Cristian Patrasconiu

În privința Rusiei, este mult mai firesc să cauți să înțelegi matrici (sociale, politice, economice chiar) de tip închis, carceral, decât formule și forme ale democrației de tip liberal.

Editura Trei completează un „peisaj” editorial în care o cadență semnificativă a publicării cărților de istorie – nu arareori, volume masive, de sinteză – reprezintă un semn de sănătate culturală.

Interviu cu Alina Gherasim, fiica lui Marin Gherasim. Născută la București la 13 decembrie 1973, a studiat artele plastice la Universitatea de Arte Frumoase București.

Interviu cu Răzvan Voncu, critic și istoric literar

„Iscoditorii. Un an de cugetări, băutură, tristețe și lecturi” este despre traversarea unor perioade de doliu și despre îmblânzirea acestuia.

Interviu cu Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice, Universitatea București

Cea mai recentă carte a lui Cristian Preda -”De ce ațipesc parlamentarii? Și alte întrebări pestrițe despre politica românească”- e una a deschiderii inteligente către politică.

Volumul semnat de Toma Roman jr. –„Râsu’ plânsu’ în arhivele Securității” – e unul multietajat, cu alte cuvinte avem o carte și o schiță de istorii ale comunismului românesc în straturi.

Soluția pe termen lung pentru a combate oribila dihanie a momentului o reprezintă vaccinarea.

„Criza – Vocile ICDE în timpul pandemiei” este o carte a unui anume centrism, un document important despre criză și despre cum moderația poate ajuta la o mai bună „navigare” a epocii post-COVID.

Grégory Rateau a publicat, nu cu mult în urmă, „Hoinar prin România. Jurnalul unui călător francez”.

În romanele semnate de Heather Morris, perspectiva victimelor privilegiază o înțelegere justă cu privire la abjecția și inumanitatea nazismului&comunismului.

Mirel Bănică scrie o carte ca o declarație de iubire – pe alocuri, e drept, jupuită – despre ce este acum o bună parte din România.

„Fake News în Epoca de Aur” e o narațiune-puzzle despre antipolitică prin intermediul căreia oamenii își amenajau „oaze de libertate și de normalitate” în interiorul unui teribil totalitarism.

Paginile Tatianei Niculescu despre „masca înspăimântătoare” sunt printre cele mai puternice și mai ofertante ca sugestii de interpretare/lectură/înțelegere de profunzime a personajului Nae Ionescu.

Cărțile lui Brant Pitre reprezintă calea regală de a intra pe teritoriul creștinismului.

GastroArt este un proiect editorial și educațional care acoperă o zonă pe care o putem plasa sub „umbrela” antropologiei culturale și, mai precis, a culturii gastronomice.

Volumul doamnei Veronica Pavel Lerner, ”N. Steinhardt în care spui că nu crezi...” e o carte caldă, cu un duh bun, tonic și, totodată, o declarație vibrantă a unei nedezmințite prietenii.

Interviu cu Smaranda Vultur, doctor în Litere la Universitatea Bucureşti, critic literar, specialistă în istorie orală.

Autonomia esteticului, fantomele Securității, viitorul capitalismului, superstițiile modernității sunt doar câteva dintre temele care au marcat Conferințele Humanitas din acest an.

Una dintre modalitățile de a nega – prin relativizare – crimele comunismului este aceea de a decupla dimensiunea ideologică de cea politică în cazul regimurilor de tip comunist.