Codrut Constantinescu

Cartea istoricului francez Catherine Horel, inițial o teză de doctorat, tradusă recent și în limba română, vine să suplinească absența de informație istorică despre Ungaria lui Horthy.

O urmă a acelui Ploiești revoluționar s-a păstrat în centrul orașului: o statuie a Libertății, ridicată prin subscripție publică, la inițiativa lui Dimitrie Brătianu, fratele lui Ion Brătianu.

În Sovietstan, Erika Fatland relatează o călătorie care s-a derulat timp de mai bine de cinci luni în stanurile din Asia Centrală.

Erich Ludendorff a avut un rol esențial în derularea evenimentelor care au făcut posibil nazismul, fratele geamăn al totalitarismului comunist.

Volumul lui James William Ozanne se vrea o încercare de prezentare exhaustivă a societății românești, de la păturile sociale la sistemul de guvernământ, până la obiceiurile și datinile românilor.

Interviurile lui Cristian Pătrășconiu, reunite în volumul Comunismul de apoi, gravitează în jurul comunismului și enigmelor provocate de această utopie politică, transpusă, din nefericire, în realitate.

Pentru Eugeniu Bucheru, comunismul era „un sistem polițienesc brutal care-ți strivește sufletul, îți îngrădește sau reprimă mișcările, îți impune umilința, o viață searbădă și fără orizont”.

Mărturiile generalilor Monkievitz și Vinogradski completează imaginea de ansamblu a dramaticelor evenimente din 1917 care au afectat direct frontul românesc, iar mai apoi întreaga istorie a lumii.

În timpul celor trei ani pe care i-a petrecut în Imperiul Otoman (1846-49), John Mason a ținut un jurnal care ne permite să descoperim realitățile din Moldova de la mijlocul secolului XIX.

Fascinant demersul lui Douglas Smith de a pune sub lupă destinele nobilimii ruse în preajma lui 1917.

Diplomatul I. Ștefănescu-Nottara face un portret al Chinei interbelice, descoperind o țară mult rămasă în urmă față de lumea europeană.

Masivul volum scris de Orlando Figes poate fi considerat și o istorie a mentalităților din Uniunea Sovietică în timpul lui Stalin.

Scriitorul Ferdinand Antoni Ossendowski a publicat nu mai puțin de 70 de cărți, traduse în 20 de limbi, devenind în epocă poate cel mai popular autor polonez după Henryk Sienkiewicz.

Este puțin cunoscută aventura miilor de ardeleni și bucovineni care au servit în armata austro-ungară în Primul Război Mondial, în Galiția, și care au fost făcuți prizonieri de către ruși în 1917.

Lectura cărții lui Orlando Figes îi permite cititorului român să înțeleagă mai bine importanța simbolică a Crimeei și marea victorie internă pe care a repurtat-o Putin atunci când a anexat-o.

Iliberalismul a învățat lecția comunismului, realizând imposibilitatea controlului întregii societății, preferând doar „să controleze acele noduri ale vieții sociale care determină restul“.

Jurnalul lui Mihail Văgăonescu dezvăluie experiența unui ofițer‑erou de primă linie, combatant neînfricat, cu micile drame, mizerii şi eroisme pigmentate cu lucruri amuzante.

Nuvelele lui Gib I. Mihăescu dovedesc puterea de a recompune psihologia omului simplu tentat mai degrabă să comită mici laşități când se află în prezenţa celui mai greu examen: înfruntarea morţii.

Unul dintre efectele boomului chinez este răspândirea corupției și a individualismului, exact două dintre tarele pe care ideologia comunistă le respingea, aruncându-le în cârca capitalismului vicios.

Experiența celor aproape 140 de zile trăite de Romulus Rusan și Ana Blandiana în SUA a fost concretizată livresc prin apariția cărții America ogarului cenușiu - un succes uriaș în epocă.

Comunismul a fost prima ideologie care a avut nevoie ca de aer de inamici şi practic nu a supravieţuit istoric decât fabricând permanent noi dușmani.