Codrut Constantinescu

Ne place muntele pentru că ne oferă iluzia victoriei. Asupra noastră, în primul rând.

Revoluția din 1821 a fost mult mai complexă decât credem noi acum, tributari doar ai implicării eroice a lui Tudor Vladimirescu, pe care istoricul Tudor Dinu îl prezintă nuanțat.

Thierry Wolton: Comunismul a predicat în teorie egalitatea, dar regimul comunist este cel mai anti-egalitar din câte au existat vreodată, pentru că are dreptul la viață și moartea supușilor săi.

Acum se cunosc bine principalele momente care au condus la uciderea a peste un milion și jumătate de armeni, în perioada 1915-1922, cel puțin jumătate din populația armeană a Imperiului Otoman.

Un alt capitol spinos al acestui dosar voluminos îl reprezintă minoritatea algeriană sau franco-algeriană din Franța, care ar număra în momentul de față impresionanta cifră de 5 milioane de oameni.

Între anii 1930 și 1960 Algeria era incapabilă să se hrănească singură, de aceea subvențiile de la Paris au salvat-o.

Între anii 1930 și 1960 Algeria era incapabilă să se hrănească singură, de aceea subvențiile de la Paris au salvat-o.

Dosarul algerian este probabil cel mai delicat dosar al amplei istorii coloniale franceze folosit și de Macron în 2017 având în vedere cele două milioane de potențiali votanți francezi de origine algeriană

De neratat sunt Muzeul de Arheologie și Muzeul Culturii Bizantine, ambele oferind privirii mii de exponate, informații bine structurate despre ampla istorie a locului.

Ceea ce frapează la patru decenii de la scrierea trilogiei lui Romulus Rusan este prospețimea rândurilor. Nu e vorba numai despre un simplu jurnal de călătorie, ci de un compendiu de înțelegere a lumii.

Andrei Oișteanu, reputat antropolog, înțelege mersul istoriei, pe care o decortică minunat, dar este dotat și cu simțul umorului.

Oricine este pasionat de România interbelică, inconștient, își pune mereu și mereu aceeași întrebare: cum ar fi arătat România în anul 2022, dacă nu ar fi fost distrusă de comunism?

Romanul lui Andrei Manolescu este de factură polițistă, dar autorul oferă inserturi caustice despre societatea românească de ieri, de azi.

Ferguson ridică o întrebare foarte interesantă: de ce au luptat soldații? Ce i-a motivat? Dincolo de explicațiile standard – pentru patrie, pentru împărat / țar –, paleta de motive este mult mai amplă.

Ferguson analizează cu minuțiozitate dimensiunea economică, raportul de forțe de dinainte de 1914, atât de important pentru ceea ce avea să urmeze după august 1914.

Volumul istoricului basarabean Vladimir Solonari, prea puțin cunoscut în România, apărut prima oară la prestigioasa Cornell University Press, vine să pună ordine în acest dosar foarte spinos și problematic

Etapa poloneză a periplului său este mult mai consistentă decât cea românească, poate și pentru că minoritatea evreiască din Polonia interbelică era cea mai mare din Europa.

Un fel de drum invers, asta a dorit Albert Londres să întreprindă de la cumpărătorul final către scoicile de pe fundul Mării Roșii sau Golfului Persic. Și a reușit.

Iubind libertatea, Ana Blandiana revine la corectitudinea politică, pe care o critică deschis și nu înțelege de ce scriitori occidentali se tem să ia atitudine față de această tendință de autocenzură.

Regimul totalitar sovietic a pus mare preț pe memorie și implicit pe arhive, spre deosebire de cele democratice, pentru că bolșevicii erau experți în tehnica manipulării ei.

Suntem dependenți de România pentru că nu reușim să ne detașăm de ea. Nu reușim defel să ne împăcăm cu ea.