MIRON MITREA: Am pierdut războiul de imagine la Bruxelles

Este, din punctul de vedere al USL, acest referendum un eşec sau nu?

Sigur, e un eşec. În momentul în care ai o acţiune politică care are un scop clar de a-l disloca pe Traian Băsescu din funcţia de preşedinte şi n-ai reuşit acest lucru, indiferent de motivaţii, este un eşec. Poţi să spui că a fost un succes că ai reuşit să arăţi opiniei publice naţionale şi internaţionale că ai 7,4 milioane de voturi împotriva adversarului politic. Ăsta este un semisucces.

 

Ce greşeli credeţi că a făcut USL la referendum şi cine e responsabil pentru ele?

Singurul lucru despre care putem să spunem că a fost o greşeală este că am fost nepredictibili. Partenerii noştri externi n-au ştiut despre ce e vorba şi au reacţionat ca atare. Cred că unul dintre lucrurile care se înţeleg mai puţin în România este că întotdeauna partenerii politici şi economici vor să ştie dinainte ce se întâmplă. Lipsa de predictibilitate creează tipuri de reacţii aşa cum am avut, ca de exemplu să trebuiască să acceptăm cvorumul la referendum, care, din punctul meu de vedere, nu avea ce căuta acolo, iar în momentul respectiv era foarte riscant să mai dai înapoi, trebuia să accepţi. Dar nicăieri nu poţi folosi cvorumul atunci când nu ştii care este de fapt cifra la care te raportezi. Şi, în mod evident, nu ştiam sigur care este cifra.

 

Partenerii europeni au adus acuze grave: puci parlamentar, încălcarea statului de drept.

Partenerii, la urma urmei, pot spune fiecare ce vor, e dreptul lor să aibă un punct de vedere. Noi facem parte dintr-o familie care are nişte reguli şi am încălcat una dintre regulile care nu e neapărat regulă scrisă, e vorba de regula predictibilităţii. Ce au spus, cum au pus în cuvinte partidele politice, care sunt unii mai de dreapta, alţii mai de stânga, alţii mai de centru, astea sunt chestii politice care pentru mine sunt mai puţin importante. Important e ce a dus la această poziţie. Or, la această poziţie, e evident că a dus lipsa de predictibilitate. O mişcare bruscă, cum am făcut noi, iată că i-a dezechilibrat.

 

O nouă suspendare

Nu trebuie să ne sculăm dimineaţa doar cu gândul la cum o să-l suspendăm pe Traian Băsescu, chiar dacă eu aş fi fost foarte mulţumit să avem alegeri prezidenţiale în toamnă, laolaltă cu alegerile parlamentare. Dar se pare că am pierdut această ocazie şi sunt nemulţumit. În acelaşi timp, nu pot să nu văd declaraţiile lui Traian Băsescu, care pune gaz pe foc. A ieşit cu aceleaşi acuze şi atacuri ca înainte de referendum.

Reproşurile nu au venit atât din rapiditatea acţiunii în sine, ci din modul în care s-a făcut, încălcând reguli, decizii ale CCR.

Nu am făcut absolut nimic din ceea ce nu a făcut PDL cât a fost la guvernare şi pe care, e adevărat, că noi i-am criticat că au făcut lucrile respective. Partenerilor care au fost afectaţi de poziţia noastră şi au fost mai nervoşi le-am dat argumente serioase politice ca să poată reacţiona. Dacă noi ne opream în iulie cu schimbarea celor doi preşedinţi ai Camerelor şi anunţam că în septembrie îl vom suspenda pe preşedinte, mergea treaba liniştit mai departe. Ne-am grăbit.

 

Dar de unde a venit această grabă? Iată, acum PNL spune că nu el a vrut suspendarea.

Decizia a fost luată în parlament cu unanimitatea grupurilor parlamentare USL.

 

În cazul lui Ponta, care în primă fază s-a arătat destul de reticent la suspendare, a fost determinantă chestiunea plagiatului?

