Codrut Constantinescu

Cel de al doilea volum al memoriilor lui Vasile Cancicov rezumă perioada scursă între 14 august 1917 şi 31 decembrie 1918, una extrem de bogată în evenimente şi, după cum bine ştim, spectaculoase răsturnări de situaţie.

Vasile Cancicov descrie cu lux de amănunte întreaga paletă a umilinţelor zilnice pe care a presupus-o viaţa sub regimul de ocupaţie militară.

Evadarea în Gulag nu era neapărat imposibilă, paza era deseori laxă, însă distanţele mari, lipsa hranei şi vremea foarte dură zădărniceau de regulă cele mai multe tentative. Alta era situaţia când deţinutul avusese marele noroc să fie alocat vreunui lagăr din partea europeană a Uniunii Sovietice.

Anella Robănescu notează în jurnalul său detaliile unei epoci sângeroase, dinamice şi tulburătoare, care a marcat spiritele românilor.

Indiferent de ţara pe care o vizitezi, cel puţin în Europa, dacă stai mai multe zile, nu ai cum să nu întâlneşti români. Iar în Italia ei sunt o prezenţă masivă şi constantă

Patrick O’Brien este surprinzător de precoce şi românofil, prevestind un curent de opinie occidental care milita pentru oferirea posibilităţii Principatelor Române, exploatate atât de turci, cât şi de ruşi, de a se dezvolta la adevăratul lor potenţial.

Moştenirea lui Ceauşescu ne bântuie şi astăzi, pentru că megalomania lui transformatoare a atins aproape toate domeniile societăţii. Ceauşescu a dorit să îmbrăţişeze sufocant, până la asfixiere, România.

Lectura cărţilor de călătorie scrise de occidentalii care au trecut prin Principatele Dunărene în secolul al XIX-lea reprezintă un exerciţiu intelectual vital pentru a observa evoluţia spaţiului românesc. În ele putem descoperi atât remarcabilele progrese edificate de-a lungul a nici două secole, dar, în acelaşi timp, și trăsăturile perene care par a ţine de fondul nostru naţional.

Imaginea oferită de maiorul Caracaș este edificatoare şi pentru că ne oferă ocazia de a compara tratamentul aplicat prizonierilor de război în primul şi cel de al doilea război mondial, chiar şi în Germania.

Cu greu poate fi găsită o viaţă cotidiană mai dificilă şi chinuită în timp de pace în vreo altă ţară și în vreun alt timp istoric decât în URSS-ul stalinist.

Legăturile între scoţieni şi irlandezi sunt istorice şi îmbracă nenumărate aspecte, pe care vom încerca să le trecem rapid în revistă.

Jonathan Haslam evidenţiază rolul serviciilor secrete (în principal GRU şi KGB) în dinamica politică internaţională atât în perioada interbelică, în timpul celui de al doilea război mondial, dar şi după 1945, când foştii aliaţi au devenit inamici.

Neavând la dispoziţie decât un week-end extins în Scoţia, la Glasgow şi Edinburgh, mi-am făcut cu atenţie temele încă de acasă - ce locuri trebuie vizitate, legături, preţuri, distanţe şi tot ceea ce, în principiu, se poate afla de pe Internet. Făcând această muncă de documentare, mă întrebam cum călătoreau bunicii noştri, ca să nu-l mai aduc în discuţie pe Ienăchiţă Văcărescu...

Se marchează trecerea unui secol care a fost uimitor pentru Irlanda, care a parcurs uluitorul drum de la una dintre cele mai sărace şi dezavantajate provincii ale Marii Britanii la un stat independent, membru al UE, cu un nivel de viaţă care îl situează pe locuri fruntaşe în mai toate statisiticile mondiale.

Nici soarta şefilor din Kolîma nu a fost neapărat mai bună decât a multor deţinuţi. Berzin, Garanin şi Nikişev sunt doar câteva exemple în acest sens.

Războaiele memoriale sunt cel puțin la fel de disputate şi aprinse ca războaiele clasice (e drept, mai puţin sângeroase), iar atunci când este vorba despre conflictele care implică memoria în interiorul unei societăţi, situaţia este cu atât mai delicată şi complicată.

Apariţia volumului Anul zero. 1945. O istorie este un eveniment editorial de prim ordin al anului trecut.