Ce înseamnă Noul Bauhaus European: opinii și proiecte

Redactia | 29.11.2022

Vă propunem să citim viziunea celor care s-au implicat concret în astfel de proiecte, abordând provocările și oportunitățile de viitor pentru Noul Bauhaus European.

Pe aceeași temă

Pe parcursul anului 2022, în România au fost dezvoltate proiecte pentru implementarea și promovarea valorilor Noului Bauhaus European, în care sunt arătate variile dimensiuni ale acestui concept combinând viziunea Pactului Verde European cu o schimbare concretă în comunitate. În paginile ce urmează, vă propunem să citim viziunea celor care s-au implicat concret în astfel de proiecte, abordând provocările și oportunitățile de viitor pentru Noul Bauhaus European, astfel încât acesta să devină un proiect cât mai inclusiv și să își dezvolte propria comunitate în România. Au răspuns partenerii Comisiei Europene, artiști, arhitecți, reprezentanți din mediul academic, ONG-uri implicate.

1. Ce înseamnă pentru tine Noul Bauhaus European și implicarea în acest proiect?

2. Care a fost cea mai frumoasă/memorabilă experiență/moment Bauhaus.

3. Care crezi că este potențialul Noului Bauhaus European/cu principalele provocări si beneficii pentru cetățenii români si europeni?

4. Cum poate crește proiectul New European Bauhaus in România?

Crearea unei comunități pentru schimbare

 Beatrice Manole

  1. Asociația Ateliere fără Frontiere a candidat la premiile Noul Bauhaus European 2022 (NEB) cu proiectul „Dăm Click pe România”, programul nostru care sprijină școlile din medii defavorizate în România cu donații de echipament IT, echipament provenind din deșeuri electrice și electronice, colectate și recondiționate în cadrul atelierului de economie socială, circulară și solidară educlick. Am descoperit astfel că proiectul european  Bauhaus European oferă un cadru strategic și o viziune europeană ambițioasă pentru eforturile pe care asociația noastră le face de 15 ani încoace în crearea unui viitor mai inclusiv și sustenabil în România. „Dăm Click pe România” este proiectul nostru fanion, prin care demonstrăm practic cum deșeurile pot deveni utile și în același timp pot oferi o speranță pentru cineva, despre interacțiune socială și emoțională, prin legăturile și dialogul care se formează între toți cei implicați în proiect: profesori, elevi, persoane provenind din medii vulnerabile, care pregătesc calculatoarele pentru reutilizare în programul de sprijin pentru integrare în cadrul atelierului educlick, precum și toți cei care ne predau calculatoarele uzate și alte deșeuri electrice și electronice, sponsorii proiectului. „Dăm Click pe România” are, asemenea viziunii NEB, o abordare interdisciplinară, intersectorială. „Dăm Click pe România” contribuie la crearea unui ecosistem care îmbină aspecte sociale, educaționale și de mediu ﹘ cu peste 25.000 de calculatoare rezultate din programul nostru de recondiționare și donate către mai bine de 2.000 de școli provenind din medii defavorizate din România. Suntem, la rândul nostru, inspirați de valorile pe care le promovează NEB ﹘ crearea unei comunități pentru schimbare, valorificarea a ceea ce nu este funcțional, inclusivitate și o abordare de jos în sus pentru construirea experiențelor sociale, politice și economice din jurul nostru. În plus, implicarea în NEB ne-a ajutat să cunoaștem inițiative similare din alte țări europene pe care poate nu am fi avut ocazia să le cunoaștem altfel.

  2. Asociația Ateliere fără Frontiere a câștigat locul 2 la nivel european, la categoria „Shaping a circular industrial ecosystem and supporting life-cycle thinking”, la premiile Noul Bauhaus European 2022 cu proiectul „Dăm Click pe România” și platforma de colectare și recondiționare a deșeurilor electrice și electronice educlick.ro. Recunoașterea și aprecierea pentru activitățile noastre atât sociale, de inserție socio-profesională a grupurilor vulnerabile, cât și de economie circulară, recondiționarea deșeurilor electrice și electronice, din cadrul acestui proiect, prin aplauzele publicului la momentul decernării premiului și al premiului în sine, au reprezentat probabil cele mai frumoase momente ale unui parcurs care uneori este dificil în domenii de pionierat, așa cum sunt economia socială și economia circulară în România. Posibilitatea de a împărtăși eforturile și mulțumirile adresate întregii echipe, colegilor din programul de integrare și din echipa permanentă, ne-a confirmat încă o dată că suntem pe calea cea bună ﹘ aceea de a aduce împreună oamenii pentru schimbare, coeziune, incluziune socială și egalitate de șanse. A fost minunat să vedem că facem parte dintr-un ecosistem format din atât de multe organizații diverse la nivel european care lucrează pentru un scop similar.

