Codrut Constantinescu

Lacul Garda este cel mai mare lac al Italiei, cu o suprafață de 370 km². Istoria medievală a lacului este fragmentată, cum a fost mereu cea a Italiei până la jumătatea secolului al XIX-lea.

În căutarea unei călăuze printre munți de cărți, cronicile de carte ale Serenelei Ghițeanu sunt un reper foarte util și sigur. Din 2021 încoace, s-a strâns material pentru încă o „Oră de citit”.

Întoarcerile acasă sunt mereu un barometru exact al distanței care ne desparte în continuare de Europa civilizată.

Presa din România a fost foarte interesată de perspectiva reporterului francez după ce acesta vizitase România Mare, în căutarea evreilor rătăcitori din orașele Oradea, Chișinău și Cernăuți.

Narațiunea Sabinei Fati este susținută de lungi pasaje de analiză istorică de cea mai bună calitate, căci călătorul este însoțit de istoric.

Autorul analizează și dificultățile care au apărut în mediul rural, afectat de masivele înrolări, care au depopulat imensele regiuni agricole ale Rusiei sau Ucrainei.

Albert Londres nu a rămas în Fiume pe tot parcursul ocupației portului de către aventurierul poet. A revenit în ianuarie 1921, scriind alte două articole despre sfârșitul aventurii lui D’Annuzio.

Drumul lui Albert Londres nu se afla în Lyon, ci doar trecea prin el. Locul unde se întâmplau lucrurile dorite de el era Parisul, unul dintre centrele lumii începutului de secol XX.

Adrian Lesenciuc face o minunată reclamă literaturii de inspirație istorică și religioasă, mai ales în aceste momente de cumpănă ale literaturii și culturii în general.

Bayrou iubește cărțile și ar citi una pe zi, fie dimineața, la micul-dejun, fie seara, iar când ia cina singur, citește. Biblioteca din casa familială din satul Borders ar fi impresionantă.

Când te învăluie istoria, prins în vraja miracolelor naturii, înțelegi pe deplin puterea de atracție a insulelor elene și ajungi să te întrebi de ce nu te-ai stabili pentru restul zilelor aici.

Nu aș fi bănuit niciodată că Sovata este un oraș. Uneori ești ignorant cu niște realități banale.

Etapele Turului Franței erau extrem de lungi pentru mijloacele tehnice existente în epocă, fapt ce punea la mare încercare starea de sănătate a sportivilor.

Corespondența dintre Geo Bogza și Sașa Pană se poate citi și ca un elogiu adus prieteniei literare și spirituale, dezvoltând o frumusețe aparte.

Viața lui Panait Istrati este un roman cel puțin la fel de captivant precum ceea ce a publicat în limba franceză scriitorul originar din balcanicul port al Brăilei, poarta de ieșire a Munteniei la Dunăre.

Spre deosebire de alte orașe de aceeași dimensiune din România, Câmpina a avut de suferit masiv pentru că era industrializat, iar Steaua Română lucra pentru mașinăria de război nazistă.

Ovidiu Bogza este unul dintre frații mai puțin cunoscuți ai familiei Bogza, dar, având har scriitoricesc, nu s-a lăsat până când nu a publicat un volum.

Istoria orășelului Parga, care acum ar avea aproximativ 12.000 de rezidenți permanenți, este doar una dintre filele tulburei istorii a Balcanilor.

Extrem de bine documentată, folosind memoriile unor sute de participanți din toate taberele implicate, cartea lui Hastings este în sine și un avertisment.

Albert Londres nu înțelege ignoranța francezilor față de ceea ce simboliza Marsilia: navigația, mările, distanțele.

Dacă Nisa este o contesă manierată sau o ducesă sobră și stilată, Marsilia este o vânzătoare de pește scos din mare de soțul ei, pescar, în acea dimineață, o femeie cu gura mare și pielea arsă de soare.