se pare imperios necesar sa luam in considerare si sa analizam cu mai multa atentie si perspectivele de viitor indicate in cele doua expertize. Faptul ca, in ultimele luni, un numar uimitor de reprezentanti ai partidelor politice din Romania s-au exprimat pentru o posibila alipire a formatiunilor lor la Partidul Popular European, nu doresc sa-l comentez aici. Dincolo de motivele mai mult sau mai putin transparente care stau la baza initiativelor vizand Bruxelles-ul, se remarca si o problema extrem de concreta cu care se confrunta clasa politica din Romania in clipa de fata. Aderarea Romaniei la UE va aduce cu sine noi provocari la adresa partidelor politice de aici. Si acest lucru inseamna ca partidele vor trebui sa dezvolte inca de pe acum structuri moderne, performante si cat mai aproape de cetatean.
Cu aceasta problema se confrunta si alte tari membre ale Uniunii Europene, fapt care insa, e drept, nu poate fi o consolare pentru noi. Majoritatea acestor tari, se stie, sufera de ani de zile de o participare din ce in ce mai scazuta a cetatenilor lor la viata politica (participarea la vot, abtinerile si rezultatele catastrofale ale sondajelor de opinie sunt elocvente in acest sens). De aceea consideram ca nu este de prisos ca, tot in cadrul forumului revistei 22, sa acordam si acestor teme atentia cuvenita.
Dr. GUNTER W. DILL, presedintele Fundatiei Konrad Adenauer Bucuresti
GHEORGHE CIUHANDU, presedintele PPCD
Ce este PPCD?
Miscarea crestin-democrata din Romania a strabatut in ultimii patru ani o criza profunda, confirmata de rezultatele obtinute la alegerile generale din 28 noiembrie 2004. Astfel, in alegerile generale din 2004, in fata electoratului s-au prezentat nu mai putin de sase formatiuni si aliante politice de factura crestin-democrata sau populara, care impreuna au obtinut sub 4% din totalul voturilor valabil exprimate. Cel mai puternic dintre aceste partide s-a dovedit a fi PNTCD, care a obtinut mai multe voturi decat toate celelalte formatiuni crestin-democrate sau populare la un loc, iar singurele rezultate notabile au fost inregistrate in Timisoara si in judetul Timis - unde, de altfel, PNTCD a fost marele castigator al alegerilor locale din 6 iunie 2004. S-a vazut extrem de clar faptul ca electoratul nu mai doreste sa voteze o formatiune politica a carei imagine a fost erodata, chiar daca pe nedrept, in ultimii zece ani, dar ca nu este dispus a-si acorda votul nici altor formatiuni care se revendica de factura crestin-democrata sau populara. In aceste conditii, era imperios necesara realizarea unei constructii politice puternice de factura populara crestin-democrata, pe structura PNTCD, prin unificarea intregii miscari crestin-democrate si populare din Romania.
La 12 ianuarie 2005, PNTCD impreuna cu URR au lansat Manifestul Popular - document menit sa atraga in jurul PNTCD toate formatiunile politice de sorginte crestin-democrata si populara din Romania. In aceeasi zi au aderat la Manifestul Popular Actiunea Populara si Partidul Crestin-Democrat, iar ulterior si Partidul Blocului National Democrat. Cu aceste partide am demarat discutii in vederea formarii unui partid unic, popular, crestin-democrat.
Negocierile PNTCD cu URR s-au finalizat la 6 martie, luand nastere Partidul Popular Crestin-Democrat.
PPCD - partid crestin-democrat
PPCD (PNTCD) trebuie sa fie un partid crestin-democrat. Social-democratii propovaduiesc o pretinsa egalitate, guvernata de un stat puternic, cu toate ca saracia, din pacate foarte concreta, continua sa se intinda in Romania. Liberalii urmaresc realizarea statului minimal si dereglementarea pietei, desi societatea se imparte mereu mai dramatic intre cei avuti si cei nevoiasi. Crestin-democratia este doctrina axata pe dezvoltarea fiecaruia si solidaritatea tuturor. Romania va cunoaste viitorul european pe care il merita, daca va reusi sa asigure egalitatea sanselor, respectarea drepturilor democratice ale persoanei si cultivarea traditiei crestine. Intr-un cuvant, social-democratia inseamna "a primi", liberalismul "a avea", iar crestin-democratia inseamna, simplu, "a fi". Cele patru principii constitutive ale partidului - patriotismul luminat, democratia, morala crestina si dreptatea sociala - fac parte integranta din principiile crestin-democratiei moderne, carora li se adauga firesc personalismul, solidaritatea, libertatea si subsidiaritatea.
