IURIE LEANCĂ: Dacă va deveni candidată la aderare, drumul european al Republicii Moldova va fi ireversibil

Cum este în politică, nu era mai bine în diplomaţie?

Dar eu sunt din ianuarie 2009 în politică, de când am devenit membru al Partidului Liberal Democrat, ceea ce înseamnă că şi la guvernare, şi în diplomaţie am revenit de această dată pe filieră politică. Am fost în aceşti ani membru activ al partidului, am fost ales şi prim-vicepreşedinte al PLDM.

Deci, nu se poate vorbi de tehnocratul, ci de omul politic Iurie Leancă?

Nu, sunt om politic şi această coaliţie este expresia voinţei a trei entităţi politice de a se angaja în continuarea reformelor iniţiate anterior, iar Cabinetul de miniştri nu este altceva decât expresia acestei majorităţi politice. Deci, eu nu sunt un tehnocrat.

Care sunt priorităţile guvernului condus de dvs.?

Pornim de la ideea că avem la dispoziţie un an jumătate, până la alegerile următoare, ceea ce înseamnă că, pe de o parte, trebuie să continuăm acţiunile şi reformele lansate atunci când s-a schimbat puterea, în 25 septembrie 2009.

Pe de altă parte, trebuie să învăţăm şi din greşeli. Suntem un organism viu, o democraţie tânără. Suntem într-un proces continuu de a învăţa regulile democratice, de a lucra într-o coaliţie, ceea ce nu e un exerciţiu simplu, dar e mai bine așa decât cum a fost până în 2009, cu un singur partid care domina scena politică.

În ce privește prioritățile guvernului, în primul rând ne dorim să creăm locuri de muncă. Obiectivul îl putem atinge prin continuarea unor reforme începute sau iniţierea altora, prin crearea unui mediu de afaceri prielnic, prin atragerea investiţiilor atât din afară, cât şi de la întreprinzătorii autohtoni, inclusiv din partea celor care lucrează în diaspora şi au anumite resurse financiare pe care ar dori să le investească acasă. Există deocamdată impedimente. Am întâlnit un întreprinzător olandez căsătorit cu o moldoveancă care a început să investească bani într-o fermă de vite şi dânsul mi-a povestit ce înseamnă birocraţia moldovenească...

Chiar dacă într-un an şi jumătate nu putem schimba totul, pentru că avem de furcă cu deprinderile, mentalităţile, vreau ca cel puţin să îmbunătăţim, să simplificăm lucrurile, pentru a veni în sprijinul întreprinzătorilor.

Al doilea obiectiv este lupta împotriva corupţiei. Corupţia e un flagel care ne afectează pe două niveluri și afectează sistemul ca atare. Primul este viaţa de zi cu zi a cetăţeanului, atunci când mergi la o autoritate să soliciţi acte, atunci când mergi la spital, când mergi pe drum şi te confrunţi cu poliţia ş.a.m.d. Este, aşadar, aşa-zisa mica corupţie, dar care creează probleme pentru cetăţeanul din Republica Moldova. Iar al doilea nivel e corupția la nivel înalt, cel care pune în pericol securitatea naţională, deseori. Am trecut şi mai suntem încă într-o criză a sistemului bancar-financiar şi din cauza unui sistem judecătoresc corupt. Deci justiția trebuie serios reformată. Vedem că unele decizii ale instanțelor nu se înscriu nici în bunul simţ, nici în normele legale existente şi ele ne creează unele probleme. Nu toate instituţiile statului îşi fac datoria deocamdată. Nu se pune suficient accentul pe lupta împotriva corupţiei. Deocamdată acţionăm mai mult ca nişte pompieri care încearcă să stingă pe acolo un foc, altul pe dincolo, dar deocamdată nu e o abordare de sistem. Dacă reuşim să creăm premisele pentru a diminua anvergura acestui flagel, sigur că vom putea crea şi un mediu de afaceri mai bun. Atunci investitorii vor veni având certitudinea că, dacă ajung în instanţă, vor fi judecaţi conform legii, şi nu conform altor parametri.

Iar al treilea obiectiv este agenda europeană, care vine să ne asiste în reformele interne, inclusiv reformele din justiție. Am semnat cu Comisia Europeană acum câteva săptămâni un grant special pentru a reforma justiţia. Alte 30 de milioane vor veni pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale ministerelor. Experienţa României, dar şi a altor ţări demonstrează că, atâta timp cât nu ai capacităţi administrative pe potriva provocărilor şi obiectivelor, tot timpul vei avea probleme, începând cu asimilarea fondurilor și terminând cu administrarea a tot felul de proiecte. Bineînţeles că agenda europeană...

