Kelemen Hunor: „Din perspectiva noastră, o nouă Constituție ar fi de dorit”

Interviu Realizat De, Armand Gosu | 14.10.2014

Pe aceeași temă

Care e miza alegerilor prezidențiale pentru dvs., candidatul UDMR, formațiune politică cu un bazin electoral de 6-7%? Nu puteți spera să câștigați aceste alegeri, nici măcar să ajungeți în turul doi.

În primul rând, vrem să arătăm că avem o viziune despre viitorul României, despre viitorul societății în ansamblul ei și, sigur, cum vedem viitorul comunității maghiare în România în anii care urmează. Este cel mai important lucru, din punctul nostru de vedere, de a arăta un proiect de țară, sigur, din perspectiva funcției unui președinte. Asta e miza cea mai importantă, un dialog cu societatea românească, pentru că este perioada când și societatea în ansamblul ei se uită mai atent la ceea ce se întâmplă în politică. Acum putem dezbate și câteva proiecte, câteva lucruri mai interesante sau chiar mai controversate – controversate din varii motive, nu că va fi ceva rău sau extravagant.

„Când mă adresez electoratului, încerc să mă adresez și maghiarilor, și românilor, și tuturor celor care au drept de vot. Toți ne dorim o țară puternică, cea ce înseamnă, în primul rând, respect față de cetățean.

Resursele minerale

Trebuie să ne gândim și la generațiile viitoare, nu numai la exploatarea pe moment și trebuie găsit un echilibru. Nu putem spune că nu exploatăm deloc resursele naturale, dar nici nu cred că într-o singură generație trebuie epuizat tot ce avem în subsolul României. Asta, sigur, înseamnă și răbdare, și un proiect pe termen lung. Dar România, din acest punct de vedere, slavă Domnului, are posibilitatea de a aștepta, nu trebuie să se grăbească.

După aceea, nu ne e indiferent ce se va întâmpla după alegerile prezidențiale, cine va fi președinte și ce traseu va urma România, în regiune, în Uniunea Europeană, în toate parteneriatele stabilite în 24 de ani. Fiindcă, din acest punct de vedere, avem și o situație foarte favorabilă, prin parteneriatul strategic cu SUA și prin faptul că în Uniunea Europeană se vor întâmpla lucruri importante în următorii ani, iar poziția României sper că va influența deciziile din Uniunea Europeană, în cel mai bun sens al cuvântului. Deci și din punct de vedere al relațiilor externe, al situației internaționale, eu cred că există o miză mare. Pe de altă parte, faptul că în acest moment societatea românească are încă acea moștenire adusă din comunism – prejudecăți, stereotipuri – și avem și noi, în ceea ce ne privește, nu numai românii, este într-adevăr o problemă destul de gravă, de serioasă.

În țări cu adevărat democratice, civilizate, astfel de probleme nu se mai pun, că dacă nu faci parte din majoritate, ca origine, atunci nu ai cum să ajungi într-o funcție foarte înaltă. Dar asta este o altă poveste. Noi cunoaștem că există această problemă etnică, cunoaștem că din acest punct de vedere această moștenire trebuie tratată cu seriozitate și responsabilitate și eu sunt convins că și prin faptele noastre putem demola, putem demonta prejudecățile, sau parte din aceste prejudecăți, arătând că tot ce spunem noi este în interesul României, este în interesul fiecărui om și nu este împotriva nimănui din țara noastră.

În această campanie electorală sunt doi candidați de origine etnică maghiară – dvs. și aveți un competitor, Szilágyi Zsolt, candidatul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania. E și o competiție între dvs. și d-l Szilágyi Zsolt. E important pentru dvs. să obțineți un scor mai bun decât el? Vă consolidează poziția de lider al UDMR? Vă simțiți cumva amenințat?

El este un competitor cum sunt și ceilalți. Eu nu îl tratez absolut deloc altfel decât pe orice alt candidat.

Ce planuri aveți pentru revizuirea Constituției, despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, un proiect despre care cu siguranță se va vorbi și în următoarea perioadă?