    0
  3. NEB are potențialul de a crea o comunitate de persoane și instituții motivate de schimbare, pentru dezvoltarea de spații de trai mai accesibile, incluzive, creșterea calității vieții și coabitarea armonioasă dintre oameni, între oameni și natură. Faptul că NEB își propune să unească cetățeni, experți, întreprinderi, instituții din medii diferite, cu cunoștințe diferite, pentru a colabora spre acest scop, este extrem de necesar, mai ales într-o societate precum cea românească, unde colaborarea se află încă la un nivel scăzut, iar expertiza tehnică folosită în construirea de politici și programe publice nu este valorificată destul.

    Întrebarea e: în ce măsură ar trebui creat un mecanism de finanțare a inițiativelor de tip NEB pentru a asigura continuitatea, extinderea și multiplicarea acestora? În plus, este nevoie ca NEB să susțină o platformă de comunicare și dialog între proiectele NEB, cetățeni, experți și instituții, atât la nivel național, cât și european. Aducerea laolaltă a unor părți atât de diverse poate reprezenta o provocare în acele contexte socio-politice unde cultura dezbaterii și a colaborării nu este foarte dezvoltată. Contează foarte mult felul în care scopul NEB este comunicat ﹘ am văzut deja că un subiect atât de important precum schimbările climatice poate să creeze un motiv colectiv de implicare și schimbare, deci este important să găsim acel scop comun care să ne ralieze pe cât mai mulți.

  4. În România, proiectul Noul Bauhaus European nu este foarte cunoscut încă, de aceea credem că trebuie popularizat mai mult, prin inițiative similare precum cea prezentă, oferită de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Revista 22. Credem că este esențială colaborarea dintre instituții publice și autorități publice locale, precum Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației, societatea civilă, actorii economiei sociale (mai ales în contextul adoptării Planului European pentru Economie Socială), pentru a multiplica soluții și idei în vederea implementării Pactului Verde European. Ar trebui creată o platformă de dialog și colaborare la nivel de țară, unde să fie organizate întâlniri și schimburi de bună practică și care să aducă laolaltă organizații și cetățeni interesați să creeze idei și proiecte interdisciplinare pentru a răspunde provocărilor sociale, economice și de mediu actuale. //

Beatrice Manole este coordonator advocacy, Asociația Ateliere fără Frontiere

Proiect: Dăm Click pe România

0

Un dialog creativ care poate schimba
societatea contemporană

Andrei Borțun, Maria Neneciu

1. The Institute s-a implicat în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România ca o continuitate firească a valorilor și misiunilor pe care le au proiectele inițiate și semnate de noi, respectiv din convingerea că prin intermediul creativității putem imagina și genera soluții sustenabile, echitabile și valoroase. În jurul celor zece ediții de Romanian Design Week, nouă de DIPLOMA și douăzeci de Gala Societății Civile, precum și al Cartierului Creativ din București, știm că există multă energie creativă și multe organizații și entități locale care, prin proiectele pe care le dezvoltă, contribuie la creșterea calității vieții și generează schimbare. Acest parteneriat a însemnat în primul rând această poză optimistă (!) a acestor organizații și proiecte europene și locale care, prin ce fac, sunt aliniate și contribuie la valorile și obiectivele Noului Bauhaus European. Am încercat să povestim despre o parte dintre aceste organizații atât prin galeria de bune practici de pe site-ul The Institute, cât și prin intermediul expoziției-laborator Building the Future. Together, dezvoltată alături de Nod Makerspace și parte din programul Romanian Design Week 2022, precum și prin turul NEB care a lansat acest parteneriat și printr-o serie de mese rotunde și tururi prin Cartierul Creativ al Bucureștiului, organizate în parteneriat cu ARCEN, cu ocazia primei ediții a Festivalului New European Bauhaus de anul acesta.

2. Parteneriatul cu Reprezentanța Comisiei Europene din România și-a propus promovarea programului New European Bauhaus și a valorilor acestui demers și a demarat printr-un tur Noul Bauhaus European, în cadrul căruia au fost prezentate contextele și direcțiile pe care The Institute le propunea în cadrul acestui parteneriat, tur ce a vizat și o serie de vizite în cadrul unor huburi și centre cultural-creative din București, precum Nod Makerspace sau Combinatul Fondului Plastic, iar în cadrul acestuia au participat peste 60 de reprezentanți ai presei locale, ai mediului academic și asociativ, institute culturale, asociații profesionale, studiouri de design și de arhitectură, precum și reprezentanți ai unor ambasade, ai Ordinului Arhitecților din România, ai Ministerului Culturii sau ai Primăriei Generale a Capitalei.