Reconstructia miscarii crestin democrate si populare
In scopul revigorarii miscarii crestin-democrate si populare din Romania, se impune conceperea si aplicarea unor strategii pe termen scurt si pe termen lung, strategii care sa vizeze actiuni de organizare si consolidare a structurilor centrale si locale, de promovare a unor mesaje si proiecte politice concrete in vederea recastigarii electoratului si a aducerii PPCD (PNTCD) in prim-planul scenei politice romanesti. Reconstruirea acestor structuri poate fi realizata prin promovarea de personalitati caracterizate prin profesionalism, probitate morala si demnitate, atasate valorilor crestin-democratiei. Adresez un apel tuturor celor increzatori in crezul crestin-democrat sa vina in PPCD (PNTCD). In principiu, ii vom primi in partid pe toti cei care doresc sa contribuie la unificarea si intarirea miscarii crestin-democrate. Totusi, in cazul celor care au fost membri ai formatiunilor politice care stau la baza PPCD (PNTCD), dar le-au parasit, trebuie sa tinem cont de anumite criterii. Astfel, in primul rand, isi au locul in PPCD (PNTCD) toti cei care au plecat din partide, dar nu au abandonat calitatea de membru. De asemenea, sunt asteptati toti cei care au plecat si nu s-au inscris in alte partide sau, daca s-au inscris in alte partide, nu au atacat partidele componente PPCD (PNTCD). In cazul celor care au atacat aceste partide, dar doresc sa se intoarca, dosarele vor fi analizate de la caz la caz, fiecare in parte, de catre conducerile organizatiilor judetene impreuna cu reprezentantii Biroului National de Conducere. In acest sens, propun un set de criterii inspirate din principiile societatii civile privind integritatea in politica (lipsa oricarui avantaj personal prin utilizarea functiei publice, neoportunismul politic, afacerile curate, neapartenenta la structurile de conducere ale statului comunist sau la Securitate etc.), care sa trebuiasca sa fie indeplinite de toti cei care doresc sa faca parte din PPCD (PNTCD).
Obiectivele PPCD (PNTCD)
1. Pastrarea traditiei si istoriei PNTCD. Un partid politic trebuie sa considere traditia si istoria ca fiind motivatii pentru realizari viitoare, si nu ca surse de autoglorificare sau, dimpotriva, de frustrare ori consolare. Istoria ne ofera modele de persoane si de actiuni, dar si contramodele. Momente de gratie, dar si momente tragice. Noi, crestin-democratii din PPCD (PNTCD), suntem mandri de actiunea politica a ilustrilor nostri inaintasi Iuliu Maniu, Ion Mihalache si Corneliu Coposu, ca sa-i amintim doar pe cei mai reprezentativi. Lupta lor trebuie sa constituie pentru noi un indemn si un model pentru actiunea noastra de acum si din viitor, cu armele modernitatii si eficientei politice.
2. Revitalizarea miscarii crestin-democrate si populare prin promovarea unei echipe puternice la conducerea partidului, in urma congresului.
3. Unificarea crestin-democrata in jurul si la initiativa PPCD (PNTCD). Aceasta coagulare a segmentului crestin-democrat in jurul PPCD (PNTCD) are ratiuni istorico-doctrinare si politice europene (apartenenta PNTCD la PPE), organizatorice (logistica, sedii in toata tara) si electorale. De asemenea, PPCD (PNTCD) este un partid care a inceput deja procesul de unificare crestin-democrata, insasi aparitia lui, prin comasarea PNTCD cu URR, fiind o dovada in acest sens.
In motiunea pe baza careia am fost ales presedinte al PNTCD, apreciam ca pastrarea numelui si a siglei PNTCD era esentiala, mai ales in perspectiva alegerilor parlamentare. Daca schimbam partidul din temelii, afirmam ca numele nu mai este esential. Lumea voteaza oameni, programe si echipe - acest lucru s-a dovedit la Timisoara si in judetul Timis. Acum, in momentul in care nu mai suntem constransi de apropierea alegerilor, putem sa privim mai departe.
Din pacate, experienta ultimelor alegeri ne-a aratat ca numele PNTCD nu mai poate sa atraga indeajuns electoratul. Numele PNTCD, de asemenea, creeaza probleme in calea realizarii unei mari fuziuni crestin-democrate; o imagine a trendului negativ consemnat de doua infrangeri electorale severe; o piedica pentru adeziunea mai multor personalitati; un generator de reticenta, mai ales in mediile satesti, dominate de populismul de stanga, vizavi de sintagma "taranesc"; persistenta imaginii de responsabilitate pentru esecul guvernarii Coalitiei CDR-USD-UDMR; lipsa dramatica de resurse si de logistica. Daca nu facem nimic, apare pericolul ca alte forte politice sa se revendice a fi de factura crestin-democrata sau populara si sa incerce sa se substituie pozitiei PNTCD in cadrul Partidului Popular European, concomitent cu riscul descurajarii membrilor si simpatizantilor in situatia continuarii trendului negativ, a unui declin iremediabil si ireversibil. PNTCD risca sa iasa definitiv din viata politica romaneasca, pentru a ramane doar in cartile de istorie. Proiectul PPCD (PNTCD) inseamna, pe de alta parte, pastrarea identitatii noastre, a istoriei si traditiei, dar facand un pas in viitor. PPCD (PNTCD) ii va pastra alaturi pe cei credinciosi idealurilor crestin-democrate si ii va atrage si pe altii, care pana acum aveau reticente in a ni se alatura. PPCD (PNTCD) inseamna un raspuns pozitiv din partea noastra la solicitarile Partidului Popular European, inseamna posibilitati crescute de obtinere de sprijin financiar, o imagine de innoire, de revigorare, de trecere peste ceea ce este considerat a fi depasit. PPCD (PNTCD) ar insemna, pe scurt, un lucru nou. Denumirea propusa - Partidul Popular Crestin-Democrat - reprezinta si o actualizare a mesajului politic cu realitatile Romaniei de astazi. Termenul "popular" cuprinde in sine atat termenul "national", cat si termenul "taranesc". Mai mult decat atat, numele PPCD transmite un sentiment national profund prin identitatea ca denumire cu fratii nostri crestin-democrati din Basarabia.