„Este cel mai important lucru, din punctul nostru de vedere, de a arăta un proiect de țară, sigur, din perspectiva funcției unui președinte.“

Serviciile secrete

Nu am să susțin niciodată că serviciile trebuie să aibă oameni în politică, în presă și nici nu cred că e de acceptat așa ceva. Un control real trebuie gândit în așa fel încât interesele României să nu fie lezate, dar nici nu trebuie să acceptăm ca serviciile secrete să conducă România. Serviciile au un rol extrem de important, trebuie să furnizeze informații pentru decidenții politici, dar cam acolo se oprește rolul lor.

În ceea ce privește Constituția, există două soluții. Prima soluție, sigur, mai dificilă, ar fi o nouă Constituție. Eu aș opta pentru o nouă Constituție. La alegerile parlamentare viitoare, trebuie să mergem în fața electoratului și să cerem un mandat de a redacta o nouă Constituție, parlamentul să fie și Constituantă în acea perioadă. Nu e ușor, dar eu cred că alternativa corectă aceasta ar fi. A doua variantă este să amendăm actuala Constituție în două etape. De ce spun în două etape? Cred că una dintre greșelile fundamentale de la începutul anilor ‘90, când a fost redactată Constituția, a fost faptul că au interzis pentru generațiile viitoare să se gândească la alte variante. Nu e corect să interzici celor care vin după tine să se gândească și la alte variante de statalitate, pentru că nu vorbim de Sfânta Scriptură. De exemplu, dacă astăzi majoritatea românilor – ceea ce nu cred că e cazul, dar vă dau un exemplu – ar vota la referendum pentru monarhie constituțională, nu ar fi posibil, indiferent că s-ar vota cu 90% la un astfel de referendum. Ar trebui amendată Constituția în două trepte. Pentru că, așa cum desigur vă amintiți, Curtea Constituțională a spus că acel proiect de amendare a Constituției e neconstituțional. Deci nu se poate să stabilești o amendare la amendarea Constituției pentru că este neconstituțional, pentru că, sigur, orice virgulă într-o Constituție, în plus sau în minus, poate fi considerată neconstituțională. Dacă limitele modificării Constituției nu pot fi atinse prin amendarea Constituției, atunci nu rămâne altă cale decât o nouă Constituție. Deci, din perspectiva noastră, o nouă Constituție ar fi de dorit.

Dar ce ar trebui să conțină această modificare, care ar fi principiile mari, articolele care ar trebui cu prioritate modificate?

Amendarea Constituţiei

Cred că una dintre greșelile fundamentale de la începutul anilor ‘90, când a fost redactată Constituția, a fost faptul că au interzis pentru generațiile viitoare să se gândească la alte variante. De exemplu, dacă astăzi majoritatea românilor – ceea ce nu cred că e cazul, dar vă dau un exemplu – ar vota la referendum pentru monarhie constituțională, nu ar fi posibil, indiferent că s-ar vota cu 90% la un astfel de referendum.

Nu vreau să spun eu care sunt articolele, că dacă faci o nouă Constituție atunci faci cap-coadă una nouă. Eu cred că ar fi nevoie de un preambul în care să fie stabilite câteva principii importante. Trebuie clarificat dacă e vorba de stat național, dacă ne gândim la stat național etnic sau la stat național politic, ca să depășim o dată această polemică care durează de 23 de ani. Am spus că nu putem accepta că România e stat național, dacă abordarea este etnică, pentru că, totuși, 10-12% dintre cetățenii României sunt de altă etnie. Dacă vorbim de națiune politică, lucrurile stau altfel. Acest lucru trebuie clarificat. După aceea, trebuie văzut cum vrem să arate parlamentul, instituțiile fundamentale. Eu cred că avem nevoie de bicameralism, dar cu atribuții separate și cu normă de reprezentare separată. Trebuie clarificate competențele președintelui, să nu mai apară acele conflicte interinstituționale de care am avut parte în anii care au trecut. Eu aș opta pentru o republică parlamentară, dar cu posibilitatea ca președintele să fie ales de popor prin vot direct. Trebuie clarificată organizarea teritorială a României. Dacă noi tot timpul vorbim de regiuni, de regionalizare, de o regândire a unităților administrativ teritoriale, atunci în Constituție putem clarifica dacă rămân județele actuale, dacă facem regiuni administrative sau rămân doar regiuni de dezvoltare economică. Principiul subsidiarității trebuie să fie pe primul loc când vorbim de comunități locale. Deci, sunt multe lucruri care printr-o nouă Constituție pot fi clarificate și putem imagina instituții mai funcționale, cu atribuții foarte bine delimitate. Cred că acestea sunt ideile principale.