Dacă aş fi fost în partea cealaltă, nu aş fi făcut această prostie să-l atac pe Ponta cu povestea cu plagiatul. Nu aş fi căutat eu motive să-l râcâi, ca să-l duc acolo. Dar nu cred că lucrurile sunt aşa de simple. PSD este în contact permanent cu populaţia şi era evidentă dorinţa populaţiei majoritare să fie schimbat Traian Băsescu. Şi este şi acum. Au fost unele declaraţii greşite din partea unor membri USL, făcute în nume propriu. Există în continuare colegi mai înfierbântaţi, care fiind presaţi de populaţie au făcut declaraţii mai belicoase care au fost după aceea folosite. Pentru că nu a existat nicio secundă intenţia ca decizia CCR să nu fie luată în calcul. Aaa, că este discutată. Şi acum consider că CCR a luat o decizie discutabilă, dar asta nu înseamnă că vreo secundă am spus că Traian Băsescu nu trebuie să meargă înapoi la Cotroceni. În momentul în care Curtea a spus că e invalid referendumul, jocul s-a închis. După părerea mea, Traian Băsescu nu trebuia să se întoarcă la Cotroceni după decizia Curţii, ci trebuia să-şi dea demisia.

 

Ce părere aveţi de declaraţiile lui Ioan Rus, care spune foarte clar că şi Ponta, şi Antonescu de fapt i-au cerut să modifice cifrele cvorumului după referendum?

Nu comentez, pentru că nu ştiu ce s-a întâmplat. Oricum, nu mă aşteptam nicio secundă ca un om ca Ioan Rus să se apuce să se joace cu instituţiile statului şi în niciun caz nu îl acuz pe el că a făcut jocul altcuiva. Îl cunosc de mult şi cred că a făcut ceea ce a crezut normal să facă.

 

Dar l-aţi acuza pe Victor Ponta că a făcut astfel de presiuni?

Eu nu cred că a făcut presiuni. În acelaşi timp, totuşi, cred că l-a întrebat dacă aceste cifre sunt corecte, dacă este legal ce a prezentat şi probabil că el a spus „da“.

 

Plagiatul lui Ponta

Nu-i face bine politic discuţia şi, când a fost pusă pe masă, se ştia că nu-i face bine. Dacă a plagiat, atunci are o problemă politică. Nu poţi spune: am plagiat şi asta e, mă judec numai la universitate. Dacă se dovedeşte juridic că a plagiat, legal, nu declaraţia unei universităţi, pentru că ştiu că în România orice comisie poate fi politică, şi aia de la universitate, şi aia de la minister...Dacă a plagiat, problemă mare! Dacă nu, nu!

Tot Ioan Rus spune că PSD trebuie să dea un preşedinte, venind cu nişte critici dure la adresa lui Crin Antonesacu. Care e opinia dvs.?

Acum, e evident că între Ioan Rus şi Crin Antonescu a apărut o fractură, după ce acesta l-a criticat destul de tare şi public. Nu ştiu cât este vorba în declaraţiile lui de poziţia organizaţiei din care face parte sau de poziţia lui personală. Înclin să cred că e poziţia lui personală. Ştim că într-o organizaţie nu sunt toţi oamenii de aceeaşi părere şi evident că există oameni care gândesc ca Ioan Rus de mult, dar nu sunt majoritari. În majoritatea noastră, cei de la PSD am decis când am făcut USL că va merge la Cotroceni candidatul Crin Antonescu şi că prim-ministru este şi va fi Victor Ponta. Nu cred că s-a schimbat această decizie, iar PSD la ora actuală, şi sunt convins că şi pe viitor, îl va sprijini pe Crin Antonescu drept candidat la preşedinţie.

 

Caracterizaţi prestaţia lui Crin Antonescu la Cotroceni.

A fost de multe ori un pic prea nervos şi atunci a avut câteva declaraţii neinspirate.

A fost o prestaţie dezamăgitoare sau nu?

E mult spus dezamăgitoare. Au fost două-trei declaraţii pe care eu personal, vorbesc în numele meu, nu al partidului, aş fi preferat să nu le facă, cum ar fi că principalul lui adversar în alegerile prezidenţiale e Departamentul de Stat al SUA. Mi se pare o declaraţie neinspirată pentru un politician la nivelul ăsta.