Probabil că acela a fost momentul în care ne-am dat seama cât de important este acest context, al Noului Bauhaus European, și câtă nevoie este de o temă-cadru de discuție pentru a aborda împreună teme care ne afectează pe noi toți, zi de zi.

Un alt moment important a fost vernisajul expoziției „Building the Future. Together”. Aceasta a fost vizitată pe tot parcursul RDW de peste 35.000 de persoane și a avut un succes remarcabil și din perspectiva acoperirii media. Proiectul a fost dezvoltat și produs în parteneriat cu Nod Makerspace, în jurul exemplelor de bune practici din România, precum și unor proiecte și organizații ale căror valori definesc ce poate să însemne Noul Bauhaus European la nivel local în 2022, iar expoziția a fost concepută în jurul a 6 instalații interactive, ce propuneau o serie de teme precum: istoria Școlii Bauhaus, constructul european, relația dintre estetică, funcționalitate și interactivitate, importanța comunităților creative în dezvoltarea urbană, spațiile de dialog, importanța proceselor participative și potențialul fondului cultural și natural ca resurse ce pot fi folosite inteligent și inovativ în crearea premiselor unei dezvoltări durabile.

3. Potențialul programului este imens, tocmai pentru că abordează teme precum sustenabilitatea, creșterea calității vieții în mediul urban sau echitatea socială dintr-o perspectivă multidisciplinară și transdisciplinară, subliniind importanța dialogului dintre diferite expertize, domenii sau instituții și punând accent pe creativitate, co-creare, complementaritate și inovație.

Principala provocare este însăși complexitatea lui și a temelor pe care le abordează, iar beneficiile gravitează procesele în colaborare și inovația ce pot reieși din acestea. Credem cu tărie că, așa cum Școala Bauhaus se năștea într-un context european complicat, NEB poate genera cadrul necesar unui dialog creativ ce poate schimba societatea contemporană.

4. Credem că NEB poate crește în primul rând analizând inițiativele independente, bottom-up, învățând de la ele și promovând, aplaudând rezultatele acestora, dar mai ales susținându-le demersurile. Dar și prin implicarea cât mai multor instituții în discursul NEB, prin preluarea valorilor care îl definesc ﹘ colaborare, sustenabilitate, inovație, transdisciplinaritate.//

Andrei Borțun este CEO The Institute, iar Maria Neneciu, project manager, Parteneri cu Reprezentanța Comisiei Europene

Șansa de a transforma urâtul în frumos
și calitatea slabă în ceva durabil și util

Claudiu Butacu

1. Procesul de creație ar trebui început inițial la nivel local și ulterior trecut la metode superioare, cum ar fi schimbarea legilor sau a altor convingeri politice. Această ideologie a fost, de fapt, cea care a alimentat echipa noastră de la începutul proiectului, de-a lungul anilor de muncă grea cu răspunsuri pe care a trebuit să le găsim, dar toate acestea au condus în esență la ceea ce vedem astăzi, o comunitate puternică de tineri foarte motivați, din toate domeniile de expertiză, care au reușit să schimbe regulile rigide ale societății. Un alt lucru care adună principiile noastre este importanța de a avea o gamă largă de perspective. Îl introduc în discuție pe colegul meu, Răzvan Hilea, inginer în devenire și coordonator al unor puncte de interes din EFdeN Sustainable City.

Răzvan: Pentru mine, pandemia a lovit când eram în anul întâi la facultate. Astfel, timp de aproape doi ani am urmat cursuri și seminarii online, cu laboratoare înregistrate de către profesori. Am intrat în EFdeN pentru că doream să îmi dezvolt cunoștințele tehnice practice. Aici am participat la conferințe despre sustenabilitate, am ajutat la certificarea celei mai sustenabile locuințe din Europa, am construit un prototip de casă împreună cu o echipă de studenți și am început construcția primului prototip de oraș sustenabil din România.

Reprezentanța Comisiei Europene în România și EFdeN au organizat anul trecut „Ziua Noului Bauhaus European”, un eveniment care a adus împreună administrația locală, experți Bauhaus la nivel european, dar și reprezentanți ai companiilor și mediului ONG din România, și am dezbătut implementarea celor trei valori fundamentale ale curentului Noul Bauhaus European ﹘ sustenabilitatea, incluziunea socială și estetica ﹘ și modul în care le putem îmbina pe viitor pentru a crea un spațiu de locuit sustenabil și de calitate.