Dorim ca, cel putin pentru o perioada, denumirea noului partid - Partidul Popular Crestin-Democrat (PPCD), denumire care exprima esenta acestei actiuni de coagulare a polului crestin-democrat - sa fie insotita de particula (PNTCD), tocmai pentru a nu uita de unde s-a pornit la drum si pentru a nu ne renega in nici un fel istoria si traditia. Chiar daca unora li se va parea dureroasa schimbarea denumirii, trebuie sa intelegem ca acest lucru a ajuns sa fie necesar in cazul in care dorim cu adevarat regruparea intregii miscari crestin-democrate si populare din Romania.
4. PPCD (PNTCD) trebuie sa aiba un mesaj de centru-dreapta si anticomunist. A fi de centru-dreapta nu trebuie sa fie o simpla eticheta - acest concept priveste comportamentul si atitudinile politice pe care le vom avea in viitor. Centru-dreapta inseamna proprietate, piata libera, reforma economica, respectul valorii individuale, ordine, credinta, familie, natiune si, mai presus de toate, morala. A fi anticomunist astazi inseamna a fi impotriva sistemului actual, in ideea ca structurile economico-sociale ale Romaniei de astazi nu sunt capitaliste, ci de sorginte comunista, adaptate la aparente capitaliste si cu trasaturi mafiote. Coruptia, clientelismul, minciuna, hotia, populismul, care mascheaza fondul polarizarii societatii romanesti dupa modele sud-americane sau post-sovietice, au ca efect administratia ineficienta si imposibilitatea realizarii unei autentice economii de piata. Ele sunt cauzate de mostenirea comunista, prezenta si astazi in Romania. Dorim condamnarea oficiala a epocii comuniste, prin declararea caracterului criminal al regimului care a mentinut mai bine de o jumatate de secol populatia Romaniei intr-un lagar de munca, exterminare si alienare; semnalarea vinovatiei celor care au contribuit la instalarea si mentinerea acestui regim; condamnarea responsabililor de deturnarea Revolutiei din decembrie 1989; condamnarea vinovatilor de crime impotriva poporului dupa decembrie 1989 (12 ianuarie, 24-28 ianuarie, 12-19 februarie, 13-15 iunie 1990 ar fi doar cateva exemple); tragerea la raspundere a responsabililor pentru distrugerea economiei nationale, pauperizarea populatiei, intoxicarea informationala prin propaganda si manipulare, alungarea in exil a unui mare numar de romani, pusi in imposibilitatea de trai demn in tara lor.
Militam pentru aplicarea moralitatii in toate domeniile vietii socio-economice si politice. Politica bazata pe minciuna, falsitate si manipulare a adus Romania in situatia de astazi. Principiile moralitatii sunt singurele care pot salva atat partidul, cat si tara. In acest sens militam pentru aplicarea Punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara, care este actual si a fost validat si de o rezolutie a Partidului Popular European din februarie 2004. In spiritul Punctului 8 al Proclamatiei de la Timisoara si in spiritul Punctului 10 al Rezolutiei 7 a Partidului Popular European, consideram ca principalii vinovati pentru situatia dezastruoasa a societatii romanesti sunt securistii si activistii comunisti, care conduc structurile sistemului actual. Romania nu poate avea un destin european atat timp cat este condusa de acesti oameni. Pentru eliminarea lor din viata publica, PPCD (PNTCD) va promova Legea lustratiei, initiata de regretatul deputat PNTCD George Serban, lege care, in lipsa initiatorului ei, nu a mai vazut lumina zilei. Proiectul de Lege a lustratiei va fi actualizat, astfel incat sa le fie interzisa accederea in functii de conducere (politice, administrative etc.) tuturor celor care au contribuit la crimele epocii comuniste, dar si la crimele din perioada imediat urmatoare Revolutiei.
Trebuie sa promovam reducerea cheltuielilor bugetare si descentralizarea prin transferul maximumului de atributii la nivel local in domeniul administratiei publice. Principiul subsidiaritatii, promovat de noi, acorda intaietate comunitatilor de baza in privinta luarii deciziilor care le privesc. Subsidiaritatea necesita responsabilizarea, participarea activa a cetatenilor la luarea deciziilor care ii privesc si la punerea lor efectiva in aplicare. Militam pentru refacerea si consolidarea legaturilor cu Biserica. Ca partid crestin-democrat, trebuie sa urmarim mult mai atent aplicarea invataturii crestine in toata viata si activitatea noastra, constituind exemple de solidaritate pentru semeni, sa militam pentru unitatea crestina, in scopul rezolvarii problemelor cu care se confrunta cetatenii. Sustinem reconstructia morala a societatii prin promovarea ecumenismului si a bunei intelegeri intre reprezentantii diferitelor religii si confesiuni, precum si prin incurajarea Bisericii si a altor organizatii in educarea cetatenilor in spiritul moralei crestine. Militam pentru restituirea tuturor bunurilor si proprietatilor confiscate de comunisti comunitatilor religioase, restituire care le-ar garanta independenta financiara fata de stat. Este inadmisibil faptul ca, pana in prezent, comunitatile religioase din Romania au primit inapoi doar aproximativ 5% din fostele lor proprietati.