 

Credeţi că a câştigat sau a pierdut Crin Antonescu prin acest interimat?

În mod evident a pierdut, cum am pierdut noi toţi, pentru că el a fost principalul vector, cel puţin aşa s-a văzut, fiind preşedinte interimar şi candidatul posibil pentru eventuale alegeri anticipate. A fost văzut liderul mişcării. De aceea cred că a pierdut.

 

Sondajele arată că USL a pierdut puncte în urma referendumului. Credeţi că va recupera şi ce ar trebui făcut pentru asta?

Indiferent ce sondaj luăm, USL a pierdut 2-3 puncte până acum şi PDL a câştigat 2-3 puncte, dar asta nu schimbă esenţial raportul de forţe. Este foarte greu să recuperezi, pentru că actul de guvernare influenţează extrem de mult. Iar guvernarea nu este simplă. Nu suntem într-o situaţie în care economia europeană e în creştere, în care România e tractată în sus şi merge bine mersi. Chiar dacă am avut o creştere economică anul trecut şi chiar dacă anul ăsta avem sau vom avea o creştere de 0,7-1%, vom vedea cât, în acelaşi timp trebuie văzut că guvernul român a fost obligat să intre în nişte deficite bugetare, conform acordurilor internaţionale, mult mai mici decât anul trecut şi creşterea asta economică se pierde în deficitul bugetar. 2,2% deficit bugetar faţă de 4,6-4,7% cât am avut anul trecut înseamnă undeva o pierdere la buget de 3,3-3,5 miliarde, deci nu e uşor să guvernezi în acest moment. Ai din urmă nişte probleme pe care trebuie să le rezolvi, mă refer la salarii şi pensii, pe care le-ai promis şi trebuie să le faci, am şi făcut o parte dintre ele. Nu există acel sac din care să iei înainte de alegeri şi să pui pe masă un pic de bunăstare ca să mai linişteşti o situaţie socială nu foarte fericită.

 

Cum vedeţi în acest context declaraţiile lui Dan Voiculescu şi ale altor lideri PNL că ar trebui o nouă suspendare până în parlamentare?

Cred că ambii actori ar trebui să se reţină un pic în faza următoare de a mai pune gaz pe foc. Am văzut aceste declaraţii şi nu le consider foarte inspirate. Nu cred că acum ar trebui să mai vorbim. Spun asta de mult, nu trebuie să ne sculăm dimineaţa doar cu gândul la cum o să-l suspendăm pe Traian Băsescu, chiar dacă eu aş fi fost foarte mulţumit să avem alegeri prezidenţiale în toamnă, laolaltă cu alegerile parlamentare. Dar se pare că am pierdut această ocazie şi sunt nemulţumit. În acelaşi timp, nu pot să nu văd declaraţiile lui Traian Băsescu, care pune gaz pe foc. A ieşit cu aceleaşi acuze şi atacuri ca înainte de referendum.

 

Declaraţiile lui Antonescu

Anumite declaraţii nu fac bine ţării. Nu spui public treburile astea, chiar dacă le gândeşti. Eu am dubii că Departamentul de Stat american va fi adversarul în alegeri al lui Crin Antonescu. Cred că a fost o nervozitate. Astea sunt lucruri pe care noi doi le putem discuta, cu microfonul închis, dacă aşa gândim. Eu nu sunt mulţumit de faptul că s-a exprimat în modul în care s-a exprimat, m-aş fi aşteptat la mai multă diplomaţie.

Acum, ca să-l citez pe colegul dvs. Rus, era destul de complicat să mulţumească USL-ului că l-a ţinut 45 de zile în garaj.