Dar care sunt principalele proiecte din programul dvs. electoral cu care vă adresați în primul rând etnicilor maghiari din România și le cereți votul?

Când mă adresez electoratului, încerc să mă adresez și maghiarilor, și românilor, și tuturor celor care au drept de vot. Toți ne dorim o țară puternică, cea ce înseamnă, în primul rând, respect față de cetățean. Fiindcă statul este pentru cetățean, instituțiile statului sunt pentru om și pentru contribuabil, și nu invers. Un stat puternic înseamnă o relație de parteneriat între instituțiile statului și comunitățile locale, descentralizare, dacă vreți, sau o economie locală în care oamenii decid în treburile cele mai importante care privesc comunitatea respectivă. Și eu de aceea cred cu tărie că fiecare comunitate locală trebuie să primească atribuții în plus. Este un principiu fundamental pentru orice societate puternică. Dacă comunitățile locale sunt puternice, atunci și statul este mai puternic. Dar eu plec întotdeauna de la om, de la cetățean. Oamenii doresc stabilitate. Cine poate oferi stabilitate? În primul rând, statul, instituțiile lui. Cum pot ele oferi această stabilitate? Prin politici publice coerente și pe termen lung. Mă gândesc la locuri de muncă, la sănătate, la educație, la cultură.

Temele de pe agenda publică, de mulți ani, sunt sărăcia, nevoia de locuri de muncă, sănătatea, corupția, educația. Le-ați menționat pe câteva și dvs. Cu siguranță, de la înălțimea funcției de președinte puteți da o direcție pentru rezolvarea acestor probleme care frământă întreaga societate, deci și comunitatea maghiară din România. Cum vă propuneți să acționați?

Educația tot timpul trebuie să fie pe primul loc, la fel și cercetarea. Vedem că în statele membre ale Uniunii Europene, în societățile europene puternice s-a pus un accent mare pe educație și pe cercetare. După aceea, sănătatea – trebuie un serviciu public mult mai eficient, mai echilibrat și mai de calitate, fiindcă contribuim cu sume substanțiale, iar calitatea lasă de dorit. Dacă avem educație și sănătate, servicii publice bune, oameni educați și sănătoși, atunci restul proiectelor pot fi puse în aplicare.

Stat naţional sau naţiune politică?

Dacă faci o nouă Constituție atunci faci cap-coadă una nouă. Trebuie clarificat dacă e vorba de stat național, dacă ne gândim la stat național etnic sau la stat național politic, ca să depășim o dată această polemică care durează de 23 de ani. Nu putem accepta că România e stat național, dacă abordarea este etnică, pentru că, totuși, 10-12% dintre cetățenii României sunt de altă etnie. Dacă vorbim de națiune politică, lucrurile stau altfel.

Cultura să nu fie considerată un lux inutil sau ceva extravagant. Din păcate, în continuare suntem printre ultimii din statele Uniunii Europene în ceea ce privește alocațiile bugetare pentru sectorul cultural. Eu cred că și aici trebuie să facem un efort, pentru că suntem foarte buni la retorică. În practică, nu prea. Trebuie să creăm locuri de muncă, prin fiscalitate, prin facilități fiscale pentru cei care investesc și de fiecare dată trebuie să ne gândim la cetățean, și nu doar la profitul investitorilor. Profitul este important, fără profit nu se poate, dar cetățeanul trebuie să fie pe primul loc.

În ultimii doi-trei ani s-au impus pe agenda publică câteva teme ecologiste, au fost proteste, mișcări de stradă chiar împotriva utilizării cianurii la Roșia Montană, împotriva exploatării gazelor de șist. Dvs. cum vă raportați la aceste subiecte?

