Cristian Patrasconiu

Patru titluri – cu note (despre acestea) pe repede înainte. Patru subspecii: jurnal din anul Revoluției; dialog/interviu; eseu; jurnal de călătorie & pandemie. O notă comună: autori români.

Pentru Eshkol Nevo, literatura e un teritoriu al unei libertăți maximale – în care poți să faci orice, dar nu oricum, un teritoriu unde nu îți este interzis să fii năucitor de inteligent.

Prin structură, decupaje tematice și prin limba în care e spusă această istorie, cartea lui Tudor Dinu e, desigur, mult mai mult decât o reparație istorică.

Barry Strauss este unul dintre cei mai șarmanți povestitori ai istoriei dintre marii istorici ai lumii occidentale aflați acum în vogă.

Memoir-ul e o linie editorială care e, fapt îmbucurător, tot mai consistent susținută de casele editoriale de la noi. Adesea, prin traduceri foarte inspirate. Un studiu de caz fericit: Editura Trei.

Convingerea adâncă a lui Lucian Boia e că istoria, așa cum o știm și cum o învățăm, are o ordine pe care Istoria nu o are: „Istoria autentică e un amalgam nediferenţiat în neîncetată fierbere”.

„Două singurătăți” e o carte-compozit, o carte-eveniment în centrul căreia strălucește (magic&realist) faimosul dialog din 1967 dintre Mario Vargas Llosa și Gabriel Garcia Marquez.

Nu sunt, propriu-zis, lecturi de vară, cărți „de vară”. Dar pot deveni excelente, poate ideale companioane de vacanță, alegând cu înțelepciune din oferta impresionantă a beletristicii de dată recentă de la

Fundamental, această carte e, pe de o parte, una a unei întâlniri autentice între cele două interlocutoare și, pe de altă parte, e cartea unei extraordinare confesiuni a unei mari personalități.

Pentru a ști cum să te aperi, trebuie să devii conștient mai întâi că trebuie să te aperi și trebuie să cunoști de ce anume trebuie să te aperi.

Interviu cu Sorin Ioniță, expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale, fondator al think-tank-ului Expert Forum (EFOR).

Cartea lui Ion Vianu este o ego-proză scrisă la cel mai înalt nivel, un „roman de formare”, dar și un atât de prețios document afectiv al unei epoci de importanță majoră în istoria recentă a României.

Podcastul „Reziliența prin cultură” propune repere și idei pornind de la care putem converti provocările actuale în ocazii de întărire interioară, deschidere spirituală și renaștere comunitară.

Doina Jela, jurnalistă, editoare, traducătoare și scriitoare: „Succesul corupe, ca și puterea, și cred că imboldul de a scrie patru cărți pe an îți poate fi fatal.”

Nu sunt lecturi facile, dar nici nu reclamă obligația de a lua notițe în marginea lor. Sunt 7 – dintr-o „recoltă” editorială recentă nesperat și, în același timp, îmbucurător de bogată. Așadar:

Lucian Negoiță, psihoterapeut, doctor în științele educației, coordonează, sub tutela excelentei edituri Spandugino, o serie tematică intitulată „Reziliență și speranță”.

Două lucrări importante, cu adevărat valoroase despre problematica extrem de generoasă pentru cercetători a comunismului, ale Claudiei-Florentina Dobre.

Putem considera „Vremuri grele” și ca un fel de bemol, ca pe un fel de încetinitor pentru unele discursuri poate prea înflăcărate care încremenesc în idei ale epuizării, ale decăderii.

Cartea Melaniei Cincea este și o (călduroasă, antrenantă, tușantă) pledoarie culturală. E important să prețuim cărțile, să lăsăm ideile din aceste cărți să ne devină carne și duh.

„Istoria Insulei” este romanul unui scriitor creștin. Și anume, romanul elaborat, cu o mulțime de intrări și ieșiri, cu etaje, cu mult cer, cu multe spații largi: e un roman, aș spune, catedralic.

Interviu cu Bogdan Oprea, specialist în comunicare publică, autor al volumului „Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică. Manual pentru toți utilizatorii de internet”, publicat de Polirom.