0

2. „Dacă Pactul Verde European are un suflet, atunci putem spune că Noul Bauhaus European este cel care a dus la o explozie a creativității în uniunea noastră.”

Citatul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a servit drept motto pentru evenimentul organizat în EFdeN Sustainable City. Cum ajungem mai ușor la oamenii din țară când vine vorba de sustenabilitate, estetică și incluziune, dacă nu prin deschidere către arta ce prinde viață sub umbrela Noului Bauhaus European?

„Au venit tinerii din EFdeN să discute despre orașe sustenabile” ﹘ au fost cuvintele auzite la intrarea în Parlamentul European, un membru din echipa unui europarlamentar ne-a prezentat echipei sale șoptind aceste cuvinte. Am muncit doisprezece ani pentru ca numele nostru să fie recunoscut internațional, generația Bauhaus există și își face efectul.

Totul se reduce la a porni de jos, aceasta este trăsătura specifică a Noului Bauhaus, acest spațiu pentru co-creare la nivelul comunităților locale și duse mai departe la nivelul decidenților. Am alergat prin Parlamentul European discutând cu MEP despre schimbări legislative și cum convingem decidenți români pentru a adopta noi strategii sustenabile. Principalele idei dezbătute au fost generația Bauhaus, regenerarea urbană și exemplele de bune practici utile pentru ca administrația locală, mai apoi, să implementeze proiecte de tip smart în comunitățile pe care le pregătim să fie sustenabile, dar și cum parteneriatele de tip public-privat ar juca un rol important în dezvoltarea acestei mișcări.

 

3. Noul Bauhaus European este pentru noi. Sperăm că prin această mișcare avem șansa de a transforma urâtul în frumos și calitatea slabă în ceva durabil și util, precum și să formăm o generație de tineri devotați și implicați.

Încă de la înființare, EFdeN a fost și este o rampă de lansare pentru tineri profesioniști. Prin proiectele noastre și alinierea la New European Bauhaus, studenții se confruntă cu provocări diverse și reale atât din domeniul lor, cât și din domenii conexe, pe care le rezolvă prin lucru interdisciplinar și multidisciplinar. De-a lungul timpului, EFdeN a ajutat la formarea a peste 1.000 de tineri profesioniști. Prin inițiativele sale, New European Bauhaus vine în întâmpinarea acestora, cu proiecte și direcții de dezvoltare în care aceștia sunt deja pregătiți.

În România, ideea de stil de viață sustenabil nu a pătruns foarte adânc. Dincolo de grijile legate de facturi, nu există un substrat, o înțelegere a factorilor ce motivează tranziția către o Europă cu emisii zero. În același timp, New European Bauhaus, prin inițiativele sale, va crește nivelul de trai la nivelul comunităților, ceea ce va declanșa o conștientizare a beneficiilor armoniei cu mediul înconjurător.

 

4. Noul Bauhaus European este despre creativitate, sustenabilitate și comunitate.

New European Bauhaus este o inițiativă ambițioasă, ce își propune să schimbe întreaga Europă radical în următorii 30 de ani. Aceste schimbări vor avea loc cu exercițiul asumat de a greși repede și precis. Este o metodă sigură pentru o rată de învățare mult mai mare. Cel mai periculos mi se pare să facem lucrurile așa cum s-au făcut până acum, păstrând nesiguranța și supunerea, incertitudinea și teama ca valori pentru a schimba o lume. Este imposibil să schimbăm societatea cu aceleași mentalități cu care a fost creată. Tinerii sunt pregătiți să greșească, să-și asume și să schimbe mentalități în România, iar noi suntem aici pentru a le pune la dispoziție academia de formare, de care astăzi avem nevoie mai mult ca oricând. //

Claudiu Butacu este cofondator și președinte Efden, Partener cu Reprezentanța Comisiei Europene

Alternative sustenabile de a modela o casă sau o lume

Alina Negru, Alessandro Serra

 

1. În viziunea noastră, New European Bauhaus este o mișcare europeană dezvoltată în spiritul Pactului Verde, care pune în valoare alternative sustenabile de a locui și de a modela o casă, un loc sau o lume întreagă. Printr-un exercițiu permanent de cunoaștere a resurselor teritoriului locuit și printr-o constantă comunicare cu cei cărora li se adresează, inițiativele pornite de la firul ierbii în diverse părți ale lumii răspund unor nevoi locale prin soluții bazate pe natură și cu un caracter comunitar pronunțat, contribuind în rețea la co-crearea unei lumi mai incluzive, mai sustenabile și, prin urmare, mai frumoase.