Nici nu i-am cerut unui politician, indiferent cum se cheamă el, ca după un asemenea moment delicat să iasă să spună „vă mulţumesc“. E clar că e nemulţumit de ce s-a întâmplat. Eu m-am aşteptat ca Traian Băsescu să nu pună gaz pe foc. Să spună: asta este, a fost o luptă politică, am reuşit, într-un mod..., pe uşa din dos, pe uşa laterală să rămân la Cotroceni, sunt în continuare preşedintele României, avem un popor care trebuie guvernat. Mă aşteptam să-l invite oficial pe primul ministru Victor Ponta să discute care sunt problemele României pe perioada următoare, să vedem ce facem cu Schengen-ul ăsta, că de doi ani stăm cu el deoparte, să vedem ce înseamnă valul ăsta de suspendări ale fondurilor europene care au început să vină peste noi, anchete din 2009, 2010, 2011, vin peste noi nişte lucruri pe care le-am făcut, nu foarte deştept, în ultimii trei ani şi care ne vor costa. Şi poate că preşedintele ar trebui să gândească şi să-l cheme pe primul ministru şi împreună să caute nişte soluţii.

 

Aceste suspendări de fonduri şi refuzul clar al Germaniei în ceea ce priveşte Schengen-ul, nu credeţi că se datorează acţiunii USL din ultimele luni?

Dacă aş vrea să fiu un politician obişnuit, aş spune: nu, ce treabă are una cu alta, ce treabă are suspendarea fondurilor sau Schengen-ul. Însă adevărul este că totdeauna decizia politică încalecă decizia tehnică. Sigur că decizia tehnică e importantă, însă decizia tehnică ar fi trebuit luată din 2010, în favoarea intrării României. Nu scria nicăieri în acordul de aderare că MCV influenţează intrarea în Schengen, acolo spunea clar ce trebuie să facă România ca să intre. România a făcut şi iată că n-a intrat în septembrie 2010, în ianuarie 2011 şi există voci care spun că poate România nu va intra nici în septembrie-octombrie 2012. Dar staţi puţin că jocurile nu sunt încă făcute, jocurile se mai calmează pe chestia asta, aşa cum se calmează şi alte jocuri interne.

Că Germania are o privire nebinevoitoare faţă de această situaţie, eu mă aştept ca nemţii, care au fost totdeauna corecţi în aceste chestiuni, să constate că, în ceea ce priveşte Schengen, România şi-a făcut treaba. Că guvernul german a fost nemulţumit din multe motive, pe care le-am dezbătut înainte, de ceea ce s-a întâmplat în vară, am văzut cu toţii.

 

Credeţi că aceste nemulţumiri ale Germaniei, ale Statelor Unite se datorează şi reacţiilor absolut surprinzătoatre, ca să nu le etichetez altfel, venite din partea lui Antonescu, Ponta, la adresa lui Barroso, Merkel, Reding, Departament de Stat etc.?

Nu ştiu la ce declaraţii ale lui Ponta vizavi de Barroso sau Merkel vă referiţi. Am spus şi înainte, anumite declaraţii, şi o să vă mai dau exemple, nu e bine să le faci, nu fac bine ţării, chiar dacă crezi că ai dreptate şi chiar dacă ai dreptate. Nu spui public treburile astea, chiar dacă le gândeşti. Eu am dubii că Departamentul de Stat american va fi adversarul în alegeri al lui Crin Antonescu. Cred că a fost o nervozitate. Şi referirile la Germania, care să-i dea o bucăţică să se joace lui... Astea sunt lucruri pe care noi doi le putem discuta, cu microfonul închis, dacă aşa gândim. Eu nu sunt mulţumit de faptul că s-a exprimat în modul în care s-a exprimat, m-aş fi aşteptat la mai multă diplomaţie. Nu sunt fericit nici de faptul că mi se spune de nu ştiu unde ce trebuie să fac. Şi acolo pot fi date telefoane, sunt linii diplomatice, se poate discuta.

 

Această lipsă de diplomaţie nu va  crea probleme pe viitor şi pentru Ponta, şi pentru Antonescu?

Problema cea mai mare pentru un politician este să ştie, vorbesc de toţi politicienii din toată lumea civilizată, care este limita între o poziţie pe care o ai şi care-ţi aduce sprijin politic, dar creează şi o problemă societăţii pe care o reprezinţi. Deci asta este foarte dificil. Şi am să spun un lucru care probabil poate să fie criticat de multă lume. Apelul la naţionalism în asemenea momente nu e soluţia cea mai potrivită.

 

S-a creat această imagine că aceşti doi lideri şi alţi politicieni din USL sunt reprezentanţii unui nou, alt curent naţionalist în România.