Punctual, e ușor de discutat sau dificil, depinde de subiect. În ceea ce privește Roșia Montană, eu cred că proiectul în forma actuală nu va funcționa, nu poate fi continuat, trebuie recalibrat, redimensionat, regândit. Acesta e punctul meu de vedere și am constatat în 10-14 ani, din
‘99-2000, de când se tot vorbește de acest proiect, că foarte multe lucruri n-au reușit să fie clarificate. Eu nu sunt împotriva exploatării resurselor naturale, nici a aurului din Munții Apuseni, dar trebuie văzut care sunt beneficiile statului român, care sunt redevențele. Dacă nu avem noi bani pentru tehnologia necesară, poate mai așteptăm, poate găsim un investitor cu care negociem alte condiții, pentru că, totuși, e vorba de un stat care trebuie să aibă grijă și de cetățenii lui. Poate reușim să creștem redevențele și poate reușim să găsim și acele metode prin care atât mediul înconjurător, cât și patrimoniul arheologic rămâne și poate fi conservat. Nu spun că rămâne intact, pentru că niciodată nu poți să spui așa ceva, dar poate fi conservat, păstrat. În ce privește gazele de șist, sunt pentru cercetare, dar nu pentru exploatare în acest moment. Aici avem un exemplu foarte interesant. E adevărat că nu e un stat din Uniunea Europeană, dar este un stat european. Cum au procedat norvegienii când au descoperit zăcămintele importante, e vorba de petrol. Dacă n-au avut bani și tehnologie, au așteptat și au căutat soluții pentru ca beneficiarul să fie cetățeanul și statul, și nu companiile în primul rând și înainte de orice. Deci, trebuie să ne gândim și la generațiile viitoare, nu numai la exploatarea pe moment și trebuie găsit un echilibru. Nu putem spune că nu exploatăm deloc resursele naturale, dar nici nu cred că într-o singură generație trebuie epuizat tot ce avem în subsolul României. Asta, sigur, înseamnă și răbdare, și un proiect pe termen lung. Dar România, din acest punct de vedere, slavă Domnului, are posibilitatea de a aștepta, nu trebuie să se grăbească. Independența energetică va deveni din ce în ce mai arzătoare și de aceea, când vorbim de gazele de șist, trebuie să facem o proiecție pe termen lung.

„Fiecare comunitate locală trebuie să primească atribuții în plus.“

În ultima perioadă în România au fost mai multe scandaluri legate de serviciile secrete, cu ziariști acoperiți, neacoperiți, nu mai știi ce să crezi. Cum ați acționa ca președinte al României pentru a întări controlul asupra acestor șapte-opt, nici nu mai știu câte sunt, servicii secrete din România?

Un control parlamentar puternic este absolut necesar. Eu niciodată nu am fost de acord și nu am să susțin niciodată că serviciile trebuie să aibă oameni în politică, în presă și nici nu cred că e de acceptat așa ceva. Un control real, un control adevărat trebuie gândit în așa fel încât interesele României să nu fie lezate, dar nici nu trebuie să acceptăm ca serviciile secrete să conducă România. Serviciile au un rol extrem de important, un rol esențial, trebuie să furnizeze informații pentru decidenții politici, dar cam acolo se oprește rolul lor. Trebuie să prevină, în măsura posibilităților, diversele amenințări, lucruri care ar atenta la siguranța statului și chiar la siguranța fiecărui cetățean.

Să presupunem că în turul al doilea al alegerilor prezidențiale vor ajunge Victor Ponta și Klaus Iohannis. În acel moment, cu cine ar vota alegătorii unguri din România? Ce va încerca președintele UDMR să negocieze în schimbul susținerii unui candidat în turul doi al prezidențialelor?

Numai după primul tur putem spune acest lucru. După 2 noiembrie vom spune ce credem noi despre candidații din turul doi, să vedem cine va intra în finală. Sigur, vom avea o poziție foarte coerentă și foarte clară.

Interviu realizat de ARMAND GOȘU

CITIȚI ȘI

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22