Cristian Patrasconiu

România continuă este (și) cartea unui mod de a lua în posesie istoria unei țări în adevăr, în realitatea istoriei sale recente, și nu în proiecțiile cu privire la această istorie.

Vladimir Tismăneanu: „Robert Adam ne oferă o carte impresionantă ca rigoare academică și de o urgentă actualitate."

Sandra Melone Djuvara este nepoata istoricului Neagu Djuvara și președinta Asociației Culturale „Neagu Djuvara“, ce urmărește păstrarea în memoria publică a valorilor slujite de către acesta.

„Bizanț. O lume pierdută“ și „Istoria pierdută a creștinismului“ sunt două dintre titlurile apărute la noi (ambele la Baroque Books and Arts) care fac, pentru două teme esențiale, multă dreptate.

Coordonat de Smaranda Vultur, volumul dedicat germanilor din Banat are în centrul său „viaţa povestită, aşa cum e ea privită şi înţeleasă retrospectiv de cei care au trăit-o“.

Volumul „Acțiunea umană. Un tratat de economie“ al lui Ludwig von Mises a fost lansat în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018 la Banca Națională a României, în cadrul unei ample dezbateri.

Faimosul istoric și eseist francez Thierry Wolton vorbește, în interviul acordat revistei 22, despre Vladimir Putin și moștenirea comunistă.

La ediția din acest an a Gaudeamusului au participat aproximativ 300 de expozanți și au fost contorizate în jur de 900 de evenimente editoriale și profesionale.

În volumul La Centenar. Recitind secolul României Mari, Ioan Stanomir survolează și recitește marile momente ale istoriei ultimei sute de ani (și ceva) care afectează, în bine și în rău, România.

Volumul Pământul negru. Holocaustul ca istorie și avertisment al lui Timothy Snyder este o adăugare la piesele explicative care există deja și, totodată, prin forța argumentației, o contribuție intelectuală referențială. Una care pune pe masa de discuție teme și decupaje care nu au fost, până acum, foarte bătătorite.

Matrioșka mincinoșilor este un excelent manual de pedagogie – el ne spune despre mai multe maladii ale lumii contemporane și ne mai spune și de ce există acestea, care sunt mecanismele care le pun în mișcare.

„Mărturiile din închisorile comuniste au ceva cu neputință de transmis prin cuvinte, întrucât zvârcolirea din care s-au invit ține de o rupere irațională prin care un om trece doar în situații-limită. Și acel ceva pe care niciun cuvânt nu îl poate prinde e chiar spiritul.“ (Sorin Lavric)

Felul șarmant și argumentat în care navighează o temă atât de sensibilă precum este aceasta (hiperîncărcată de ideologie) a „rasismelor imaginare“ ne arată, o dată în plus, că Pascal Bruckner este un adversar de temut al diferitelor forme de orbire și un foarte aplicat și convins avocat al responsabilității.

Prima ediţie a festivalului Despre lumea în care trăim, o serie de conferinţe şi dialoguri culturale şi ştiinţifice pe teme de actualitate, susţinute de specialişti importanţi şi oameni de cultură de prestigiu, a avut loc la Ateneul Român între 24 şi 28 februarie, fiind organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas, Fundaţia ARCCA şi Filarmonica „George Enescu“.

Înfiinţată în 1973 în Statele Unite, Societatea pentru Studii Româneşti (The Society for Romanian Studies) este o asociaţie interdisciplinară care a ajuns să domine câmpul studiilor româneşti pe plan internaţional.

„Trăim catastrofe și tragedii cu un obositor sentiment de déjà-vu.“ (Ana Blandiana)

Iată o provocare pe care o văd ca fiind exclusiv benignă, prin urmare, una care nu implică vreun risc pentru cine i-ar putea da curs, doar un joc și nicidecum un top al cărților apărute (în marea lor majoritate) în acest an. Cu alte cuvinte, iată o listă cu mai multe cărți despre care am putea spune că merită să fie citite în tihna Sărbătorilor – „la gura sobei“ fiind, desigur, un fel de a spune.

Yuval Noah Harari practică un tip de discurs mai rar întâlnit la un istoric: un dublaj savant pe care îl asigură dinspre noile științe câtorva dintre marile și fecundele locuri comune ale istoriei omenești.

Când te numești Humanitas și când ai în portofoliu în 27 de ani de existență undeva către 4.000 de titluri, să alegi 12 dintre acestea și să le prezinți ca pe repere fundamentale în privința „tablei stabile de orientare în lumea valorilor umane“ nu e un demers atât de ușor.

Cel mai recent târg de carte românesc și, în virtutea tradiției, și cel mai important de la noi – cel de toamnă, din capitala României – lasă în urmă, pesemne că inevitabil, impresii amestecate.

Cartea „Revoluția de la Timișoara din decembrie 1989 pe înțelesul tuturor” își realizează cu asupra de măsură obiectivul propus – anume, pentru publicul larg, într-o manieră accesibilă, prezentarea etapelor esențiale ale Revoluției Române din 1989, cu un focus (inevitabil, necesar și foarte riguros gândit și, pas cu pas, executat) care privește momentele fundamentale legate de Timișoara și de rolul pivotal al acestui oraș și al acestor momente în economia narațiunii revoluționare de la noi.