Sustinem restituirea in totalitate a tuturor proprietatilor. Intre principiile PPCD (PNTCD), garantarea proprietatii ocupa un loc de seama. Vom veghea la apararea dreptului proprietarului de a-si folosi bunurile si de a dispune de uzufructul acestora, fara afectarea intereselor comunitatii, atat timp cat prosperitatea sa a fost obtinuta in mod legitim. Vom milita pentru reimproprietarirea populatiei, prin respingerea dreptului de proprietate al statului comunist si postcomunist asupra a tot ce s-a furat, retrocedarea avutiilor populatiei conform unor principii globale de distribuire, stabilite riguros, care sa combine inapoierea bunurilor confiscate cu alte masuri de reparatie (pentru munca in lagar, pentru suferinte etc).
Cerem verificarea tuturor averilor spectaculoase realizate dupa decembrie 1989. Intr-o tara normala, insutirea capitalului in doar cativa ani este foarte putin probabila. In contextul "tranzitiei", averile aparute din senin sunt, in multe cazuri, rezultatul unor "inginerii" doar aparent legale. Confiscarea averilor facute prin frauda si jaf ar asigura fondurile necesare despagubirii populatiei private de drepturile sale in timpul regimului comunist.
Recastigarea increderii categoriilor de baza ale societatii romanesti
Vrem sa recastigam increderea intelectualilor. Dorim sa initiem un dialog cu intelectualii, pentru a-i atrage la participarea responsabila la viata politica a tarii. Vom organiza mese rotunde la nivelul organizatiilor partidului, la care vom invita intelectuali marcanti, in ideea de a le auzi problemele si de a le cere propuneri de solutii care, ulterior, sa fie cuprinse in oferta noastra electorala. Trebuie sa-i convingem sa vina alaturi de noi, pentru a beneficia de sprijinul lor in reformarea intregii clase politice romanesti actuale. Vrem sa recastigam increderea femeilor. Mai mult de 50% din populatia tarii este reprezentata de femei. De aceea, trebuie sa le acordam sprijinul nostru, atat prin cresterea reprezentarii si a responsabilitatilor in partid, cat si prin dezvoltarea de programe specifice menite a imbunatati conditia femeii in societatea actuala. Vom stabili un calendar de actiuni la nivel national, adaptat specificului si posibilitatilor organizatiilor locale si ne va preocupa cresterea gradului de pregatire politica a femeilor, drept pentru care vom organiza mai multe training-uri si conferinte pe aceasta tema.
Vrem sa recastigam increderea tinerilor. Viitorul tarii se afla in mainile tineretului sau. Credem ca locul tinerilor este in Romania si suntem gata sa-i sprijinim prin programe clare destinate intereselor lor, pentru a se putea realiza pe plan personal si profesional aici. Politica crestin-democrata trebuie sa faciliteze tinerilor calea spre o viata axata pe raspunderea proprie. Trebuie sa discutam cu tinerii, sa-i intrebam pe ei care sunt problemele cu care se confrunta si, in baza raspunsurilor pe care le vom primi, sa conformam politicile noastre dorintelor lor.
Familia, ca temelie a societatii, va fi in centrul programelor noastre si dorim sa o sprijinim in vederea implinirii menirii sale. Crestin-democratia considera familia drept forma cea mai stabila a convietuirii in societate. Suntem constienti ca triada familie-scoala-biserica reprezinta baza formarii civice si morale a oricarei persoane. In cadrul familiei se resimte cel mai bine solidaritatea intre generatii, crestin-democratia pronuntandu-se pentru o politica a parteneriatului generatiilor.
Trebuie, de asemenea, sa sprijinim satele si taranii producatori - viitorii fermieri, si nu cei "asistati social". Consideram ca a venit momentul ca orasul, a carui industrializare fortata a fost subventionata de sat, sa-si plateasca datoriile. Aceasta presupune incurajarea activitatilor economice prin credite si dobanda subventionata, crearea de mici intreprinderi pentru prelucrarea produselor agricole si animaliere, subventionarea micului producator (gospodarului), agroturism. Satele si taranii trebuie, prin rezultatele muncii lor, sa beneficieze de serviciile indispensabile unei lumi civilizate (apa, canal, electricitate, drumuri, comunicatii).
Trebuie sa concepem programe clare pentru IMM-uri, micii intreprinzatori particulari si liber-profesionisti - temelia clasei mijlocii -, care trebuie sa fie baza economiei romanesti capitaliste, respectiv a economiei de piata functionale, bazate pe proprietatea privata si aparate de statul capitalist autentic. Sustinem conceptul de parteneriat social - acesta poate fi premisa unei dezvoltari continue, de durata, in care primeaza obiectivele majore ale populatiei.
Trebuie sa acordam prioritate absoluta imbunatatirii nivelului de trai al romanilor, prin reforme in sanatate, invatamant, cultura, cercetare stiintifica, inclusiv prin cresterea nivelului de salarizare a personalului din domeniile respective si prin reforma sistemului de pensii.
In lipsa unei forte politice crestin-democrate din Parlamentul Romaniei, socialismul populist a avut adversari politici neconvingatori, cu un mesaj cel putin ambiguu. Actuala putere politica a Romaniei nu are o identitate doctrinara clara si deja s-a dovedit a fi indepartata prin fapte de principiile moralitatii pe care le clameaza prin vorbe. Numai printr-o politica ofensiva si agresiva, in sensul bun al cuvantului, vom reusi sa ne indeplinim obiectivul de a deveni principala alternativa credibila la sistemul politic actual.