 

2. În calitate de finaliști ai ediției din 2022 a competiției Noul Bauhaus European, am trăit cu intensitate mai multe momente care ne-au apropiat de o mișcare (și, sperăm noi, de o lume) în devenire: primul a fost decizia echipei Healthy Places de a participa la procesul de selecție de anul acesta, al doilea a fost cel al anunțării finaliștilor și apoi vizita propriu-zisă la Bruxelles.

Primul moment, petrecut împreună cu întreaga echipă Healthy Places, a fost unul de reflecție asupra demersului creativ început în 2019 și de conștientizare a experiențelor variate care s-au desfășurat în toți acești ani în locurile create împreună. Întâlnirile grupului interdisciplinar (economiști, IT-iști, peisagiști și arhitecți) în vederea elaborării candidaturii au demonstrat și de această dată rostul complementarității echipei noastre. De exemplu, se întâmplă des ca, din cauza suprautilizării jargonului profesional, ideile elaborate din perspectivă (fie ea și creativă) unidisciplinară să fie asimilate cu ușurință de către cei de specialitate și mai anevoios de către cei din afara disciplinei. Exercițiul de co-scriere interdisciplinară a asigurat însă o accesibilizare a textului și o armonizare a ideilor membrilor echipei întocmai ca pe parcursul întregului proces de co-design al locurilor de întâlnire și dialog comunitar Healthy Places.

A urmat momentul anunțării finaliștilor, care ne-a prilejuit o dublă bucurie, căci facem parte din două proiecte selectate în cadrul competiției din 2022, în calitate de co-designeri ai Healthy Places, alături de Studio Peisaj și metabucătari în cadrul instalației Metakitchen, concepută de Stardust Architects și produsă de Atelier Vast. Iar vizita din iunie la Bruxelles a fost, de asemenea, o experiență constructivă, plină de schimburi de bune practici cu echipe creative cu preocupări și viziuni similare. Am conștientizat în acel moment dimensiunea mișcării din care facem parte și am trăit bucuria de a cunoaște proiectele și mai ales oamenii faini care au reprezentat România în rândul celor care cred în principiile sustenabile promovate de mișcarea europeană.

3. Potențialul Noului Bauhaus European constă tocmai în esențialitatea principiilor și perenitatea valorilor pe care se bazează: sustenabilitate, estetică și incluziune – interpretate, transmise și mereu adaptate în acord cu nevoile și realitățile prezentului. Făcând un pas înapoi și acordându-ne un moment de reflecție colectivă, putem recalibra tendința tot mai energivoră a activităților umane de producție și consum, prin contextualizarea socio-culturală și mai ales environmentală a acestora, în spiritul unei economii circulare și al unei dezvoltări durabile. Doar astfel putem produce o schimbare de paradigmă a modului în care locuim și modelăm lumea: prin co-crearea unei lumi pe cât de diverse, pe atât de incluzive, în acord cu potențialul cultural și natural al locului care ne înconjoară, bazându‑ne pe cunoașterea atentă a teritoriului și pe valorizarea sa responsabilă împreună cu cei din jurul nostru.

4. Pentru ca această mișcare să crească sustenabil în România, ar fi util un cadru propice dialogului și colaborării creativilor care împărtășesc viziunea New European Bauhaus. Un astfel de cadru ar favoriza schimbul de bune practici și de know-how și ar impulsiona operaționalizarea colaborărilor prin dezvoltarea de proiecte transdisciplinare cu impact și scară națională, fructificând în același timp competențele variate ale domeniilor creative. Acest cadru ar putea lua forma unui hub Bauhaus, alcătuit deopotrivă din reprezentanți ai societății civile și ai mediului instituțional românesc, tocmai pentru a impulsiona dialogul dintre cele două medii diferite implicate în New European Bauhaus la nivel național și pentru a potența colaborarea creativilor care vor să se afilieze sau să dezvolte proiecte în spiritul mișcării europene. //

Alina Negru și Alessandro Serra sunt arhitecți la Atelier TERRApia

Proiect: Healthy Places

Societatea participă la implementarea politicilor europene

Raluca Rusu, Alex Ciobotă

 

1. În primul rând, NEB este o provocare, aceea de a participa direct și coerent în modelarea mediului în care trăim și ne dorim să trăim. Un atu însemnat al NEB este că se asigură interacțiunea directă dintre societate și decidenții în politica europeană. Relația fără intermediar cu Comisia Europeană și cu entitățile guvernamentale asigură o comunicare apropiată, ceea ce se traduce în capacitatea noastră de a influența direct viziunea europeană în planificarea modului și a condițiilor de viață urbană.