E foarte ambiţioasă agenda guvernării, însă multă lume se întreabă dacă această coaliţie va supraviețui și după Vilnius, după decembrie 2013. Aveţi nişte garanţii politice?

Vilnius nu mai e un punct de reper atât de important. Acum un an aveam anumite speranţe că vom putea semna acordul de asociere împreună cu zona de liber schimb. Din păcate, anumite evoluţii sau mai bine zis involuţii de la Chişinău au creat toată criza politică, încât astăzi putem spera doar să parafăm aceste acorduri la Vilnius şi, respectiv, să ne facem tema pentru acasă la capitolul liberalizării regimului de vize, astfel încât Comisia să poată să anunţe că Moldova a îndeplinit aceste condiţionalităţi şi să propună ţărilor membre liberalizarea regimului de vize. Dar obiectivul nostru este să semnăm cele două acorduri în a doua jumătate a anului 2014, ceea ce înseamnă că până atunci trebuie să fim împreună, să lucrăm împreună, să demonstrăm că instituţiile statului sunt mult mai eficiente, să nu repetăm greşelile altor state care, după ce au parafat acordul respectiv, nu reușesc să-l semneze. Astfel că Vilnius este un element foarte important, dar nu ne va permite să punem aici punct unui capitol decisiv pentru relaţia noastră cu Uniunea Europeană.

Deci agenda europeană, spuneţi dvs., va fi cea care va obliga partidele care formează actuala coaliţie majoritară să rămână împreună şi să nu declanşeze nicio criză politică până nu...

Nu doar. Pornim de la ideea că într-un an şi jumătate, chiar dacă nu e o perioadă mult prea lungă, putem finaliza anumite reforme, mai multe activităţi care au fost iniţiate în anii precedenţi, începând cu infrastructura. Sigur că la finele lui 2014 nu vom avea toate drumurile din Republica Moldova reparate, reabilitate, dar cel puţin să avansăm cu proiectele, să mergem mai departe, să vadă cetăţenii că totuşi e posibil ca şi în Republica Moldova să existe drumuri europene. Să creăm locuri de muncă, poate nu în măsură să revină toţi cei plecaţi afară, dar cel puţin să arătăm că e posibil. Să continuăm în domeniul sănătăţii, prin finalizarea unor proiecte cu centre medicale, cu echipamente moderne, iarăşi cu sprijin din afară. În domeniul educaţiei, ceea ce s-a întâmplat acum cu testele de la bac a fost un şoc, care ne face să ne uităm mult mai atent la realităţile din școli. Accentul de bază îl vom pune pe educaţia vocaţională – constatăm că nu avem muncitori calificaţi. Un an şi jumătate este suficient, pentru că nu pornim de pe un loc gol, ci continuăm. Iar agenda este acel element care ne face să fim şi mai mult împreună, fiindcă atunci când a fost creată această coaliţie, am pornit şi de la miza pe care am stabilit-o noi în raport cu UE. Şi alegerile anticipate sigur că ne-ar fi putut prejudicia imaginea şi afecta toate eforturile, deloc simple, dar cu mare impact asupra viitorului Republicii Moldova.

Să presupunem că lucrurile vor decurge lin şi veți parafa și apoi veți semna documentele. Credeți că, în acel moment, drumul Republicii Moldova spre Vest, spre UE, este ireversibil? Sau există forţe politice care ar putea întoarce Republica Moldova din acest drum?

Va fi un pas extrem de important în asigurarea acestei ireversibilităţi. Deşi, din punctul meu de vedere, doar în momentul în care ni se va recunoaşte, printr-o decizie a UE, statutul de candidat, abia atunci cred că intrăm în această fază de ireversibilitate, în procesul de democratizare, modernizare şi europenizare a Republicii Moldova.

În legătură cu acordul privind liberalizarea vizelor, cine susţine, dintre membrii UE, Republica Moldova în demersurile ei, cine se împotriveşte, care sunt argumentele şi care e miza internă a acestui acord?

Nu voi intra în detalii care dintre cele 28 deja ţări membre ale UE are o atitudine ceva mai reticentă decât altele. Deocamdată, ceea ce am reuşit să asigurăm, în primul rând prin generarea de argumente pe plan intern, prin ajustarea cadrului legal, a standardelor, a practicilor, este atitudinea pozitivă a Comisiei Europene. Iată, un raport prezentat la 25 iunie vorbeşte despre un progres enorm al Republicii Moldova. Sigur, sunt şi zone unde mai avem de lucrat, le cunoşteam, nu e nimic nou. Dar cred că până în toamnă vom reuşi să demonstrăm şi acolo o tendinţă pozitivă, printr-un dialog activ cu Comisia, dar şi cu ţările membre.