Ideile crestin-democrate, mai aproape de cetatean
Luni, 21 martie, la sediul GDS a avut loc dezbaterea cu tema Ce este PPCD?, organizata in colaborare cu Fundatia Konrad Adenauer. Dezbaterea a fost moderata de Cristian Preda, la ea participand membri ai PPCD si reprezentanti ai societatii civile. Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri asupra situatiei partidelor politice din Romania. Revista 22 va reflecta in suplimente tematice aceste dezbateri.
Prezentam, in continuare, fragmente din masa rotunda care a avut ca subiect PPCD-ul.
Cristian Preda (GDS): In zona crestin-democratiei exista in ultima vreme mai multe miscari foarte interesante si ne-am gandit sa invitam la GDS diversele partide, formatiuni, personalitati care se reclama sau care-si construiesc o asemenea identitate crestin-democrata si populara. Am inceput, mi se pare firesc, cu PPCD. Ne intereseaza de ce s-a creat acum PPCD, si nu anul trecut? In ce perspectiva, pentru a face ce anume? Care sunt mizele in viitorul apropiat si in viitorul ceva mai indepartat ale acestei formatiuni politice? Cum privesc liderii sai situatia creata dupa alegerile din 2004? Care sunt sansele acestei formatiuni politice?
Gheorghe Ciuhandu (presedintele PPCD): In sondajele de opinie, 10-14% dintre romani se declara ca impartasind valori crestin-democrate. Cu toate acestea, in Parlament nu sunt reprezentati.
Din punctul de vedere al PNTCD, in analiza noastra, aveam trei variante: sa ramanem cantonati intr-o anume rigiditate care nu ne-ar fi dat nici o perspectiva; sa fim un fel de intermediar al intrarii altor partide in PPE, dupa care sa ne topim in acele partide si sa ne pierdem identitatea; sa incercam aceasta regrupare "prin noi insine", dar cu oameni care realmente impartasesc valori crestin-democrate si care nu si le-au insusit conjunctural. Am mers pe aceasta a treia cale. Daca nu faceam acest pas, exista riscul sa ramanem cu o traditie, cu o istorie, dar sa descrestem de la an la an, poate si biologic vorbind, si in final sa dispara orice perspectiva.
Adrian Pop (secretarul general al PPCD): Intre principiile cu care a pornit la drum URR, si care se regaseste intre valorile pe care PNTCD le-a promovat, este cel al subsidiaritatii. Noi suntem pentru politicianului aflat la indemana alegatorului, aproape de cel care ii da votul, caruia trebuie sa-i raspunda si, in felul acesta, sa conduca lucrurile in interesul cetateanului. Cu spiritul nostru dinamic, intreprinzator, pe care l-am demonstrat in URR, cu experienta si cu intelepciunea unor oameni care au reusit sa intoarca PNTCD dintr-o stare latenta si sa-l readuca in atentia vietii publice, incercam sa fim o alternativa viabila pentru cetateni, o alternativa in care sa se regaseasca si sa-si aleaga oameni care sa-i reprezinte. PPCD va incerca sa aduca ideile crestin-democrate mai aproape de alegator. Pentru asta avem nevoie sa aducem impreuna in acest partid nu numai fortele URR si PNTCD, ci toate fortele din spectrul crestin-democrat sau de dreapta pe care le putem convinge.
Electoratul roman nu este intotdeauna sensibil la doctrina
Radu Filipescu (GDS): Trebuie sa veniti cu mesaje sau situatii clare in care sa va identificati ca partid crestin-democrat.
Gh. Ciuhandu: In campania electorala am avut mesaje axate pe ideea de proprietate, de descentralizare si autonomie locala in spiritul subsidiaritatii, am avut un program de dezvoltare rurala care mergea pe stimularea gospodariei taranesti in paralel cu crearea unor ramuri prelucratoare ale produselor agricole la tara si a dezvoltarii serviciilor. Am avut o propunere de legislatie legata de scoaterea bisericii de sub tutela statului.
R. Filipescu: Dar au avut niste ecouri, rezultate?
Gh. Ciuhandu: Se pare ca pe unele dintre ele le preiau acum altii. Am sustinut si sustinem in continuare aceste valori. Numai ca, din pacate, dupa parerea mea, electoratul roman nu este intotdeauna sensibil la doctrina. De multe ori apar lideri carismatici, care nu spun multe, dar culeg voturi, nu neaparat pe program, ci pe modul de exprimare. Acum trebuie sa ne personalizam mesajul, axandu-ne pe valori conservatoare, in sensul bun al cuvantului, si traditionale in spectrul social - relatia cu biserica, familia s.a. -, iar in spectrul economic sa evoluam spre valorile neoliberale, care definesc economia de piata functionala.