Prin experiența noastră și prin prezența modelului de co-design Healthy Places în comunitatea proiectelor finaliste NEB, ne-am dat seama că există o coeziune referitoare la dorința de schimbare, dar și la direcțiile acesteia. Proiectele propuse de societate, indiferent sub ce formă este organizată, experimentează soluții responsabile la nevoile actuale, dar și conștiente de limitele resurselor naturale și de procesele de transformare ecologică.

Experiența noastră într-o largă echipă s-a bazat pe coordonate asumate în procesul de design, aplicat atât la GreenFeel, cât și la Grădina urbană UVT din Timișoara, precum cunoașterea intergenerațională împărtășită, soluțiile bazate pe natură și cele inspirate de specificul locului. Frumusețea în Healthy Places constă tocmai în modelarea colectivă a peisajului local, care include apartenența fiecăruia, potențialul participativ, dar și reconsiderarea naturii de lângă noi și a relațiilor cu aceasta, fie că ne referim la modul cum o percepem, fie ca resursă pentru hrană ori adăpost.

2. Întâlnirile dintre creativii europeni în cadrul expozițiilor, atelierelor și conferințelor organizate la Bruxelles au creat o atmosferă cu vibrație și mesaj puternice. Emoțiile trăite în interacțiunea directă dintre participanți, conștientizarea viziunilor comune ori a practicilor complementare au puterea de a întări determinarea personală și profesională în creșterea inițiativelor la o scară mai mare. O mare bucurie a fost întâlnirea cu ceilalți finaliști din România. Dialogul strâns care s-a legat, mărturisirea experiențelor și a provocărilor fiecăruia și de echipă, identificarea unor teme comune de colaborare, dar și criticile enunțate au un rol important în calibrarea pe viitor. Ne-am dat seama că, luate împreună, proiectele compun un program integrativ de modelare a unui viitor sustenabil și responsabil, cu puternice componente de educație și interacțiune comunitară și cu valențe sociale, de mediu (biodiversitate și hrană) și de producție creativă (artă și meșteșug).

 

3. Potențialul NEB constă și în facilitarea participării directe a societății la programele de implementare a politicilor europene, cele care afectează legislația națională și pe noi ca indivizi (Pactul Verde European, programe destinate orașelor europene ș.a.). Așadar, participarea colectivă în designul spațiului comun (commons) oferă un canal liber/direct exprimării viziunii și soluțiilor pentru local, dar și luarea deciziilor de jos în sus (bottom-up). Abordarea inițiativei NEB are capacitatea de a valorifica și cunoașterea, și resursele locale, comportamentul rezilient, dar și de a acționa asupra nevoilor reale ale comunităților.

4. În primul rând, credem că este nevoie de o prezență vizibilă a promotorilor (National Contact Points) la nivel de teritoriu, dar și de asumare reală a proiectului-program. Deși suntem aplicanți și finaliști NEB, cu greu am identificat actorii implicați din România și inițiativele de implementare națională. Nu am identificat entități deschise spre a promova exemplele de bună practică selectate și reprezentative, iar politicile publice naționale nu reușesc să integreze momentan obiectivele programului NEB.

O recomandare ar fi consolidarea unei comunități la nivel național (de tipul platformă de comunicare), eventual după modelul european, care să ofere posibilitatea interacțiunii directe și accesul facil la noutăți. În acest context ar fi posibilă relaționarea cu aplicanți, finaliști, parteneri și prieteni NEB, precum și organizarea unor întâlniri, sesiuni de lucru etc.

De asemenea, implicarea directă a mediului academic, de afaceri și neapărat a organismelor de finanțare ar crește accesibilitatea programului și facilitarea surselor de finanțare. Inițiativa NEB provoacă proiecte integrative, cu o componentă majoră de multidisciplinaritate și comunitară, dar și inovație și aplicabilitate practică.

