Cristian Patrasconiu

Autonomia esteticului, fantomele Securității, viitorul capitalismului, superstițiile modernității sunt doar câteva dintre temele care au marcat Conferințele Humanitas din acest an.

Una dintre modalitățile de a nega – prin relativizare – crimele comunismului este aceea de a decupla dimensiunea ideologică de cea politică în cazul regimurilor de tip comunist.

Există în „Intelectualii lui Ceaușescu” și un discurs etic, în sensul în care practicile pe care le descrie în cadrul acestei cercetări au bătaie – individuală, dar și instituțională – până astăzi.

Marianne Birthler este succesoarea lui Joachim Gauck în fruntea Comisiei Federale pentru Arhivele STASI. Doamna Birthler a stat la conducerea acestei instituții între 10 octombrie 2000 și 14 martie 2011.

Cărțile despre Rusia sunt o prezență tot mai abundentă pe piața noastră editorială în ultimii ani.

„Dacă înainte de ’89 lipsea libertatea, acum lipsesc responsabilitatea şi înţelepciunea de a o folosi. Raţia de libertate s-a transformat în over-doză”. (Ana Blandiana)

Volumele lui A. Hirschman și K. Popper apărute în seria Zoon politikon sunt cărți mari pentru că sunt despre: onestitate, spirit critic, gândire vie, imaginație morală. Sunt cărți despre libertate.

A democratiza mass-media, a întoarce mecanismele de producere și de diseminare a informației înseamnă „la sfârșitul zilei“, junk-food jurnalistic și, tot mai des, fake-news și alte toxine mass-media.

Interviu cu Daniel CHIROT, profesor universitar al Universității Statului Washinghton, Seattle

Avem de-a face cu o biografie care este susținută, simultan și programatic, de o narațiune demitologizantă, executată foarte convingător, cu minuție, eleganță, competență de Catherine Horel.

Colosul. Ascensiunea și decăderea imperiului american este cel mai recent titlu din portofoliul lui Niall Ferguson pe care îl avem în limba română – din nou, la Editura Polirom, în seria Historia.

Romanul lui Lionel Duroy ne introduce în narativul întunecat al antisemitismului românesc din interbelic și ne livrează duhul unor decenii dintre cele mai turbulente pentru istoria modernă a României.

Cartea lui Tom Nichols anunță o nouă epocă, una în care „mă tem că suntem martorii sfârșitului idealului competenței.“

Voi survola, în textul de mai jos, „pe repede înainte“, patru apariții editoriale captivante – în mai multe sensuri, și pentru minte, și pentru ochi – care țin de două categorii distincte.

Odisee este și ceea ce, în interiorul cursului despre marea carte a lui Homer descoperă tatăl despre fiu și ce descoperă fiul despre tatăl său.

Podul cu vechituri adună câteva zeci de texte, marea lor majoritate fiind „pastile“ radiofonice de 10-15 minute care au fost publicate și pe site-urile Radio Europa Liberă.

Pentru cititorii care preferă, vara, desfătarea, greu comparabilă cu ceva, pe care o oferă cărțile bune de literatură, două romane puternice care ne vin din spațiul cultural britanic pot fi opțiuni ideale.

„Copiii sunt ambasadorii noștri din imperiul posterității, cu condiția de a nu-i reduce la versiunea noastră mai bună, ci de a-i conduce spre versiunea lor cea mai bună.“

Democrația sub asediu (cu subtitlul România în context regional) este o carte foarte recentă pe care, îndrăznesc să spun în felul acesta (exagerând cumva lucrurile), realitatea a comandat-o.

„Sunt o povestitoare de întâmplări adevărate“ – a spus cândva Tatiana Niculescu despre sine și despre ceea ce face în acest gen cultural în care nu are, practic, rival în România.

Andrei Cornea zugrăvește o post-utopie care se nutrește dintr-o utopie omologată de istorie și care ni se poate întâmpla oricând. Condițiile pentru ca aceasta să fie pusă în act par deja aliniate.