Cei care au vrut să ajungă prin Italia sau Spania, în Marea Britanie au ajuns oricum. Nimic nu te poate opri. Numai că asta generează corupţie, trafic de fiinţe umane, criminalitate organizată transfrontalieră şi tocmai asta nu dorim noi şi nu-şi doresc nici partenerii noştri din UE. Aşa că vorbim despre crearea unor instituţii şi a unor situaţii, inclusiv economice, care nu vor mai motiva oamenii să plece de aici doar pentru căutarea unui loc de muncă. Şi atunci, eu sper că în momentul în care Comisia Europeană va lua decizia potrivit căreia Moldova întruneşte toate criteriile, aşa cum s-a întâmplat în cazul ţărilor din Balcanii Occidentali, va fi şi o reacţie pozitivă din partea celor 28 de ţări membre. Oricum, știm că există o abordare ceva mai sceptică în unele țări, iată de ce lucrăm foarte punctual cu aceste capitale. Deocamdată, reacţia este una pozitivă. Sigur, contează cum ne pregătim noi şi să nu mai trecem prin incertitudine politică ca aceea pe care am avut-o, fiindcă asta a pus la o anumită îndoială capacitatea noastră de a ne îndeplini angajamentele.

Care sunt așteptările dvs. în legătură cu liberalizarea vizelor?

Pentru acest an, dacă se va lua decizia respectivă de către Comisie şi va fi anunţată la Vilnius, după aceea înţeleg că va mai dura 7-8 luni până se va discuta cu ţările membre. Dar e foarte important ca cei de la Comisia Europeană să facă acest anunţ, pentru că asta va fi un fel de barometru şi o decizie nu doar politică, ci şi una care va arăta ţărilor membre că Moldova îşi ia aceste angajamente ferme. Iar efectele pentru Moldova vor fi doar şi doar benefice. Astăzi avem mulţi cetăţeni în afară care se află ilegal. Asta înseamnă că unii oameni nu pot reveni în țară ca să-şi vadă rudele, părinţii, copiii. Suntem conștienți de faptul că această separare creează o mulţime de probleme sociale și emoționale. Dispariţia acestui zid berlinez sigur că va permite o îmbunătățire a situației. Repet, e clar că liberalizarea vizelor nu va genera un exod în masă al celor din Republica Moldova. Cei care au vrut să plece sunt deja plecați.

Cât de actuală este pentru Republica Moldova soluția reorientării geo-strategice și aderării la preconizata, dar încă neînființata Uniune Euro-Asiatică?

Abordarea aceasta, alegere între Est și Vest, este simplistă. Avem regim de liber schimb în comerț și regim liberalizat de vize cu CSI. Dorim să întărim relațiile economice și politice pe măsură ce ne apropiem de UE. Odată cu integrarea europeană, ne propunem să deschidem țara noastră unei piețe mult mai largi și să devenim mult mai atractivi pentru toți investitorii străini. Astfel, fiecare cetățean va putea să lucreze și să trăiască decent la el acasă. Integrarea europeană înseamnă reforme și eliminarea corupției. Este singura rețetă de modernizare a țării noastre. Iată de ce nu este o alegere împotriva cuiva.

Care sunt priorităţile, lista scurtă, în relația bilaterală București-Chișinău şi din perspectiva vizitei preşedintelui Băsescu, din 17 iulie?

Relaţia noastră este una polivalentă, cu multiple faţete. Începând cu dialogul politic, care este foarte bun, care se referă la dimensiunea bilaterală, dar şi la dialogul european, agenda europeană şi terminând cu dimensiunea umanitară, culturală ş.a.m.d. Eu mi-aş propune să ne axăm pe aceste proiecte de interconectare, fiindcă nu e vorba doar de un gazoduct, de o linie electrică sau de un pod, distrus în perioada celui de-al doilea război mondial, de restabilit, ci este vorba de mai mult... Aceste interconexiuni creează o legătură mult mai bună între noi şi România, dar şi între noi şi Uniunea Europeană. Ne permite să participăm la o piaţă comună în domeniul energetic, în alte domenii. Asta va facilita comunicarea, va contribui la dezvoltarea economiei din Republica Moldova. Deci elementele benefice sunt multiple. De altfel, aceste proiecte sunt parte componentă foarte importantă a dialogului dintre noi şi Bruxelles.

Interviu cu IURIE LEANCĂ, primul ministru al Republicii Moldova, realizat de ARMAND GOŞU

Chișinău, 5 iulie 2013