Organizarea unei caravane cu prezentarea experiențelor NEB poate fi, de asemenea, o soluție de capitalizare a interesului pentru program. //

 

Raluca Rusu și Alex Ciobotă sunt peisagiști la Studio Peisaj

Proiect: Healthy Places

Explorare a naturii în spații urbane, funcționale și estetice

Alexandra Petcu, Adrian Sinitean, Dan Vișovan

Aflat printre cei 52 de finaliști ai premiilor „New European Bauhaus” 2022, selectați din peste 1.100 de proiecte depuse din toată Europa sub sloganul „Be the change! Make Europe more beautiful, more sustainable and more inclusive!”, proiectul „Healthy Places” („locuri sănătoase”) a fost propus de o echipă multidisciplinară ce include și echipa Universității de Vest din Timișoara. Selecționat la categoria „Regaining a sense of belonging” (recâștigarea unui sentiment de apartenență), proiectul a reactivat două locații din Timișoara, Grădina urbană UVT și Greenfeel Ronaț, transformându-le în adevărate platforme de cunoaștere/recunoaștere, interacțiune și simbioză cu natura.

1. Implicarea în proiectul de dezvoltare a Grădinii urbane UVT reprezintă pentru noi ocazia de a da o dimensiune concretă Pactului Verde European, de a-l aduce mai aproape de fiecare membru al comunității, de a-l face palpabil, respirabil și trăit ca experiență. Fie că vorbim despre studenți, profesori, personal administrativ, cetățeni din Timișoara sau parteneri din mediul privat ori societatea civilă, pe care îi găzduim la Universitate cu ocazia diferitelor evenimente, grădina urbană a devenit parte a itinerarului zilnic, pentru imersare în natură, cu posibilitatea de a avea în proximitate toate beneficiile vieții urbane – mobilier pentru activități educaționale, de cercetare sau profesionale, spații de interacțiune, precum și, firesc, spațiile pentru grădinărit. În esență, tocmai acest mix surprinde ce înseamnă pentru noi Noul Bauhaus European: explorare a naturii în spații urbane, funcționale și estetice.

2. Lucrul care ne aduce o reală bucurie este faptul că grădina urbană este în mod armonios rezultatul unui parteneriat interdisciplinar, la care contribuie biologi, sculptori, peisagiști, arhitecți, psihologi, economiști, chimiști, informaticieni și nu numai. Modul în care spațiul evoluează, ca urmare a intervențiilor fiecăruia dintre aceștia și ale tuturor în ansamblu, este un veritabil laborator viu. Găzduim cu emoție evenimente ale elevilor, care învață să recunoască plante, să studieze biodiversitatea în multiplele sale forme, precum și să își pună necontenit întrebări, ceea ce îi face veritabili cetățeni cercetători. Iar acesta este, de fapt, elementul care conectează în mod practic Noul Bauhaus European cu Pactul Verde European și cu strategiile de cercetare participativă, prin demersuri foarte concrete, capabile să genereze o schimbare reală în comunitate.

3. Noul Bauhaus European reprezintă pentru noi o ocazie de a aduce Pactul Verde European mai aproape de fiecare dintre studenți, de fiecare dintre cetățeni, prin acțiuni concrete, care se leagă de spațiile cu care interacționează în activitatea lor cotidiană. Grădina urbană a Universității de Vest din Timișoara, lansată în iunie 2021, este un spațiu în care s-au dezvoltat acțiuni culturale, educaționale și de amenajare peisagistică, la care comunitatea contribuie, schimbă experiențe și explorează. Începând cu primăvara anului 2022, jardinierele au fost adoptate de studenți, profesori, personal administrativ și vecini care și-au manifestat interesul, dar și disponibilitatea de a schimba idei și de a inova în activitatea lor de grădinari urbani. Mai mult decât atât, potențialul pe care îl oferă astfel de interacțiuni este de a crea comunități de cetățeni români și europeni, conectați de orientarea spre dezvoltare sustenabilă și conservarea biodiversității, schimbând paradigma limitelor impuse de dezvoltarea urbană.

4. Proiecte precum cele deja dezvoltate în acord cu valorile Noului Bauhaus European pot oferi premise pentru dezvoltarea urbană sustenabilă, care beneficiază de angajament și acceptanță socială tocmai prin crearea comunităților NEB din România. Dezvoltarea de rețele de grădini urbane în majoritatea centrelor mari din România poate fi un nou proiect de amenajare ecologică a zonelor urbane. Se pot propune concepte de amenajare peisagistică și mobilare urbană, cu integrarea de funcțiuni mixte, destinate educației formale și informale, pentru reciclarea, recircularea și experimentarea resurselor locale, respectiv conservarea/creșterea biodiversității urbane. Acestea au impact și asupra integrării culturilor de hrană slow-food, cu reintegrarea compostului în circuit, în acord cu principiile economiei circulare. Perimetrele astfel amenajate pot dezvolta funcțiuni productive, precum grădini de legume, garduri fructifere, arbuști productivi, dar și pavilioane tip amfiteatru în aer liber sau alte pavilioane cu suprafețe dedicate evenimentelor. Se pune astfel accent pe conștientizarea importanței spațiilor verzi complexe, multifuncționale și a grădinilor urbane, ca alternativă la agricultura industrială, ce îmbină spațiile productive cu funcții de evenimente comunitare, educaționale, culturale, precum și cu impact direct la nivel individual, prin relaxare și stare de bine. //