Marian Milut (presedintele Comitetului National de Conducere al PPCD): In opinia mea, PNTCD a fost un partid naiv, in sensul ca totul a fost foarte emotional. Sigur ca acest partid a avut in interior oameni cu o mare chemare spre istorie si spre politica. Acest lucru s-a agravat si mai mult dupa anul 2000, cand structurile PNTCD si ale altor forte crestine au fost practic pulverizate. E foarte greu sa se faca acum reconstructia aceasta. Exista posibilitatea ca anul acesta sa ne definim ca un partid care poate accede la Parlament. Si asta inseamna resurse financiare, valori umane, mesaj extern, legaturi. Este necesar ca PPCD sa fie capatul de drum pentru mai multe formatiuni care trebuie sa se stranga si sa depaseasca anumite stari de animozitate, poate conflictuale uneori. Sorin Alexandrescu (GDS): Am fost membru al Actiunii Populare si am demisionat oficial pe 3 octombrie, in semn de protest impotriva esecului fuziunii cu PNTCD. In acest moment, problema este modul in care noul PPCD poate folosi marele capital de incredere care exista in mod difuz in populatie. Adica oamenii ar dori sa existe un partid popular crestin-democrat in aceasta tara, dar de aici si pana la a-i da votul este o foarte mare distanta. In al doilea rand, problema este ca mesajele politice au devenit, in fond, identice. Toata lumea vrea cam acelasi lucru. Intrebarea este: cum se poate gasi o specificitate pentru noul partid? Prin doctrina, desigur. Ma intreb daca problema principala nu este aceea de a ajunge la public. Poate ca nu exista alta solutie decat sprijinul extern. Fara acest sprijin extern nu vad cum doctrina crestin-democrata poate fi adusa la populatie. Exista apoi si cateva probleme obiective. Crestin-democratia exista numai in tari protestante si catolice, nu exista in tarile ortodoxe. In mod curios, suntem un popor crestin, dar care nu stie cum sa se manifeste crestin in politica. Cred ca ar trebui elaborata o doctrina extrem de usor de inteles pentru oameni, care sa vada o relatie intre un partid politic si Biserica. Problema este sa obtii un sprijin din partea Bisericii Ortodoxe, asa cum se intampla in tarile protestante si catolice.
Apoi, daca nu ajungeti in fata electoratului, cred ca orice discutie este inutila. Cu doar cateva procente nu poti sa faci mai mult decat s-a facut in 2000 sau in 2004. Nu ar fi in primul rand de dorit un program de popularizare a partidului? Cu oameni, cu idei si cu lucruri din trecut, atat cat se mai stie, pentru ca ma indoiesc ca multi tineri stiu cine a fost Maniu. Nu o campanie electorala, ci realmente de promovare a partidului. Aveti un bun prilej, pentru ca s-au unit doua partide, e o noua eticheta politica, ea trebuie prezentata. Asa cum ati venit la GDS, ar trebui sa mergeti peste tot si sa va prezentati.
Vom compensa bariera mediatica prin intalniri directe cu oamenii
Ileana Lucaciu (Romania libera): Trebuie sa promovati o doctrina pornita de la PNTCD si actualizata prin perspectiva UE. Nu puteti veni la electorat decat explicandu-i concret. Mai ales in momentul in care PNTCD s-a unit cu URR, un partid mai tanar. Mergeti la alegerile pentru Primaria Bucurestiului cu d-l Radu Munteanu. Eu vreau sa aud in campania electorala ca dansul reprezinta un partid, o doctrina.
Radu Munteanu (candidatul PPCD la Primaria generala a Municipiului Bucuresti): In 1990, eram student in Bucuresti si ma inscriam in Tineretul Universitar National Taranesc Crestin Democrat datorita atat unei traditii de familie, dar mai ales datorita d-lui Corneliu Coposu, fata de care aveam o admiratie sincera si neconditionata. Apoi am optat pentru o cariera administrativa si am inteles, in primul rand dintr-o convingere interioara, ca trebuie sa pastrez o echidistanta politica. Venirea la putere a PSD in 2001 a schimbat cu totul calculele mele de viitor in Romania, astfel incat mi-am reconsiderat pozitia fata de politica si am inteles ca trebuie sa ma implic din nou. Am fost printre cei care au fondat URR in Bucuresti, pentru ca in URR am regasit un spirit pe care-l gasisem la inceputul anilor '90 in PNTCD.
Aceasta fuziune inseamna mai mult decat un exercitiu de regrupare: o incercare concreta de a moderniza PNTCD, din punctul meu de vedere. Sigur, punem doctrina la baza actiunii politice, dar insistam mai mult pe ceea ce vrem sa facem concret, pe actiunea politica propriu-zisa, pentru ca electoratul sa se simta si sa fie reprezentat. Trebuie sa avem un discurs foarte inteligibil pentru oameni. Stim ca exista in continuare, mai ales la nivelul audiovizualului, o bariera mediatica prin care prezenta unor anumite formatiuni politice este conditionata de publicitate. Vom compensa acest lucru prin intalniri directe cu oamenii.
