Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Manipulări prin notificări
2018-04-24
0
Progresul tehnologiei a modificat paradigmatic modul de comunicare al omenirii și a schimbat mass-media, subminând tot ce înseamnă presă tradițională cu metabolism lent.

 

Tranziția spre noi forme de comunicare mediatică și mai ales spre modele de business care să corespundă timpului este complicată și adesea dramatică. Dacă industria și producția media se află încă în căutarea formatelor ideale, vandabile și totodată păstrătoare ale unor valori jurnalistice, publicitatea s-a împrietenit mai repede cu tehnologia și înflorește în mediul virtual. În România, publicitatea online crește încet, dar constant. Începând din 2010, televiziunea, printul, radioul și publicitatea stradală au avut fluctuații de încasări, presa tipărită fiind singura care a scăzut permanent. În schimb, publicitatea pe Internet a început să muște din bugetul de reclamă anual sume duble sau triple față de ce încasează printul sau radioul, sau ambele la un loc. De exemplu, în 2015, din bugetul total de 332 milioane de euro, cât s-a cheltuit în România pentru publicitate, printul a luat 16 milioane, radioul 19, iar presa online 57 de milioane de euro. În 2016, când bugetul de advertising a crescut la 366 de milioane de euro, printul a luat 14 milioane de euro, radioul 20, iar în media online s-au încasat 64 de milioane de euro. În 2017, din cifra crescută la 403 milioane de euro, mass-media online a luat 74 de milioane de euro, în vreme ce presa tipărită a coborât la 13 milioane, rămânând pe buza prăpastiei. Cifrele publicate de Media Fact Book evidențiază o tendință clară, subliniind totodată că televiziunea înghite în continuare cea mai mare parte a bugetului de reclamă în România. În 2017, televiziunea și-a tăiat o felie groasă de 264 de milioane de euro, ceea ce înseamnă aproape 70% din suma totală.

 

Cu aceste premise, mediile românești au început să învețe cum să folosească instrumentele digitale puse la îndemână de noile tehnologii. Cum Google, Facebook și toate celelalte servicii sau platforme trăiesc boierește din reclamă, încasând miliarde de dolari pentru că găzduiesc produse media sau facilitează comunicarea, publicațiile online au început și în România să se promoveze, astfel încât să ajungă mai aproape de potențialul cititor. Ce așteaptă de la public? Click-uri, vizualizări, eventual comentarii, adică audiență care să atragă la rândul ei bani de la publicitari. Traficul este și el măsurabil și monitorizat, așa că oferta de publicitate merge, ca argument principal, cu cifre. Opțiunea pare că ar fi apanajul consumatorului, care intră sau nu pe o pagină sau alta și dă click, care acceptă sau nu reclamele. Pare, fiindcă, așa cum s-a văzut din imensul scandal Cambridge Analytica și din audierile patronului Facebook, viteza cu care s-a dezvoltat tehnologia, atracția exercitată de aplicațiile gratuite și (semi)ignoranța utilizatorilor duc la folosirea fără prea multă deliberare a unor produse media și de advertising cu conținut toxic sau înșelător. Google îți dă la Setări posibilitatea să accepți sau să respingi reclame și, prin „pushinstruments“, notificări. Mass-media au preluat ofensiva și își promovează titlurile cele mai actuale sau cele mai incitante. Problema este cum o face. Există aici rigori de corectitudine identice cu cele aplicabile jurnalismului? Se aplică conduita etică asumată de organizațiile reputate din advertising și PR?

 

Am încercat să monitorizez timp de o săptămână notificările care îmi apăreau în colțul din dreapta la deschiderea GoogleChrome. Am acceptat notificări de la România liberă, BZI, paginademedia.ro și Antena 3 în perioada 2-7 martie 2018. Trebuie să elimin de la bun început primele trei publicații online fiindcă ele s-au înscris în standarde, promovând titlurile reale ale unor articole de interes public din paginile lor. Notificările Antenei 3 au fost invariabil manipulatoare, senzaționaliste și au deviat frecvent de la conținutul articolelor promovate. Repetitive ca formulă stilistică, notificările A3 excelează în formule ca „E vestea șoc a zilei“, alertă, groază, cutremurător, lovitură, bombă, coșmar etc., grafiate cu majuscule și cu un adaos substațial de semne ale exclamării, în ton cu burtierele vizibile pe ecran. Totodată, notificările au continuat campaniile denigratoare în care televiziunea și site-ul ei sunt angajate: „ȘOC pentru Kövesi! Înregistarea care o LOVEȘTE din plin!“, „Kövesi nu are LIMITE! Până unde s-a ajuns!“, „LOVITURĂ pentru Kövesi chiar din interiorul CSM! Ar fi fost REVOCATĂ!“. Conținutul articolelor de pe site nu justifică formulările în niciunul dintre cazuri. Cele mai ticăloase sunt alertele care pot produce panică, cum este o notificare din 4 martie: „Un MARE CUTREMUR lovește România. Gh. Mărmureanu a făcut ANUNȚUL!“. Dai click și ce să vezi: Mărmureanu tocmai declarase că nu e probabil un mare cutremur și că nu se pot face predicții precise. Dar Antena 3 și-a obținut râvnitul „click” pe o manipulare ordinară.

TAGS : media comunicare publicitate online reclama televiziune facebook trafic click Cambridge Analytica
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1628
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22