Alexandra Petcu, Adrian Sinitean, Dan Vișovan, Grădina Urbană UVT – spațiu NEB în Timișoara – Universitatea de Vest din Timișoara

Proiect: Healthy Places

Natura nu este un cadru,
noi înșine suntem parte din natură

Cristina POTRA-MUREȘAN

 

1. Împreună cu Valentin Mureșan, sunt implicată în două proiecte diferite, care au ajuns în finala premiilor New European Bauhaus (NEB) în 2021, respectiv 2022. Primul este FABER, finalist la categoria „Clădiri reabilitate în spiritul circularității”, și constă în transformarea unui fost sit industrial într-un centru cultural independent. Cel de-al doilea reunește, sub titlul Healthy Places (locuri sănătoase), conceptul de transformare  a unor spații neglijate în locuri ale biodiversității și interacțiunii, cu ajutorul și pentru comunitatea care le îngrijește ﹘ concept dezvoltat la GreenFeel (locul păstorit de noi) și grădina urbană a Universității de Vest din Timișoara.

Ambele sunt proiecte de echipă, gândite și începute înainte de lansarea conceptului Noul Bauhaus European, dar care reflectă valorile sale: beautiful, sustainable, together. De altfel, aceste trei valori sunt pentru mine esența NEB și, alături de recunoașterea primită prin calificarea în finală, reprezintă o confirmare a faptului că tot ceea ce facem este conectat la tendințele și prioritățile europene.

 

2. Cea mai frumoasă experiență a mea legată de NEB a fost plimbarea prin Bruxelles, în septembrie 2021, în orele dinaintea ceremoniei de decernare a premiilor, pentru că mi-a scos în cale multe surse de inspirație (și aspirații) pentru dezvoltarea orașului nostru, Timișoara. Mi-a oferit în același timp spațiu de reflecție privind proiectul, munca și motivațiile noastre.

Ceremonia în sine a fost memorabilă, din multiple motive: de la locul de desfășurare, cadrul relativ intim datorat pandemiei, proximitatea comisarilor europeni Elisa Ferreira și Mariya Gabriel și a reprezentanților unor proiecte foarte faine, din diverse țări, realizarea că avem multe puncte comune, dincolo de diferențele de context și uneori de resurse disponibile, până la emoțiile momentului. Țin minte și acum vârtejul de emoții, din care s-au cristalizat în special recunoștința și aprecierea profundă pentru oamenii cu care facem echipă (și care sunt prea mulți, și cu contribuții și expertize prea diverse pentru a fi enumerați aici).

 

3. Miza NEB este, după mine, transformarea modului în care facem azi lucrurile (de la producție și consum, până la locuire și recreere) și a modului în care ne raportăm la natură, atât în viața de zi cu zi, cât și atunci când proiectăm și planificăm pentru viitor. Realizarea că, de fapt, natura nu este un cadru, o resursă nu este doar ceva ce, după caz, îmblânzim, folosim sau îngrijim, că noi înșine suntem parte din natură și această relație este esențială pentru calitatea vieții noastre, individual și colectiv, în prezent și în viitor. O provocare pe care o văd sunt acoperirea și conectarea unor inițiative de scară foarte diferită, de la microproiecte la procese industriale din corporații multinaționale, neuitând, bineînțeles, de rolul autorităților locale și al instituțiilor de învățământ și cercetare.

 

4. Pentru creșterea NEB în România, văd ca posibile direcții:

• conectarea actorilor care deja acționează în spiritul valorilor NEB;

• informarea și atragerea de noi actori. Crearea de platforme locale și naționale, precum și evenimente itinerante de conștientizare a valorilor și bunelor practici NEB;

• includerea valorilor NEB în criteriile de acordare a finanțărilor europene;

• cooptarea actorilor locali în proiecte de anvergură la nivel european. //

 

Cristina Potra-Mureșan este cofonda­toare FABER și GreenFeel

Proiect: Healthy Places

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22