Serban Bubenek (prim-vicepresedinte al PPCD): In ultima vreme suntem victimele unui "jupoi" mediatic, adica bucatele din ideile noastre sunt luate, bine ambalate si vandute dupa ce li se face o publicitate foarte buna. Noi trebuie sa ne vindem aceste produse, care nu sunt altceva decat rezultatul unui filon doctrinar care are la baza morala crestina. Nu avem de ce sa abandonam, pentru ca ne tragem insasi puterea de a exista din cei trei piloni ai acelei societati romanesti pe care o dorim: familia, scoala si biserica. Despre biserica, nimeni n-a avut un program articulat in campania electorala asupra ceea ce inseamna o societate romaneasca ancorata in valorile crestine si indreptata catre modernitatea unui proiect european. Noi am avut 4 proiecte de legi, despre care n-a vorbit nimeni. Primul este o lege a contributiei ecleziastice, prin care, asa cum se petrece in toate tarile de care dorim sa ne apropiem, exista posibilitatea ca cetateanul sa doneze din venitul lui 0,75% pentru biserica la care se revendica a fi enorias sau, daca este ateu, catre un fond comun care se va ocupa de copii, de handicapati s.a. A doua lege privind biserica era legea invatamantului religios, in care sa dam posibilitatea cultelor recunoscute prin lege sa infiinteze invatamant de la gradinita pana la facultate, cu respectarea intocmai a curriculei europene. A treia lege era cea privind statutul "functionarilor" cultelor religioase. Si, nu in ultimul rand, o lege a comunicarii sociale a bisericii. Nici una dintre aceste legi nu a fost preluata in dezbatere publica. Sigur, n-o sa ma mire foarte tare sa aflu de la un post de televiziune ca proiectul de lege a contributiei ecleziastice este promovat acum de mari campioni care si-au descoperit vocatia crestin-democrata peste noapte. Nu e nici o problema daca aceasta lege se adopta, pentru ca e un lucru bun pentru Romania. Noi mai avem idei.
Vrem sa cream evenimente, nu sa ne uitam la televizor la evenimentele altora
Brandusa Armanca (Ziua): In ce masura v-ati gandit sa mizati pe marketingul politic si care sunt cuvintele cheie pe care le veti oferi celor care va vor face imaginea?
Gh. Ciuhandu: Proprietate, moralitate, familie, subsidiaritate sau, pe romaneste, descentralizare si autonomie locala, statul redus la functii fundamentale, restul delegat catre om, catre comunitate. Numai ca trebuie ajustate si expuse cat mai simplu. Daca-i spui cetateanului "subsidiaritate" nu stie ce-i aia, dar daca-i spui "decizi tu, acolo, in primaria ta, si nu trebuie sa vii la Bucuresti pentru o suta de iscalituri", atunci pricepe.
M. Milut: Legat de imagine, in luna iunie vom organiza trei evenimente: venirea la Bucuresti a board-ului de conducere al PPE, dupa care, intre 9 si 11 iunie va fi prezent la Bucuresti board-ul lui SME UNION, care este organizatia patronala a PPE, condusa de d-l Jacques Santer, iar in perioada 13-17 iunie va fi aici o conferinta NATO, co-organizata de noi. Vrem sa cream evenimente, si nu sa ne uitam la televizor doar la evenimentele altora.
Stere Gulea (GDS): Ati spus ca ideile sau propunerile v-au fost preluate. Si in continuare, daca veti avea idei si nu veti avea reprezentare parlamentara, se va intampla la fel. Ideile, solutiile dvs. n-o sa ajunga la cetateni decat prin oameni care stiu sa comunice si sa se faca ascultati. Am si o intrebare: in ce masura va intereseaza proiectul politic propus de Valeriu Stoica?
Gh. Ciuhandu: Proiectul d-lui Stoica nu este impartasit in momentul de fata nici macar in marea majoritate a PNL. In PD este discutabil: cel putin dupa afirmatiile d-lui Basescu, marea lor majoritate ar opta pentru ceea ce sunt acum, membri ai Internationalei Socialiste. Este un proiect care are o idee originala, dar nu stiu cat de valabila. Nu poti sa vii cu doua segmente opuse, liberali si socialisti, si rezultanta sa fie neaparat o formatiune crestin-democrata.
Trebuie sa ne convertim ideile in niste proiecte, fie proiecte de lege, fie proiecte administrative, cu care sa intram in viata publica si sa le particularizam prin ceea ce facem noi. Dar nu suntem prezenti in Parlament si in multe administratii locale, si atunci e foarte greu sa inchegi aceste idei in niste proiecte pe care sa le si aplici imediat, pentru ca n-ai conditia ca sa faci lucrul acesta.
Christian Mititelu (Liga Romana de Presa): Aveti in fata un orizont de timp destul de redus, asa incat a va limita numai la a vorbi sau a porni o constructie, care e o treaba de lunga durata, nu este suficient. In timp ce lucrati la aceasta constructie, dvs. trebuie sa apareti in mass-media ca existand, ca fiind vii. Dvs. trebuie sa reactionati in 24 de ore la diferite lucruri, chiar in mod oportunist, ca sa fiti auziti si vazuti. Uitati-va ce s-a intamplat in ultimii 15 ani: cei mai galagiosi au adunat voturi. Cei care au tacut sau au fost demni sau n-au avut acces la televiziuni n-au facut nimic. Eu n-am auzit care este pozitia dvs., ca partid crestin-democrat, in chestiunea modificarii Codului Muncii; nu stiu care este pozitia dvs. fata de inundatiile din tara, care se repeta in fiecare an si nici un guven si nici un partid nu are nici o idee si nu spune nimic; nu stiu care este pozitia dvs. fata de politica externa la Marea Neagra sau fata de ideea de a-l transporta pe Regele Mihai la Moscova. Nu se poate ca dvs. sa nu aveti pareri si sa nu profitati de fiecare ocazie ca sa le expuneti la nivel national, in paralel cu munca de constructie, in paralel cu ceea ce ce se face la nivel local. Televiziunile nu va agreaza. Dar sunt ziare in care puteti sa publicati o pozitie. Se poate patrunde incetul cu incetul, fiind putin mai agresivi, inclusiv mai vizibili. Daca veniti si spuneti numai "noi avem un proiect de lege sau lucram la un proiect", nici o televiziune si nici un ziar n-o sa va preia faza de proiect. Deci mesajul trebuie sa fie simplu, scurt: o reactie. Sigur ca cel mai usor e sa critici: PNL, PD, PSD, PRM, cu fiecare ocazie posibila.
Electoratul este mai tentat de un mesaj politic populist, decat de unul de responsabilizare
Ioana Logofatu (studenta la Stiinte Politice, bursiera a Fundatiei Konrad Adenauer): S-a spus ca 10, 14% din populatia cu drept de vot ar avea optiuni crestin-democrate si, pe de alta parte, ca la alegeri aceasta opinie nu a fost reflectata de vot, prin procentele obtinute de PNTCD. Nu cumva acest lucru se datoreaza faptului ca aceste procente nu se regasesc in ceea ce propune PNTCD? A doua intrebare: ce veti face concret pe viitor pentru ca procentele aduse pe de o parte de PNTCD si pe de cealalta parte de URR sa creasca in mod substantial?
C. Preda: Mi se pare ca a miza pe pragul electoral de 5%, care induce niste efecte disproportionate foarte periculoase pentru instabilitatea noastra politica, din '92 incoace, inseamna pur si simplu a-ti taia creanga de sub picioare, cum se spune in limbaj foarte popular. Cand votul util are un potential foarte mare atata timp cat exista un prag inalt, de ce forte politice, precum dvs. sau celelalte 6, 7 partide care au obtinut un numar cat de cat semnifitiv de voturi, nu cereti acuma coborarea pragului? N-ati vrea sa fie pragul la 3%?
Gh. Ciuhandu: Am mai discutat aspectul acesta, in primul rand cu colegii de la UDMR, inca din toamna, inainte de a se face legea electorala pentru alegerile din noiembrie. Problema este in studiu nu numai la noi, ci si la altii care sunt la fel de interesati ca acest prag sa revina de la 5 la 3%. Dar asta depinde de optiunea Parlamentului, pentru ca Parlamentul decide legea. Or, in momentul de fata, se pare ca exista o alta optica in Parlament, foarte convenabila pentru partidele parlamentare, in masura in care ei sunt un club select si au un alt statut fata de partidele extraparlamentare. Cu privire electoratul cu optiuni crestin-democrate, eu cand spun de 10, 14%, ma iau dupa sondajele pe care le-am vazut. Noi trebuie sa iesim cu oameni si cu programe care sa faca atractiva oferta noastra politica. Mai putin cu teorie si cu doctrina, cat cu doctrina aplicata sub forma de programe si cu oameni capabili sa comunice acest lucru. Insa nu-i poti gasi de azi pe maine. Si asta e menirea noastra acum: sa facem cat de repede aceasta cumulare de valori si de forte.
C. Preda: Intrebarea d-rei Logofatu cred ca era urmatoarea: nu cumva PNTCD nu raspunde acestei asteptari a 10, 14% din electorat?
Gh. Ciuhandu: Si asta-i posibil. Este posibil ca mesajul nostru sa fi fost difuz si sa nu fi avut o directionare clara sau mesajul poate e uneori in contratimp cu ceea ce asteapta electoratul. Cand eu pledam in campania electorala pentru omul care sa-si asume raspunderea, sa se implice, si nu sa se complaca in statutul de asistat, nu venem cu discursul asta pe asteptarile a 90% din electorat. Ce fac: ma adaptez cu un mesaj la o situatie conjuncturala care sper ca se va schimba sau caut, prin ceea ce spun, sa-i fac pe oameni sa-si modifice modul de a gandi? In momentul de fata, din pacate, electoratul este mai tentat, mai sensibil si impartaseste mai bine un mesaj politic bazat pe populism si pe promisiuni, decat un mesaj de responsabilizare.
Demitizarea unui personaj istoric - tentativa de manipulare
Dan Chitu (PPCD): La un post de televiziune, d-l Alex Stoenescu, in doua sau trei emisiuni, a adus intr-o oarecare masura atingere memoriei unuia dintre marii inaintasi ai nostri. In istoria Romaniei foarte putini oameni politici se inscriu in categoria barbatilor sau oamenilor de stat. Iuliu Maniu, din punctul de vedere al specialistilor, a fost un barbat de stat. Faptul ca se incearca acum demitizarea unui personaj istoric face parte dintr-o tentativa jignitoare de manipulare a opiniei publice. Nici istoriografia comunista nu a incercat sa substituie anumite fapte, intamplari, actiuni politice savarsite de catre Partidul National Roman si Iuliu Maniu in ctitorirea Romaniei Mari. D-l Alex Stoenescu spune ca fruntasii PNR habar n-aveau ca ei trebuie sa infiinteze Consiliul National Roman si ca, daca nu veneau ilustrii socialisti Iosif Jumanca si Ioan Fluieras cu aceasta idee geniala, Marea Unire de la 1918 n-ar fi avut loc. De asemenea, este inaintata ideea ca intentia lui Maniu era de a promova un Ardeal independent, interesele unei anumite autonomii transilvane, nu de a face unirea cu tara mama. Sunt anumite lucruri de rea-credinta prezentate intr-o emisiune de stiinta pe un canal TV important.
A consemnat Razvan Braileanu