N-am avut această senzaţie.

 

Dar faptul că spui: „noi nu suntem colonie“, „nouă nu ne comandă nimeni“...

Să ne înţelegem. România nu e colonie, dar nu trebuie spusă treaba asta, pentru că în momentul în care spui „nu suntem colonie“ dai impresia că cineva te consideră colonie. Chiar dacă nu făceam ce ne-au spus cei de la UE, nu ne dădea nimeni afară din Europa. Au fost ţări care au încălcat evident regulile politice şi chiar dacă s-au luat măsuri, nimeni nu te dă afară din UE. E vorba de un tip de relaţii, de interese comune, finanţări, le ştim cu toţii şi aici trebuie multă grijă când faci asemenea declaraţii. N-am văzut zona naţionalistă pe care a promovat-o Victor Ponta, dar am văzut-o, din păcate, la Crin Antonescu, dar nu cred că a făcut-o intenţionat.

 

Zona naţionalistă

România nu e colonie, dar nu trebuie spusă treaba asta, pentru că în momentul în care spui „nu suntem colonie“ dai impresia că cineva te consideră colonie. E vorba de un tip de relaţii, de interese comune, finanţări, şi aici trebuie multă grijă când faci asemenea declaraţii. N-am văzut zona naţionalistă pe care a promovat-o V. Ponta, dar am văzut-o, din păcate, la C. Antonescu, dar nu cred că a făcut-o intenţionat.

Cum adică? E grav pentru un viitor preşedinte.

Nu e bine, nu că nu e grav, trăim cu toţii, nu se închide România. Evident, o parte din populaţie apreciază asemenea poziţie. Poate nici mie nu-mi place, am spus repetat, să aud oameni care fac intervenţii brutale în politica internă, chiar dacă le fac numai vorbind, că n-au cum să le facă altfel, nu-mi place, nu mă simt bine. Însă dacă ei greşesc şi fac treaba asta nu înseamnă că motivează o poziţie a mea...

 

Da, dar ca să folosesc acest termen deja bătătorit, noi facem parte din clubul UE, când încalci nişte reguli şi ţi se atrage atenţia, nu mai e „intervenţionism“, ca pe vremea lui Ceauşescu.

Nu vorbim de intervenţionism. Să dau un exemplu. Când Olanda s-a opus cu atâta vehemenţă intrării României în Schengen, noi ştim cu toţii despre ce era vorba. Guvernul din Olanda era făcut dintr-o majoritate în care exista un partid extremist, care a creat multe alte dificultăţi Europei prin poziţiile pe care le-a luat în Olanda şi în momentul în care a pus guvernul olandez să reacţioneze. N-am văzut România, şi bine a făcut, încercând să atace în momentul în care s-a creat guvernul în Olanda, deşi ne-a afectat direct. Nu l-am văzut pe primul ministru ieşind să spună: ce faceţi? ţineţi acolo un partid extremist? Înţelegem cu toţii că realităţile politice interne într-un moment sau altul pot fi de asemenea natură să creeze, în anumite ţări, asemenea situaţii. Nu ne bucurăm când situaţia asta ne afectează. Şi ne-a afectat, în 2010, în 2011, dar în general nu ne băgăm în treaba asta. Nu au fost în Parlamentul României intervenţii, cum au fost în alte parlamente, referitor la ţările respective.

 

Cum vă explicaţi totuşi acest sprijin de care a beneficiat Traian Băsescu din partea marilor cancelarii?

Nu cred că Traian Băsescu a beneficiat el personal de un sprijin. Cred că mai degrabă vrea să vândă faptul că a beneficiat de un sprijin. În sensul că sprijinul pentru el a fost indirect, după părerea mea. N-am văzut-o nici pe Merkel, pe Obama, nici pe Hillary Clinton să spună: voi românii, dacă-l schimbaţi pe Băsescu, v-aţi certat cu noi. Sprijinul s-a referit la lipsa de predictibilitate a acţiunii politice din România.

 

Este PSD, Guvernul Ponta mai degrabă izolat în Europa? Mă refer la refuzul partenerilor socialişti europeni de a se face congresul la Bucureşti?

Chiar dacă la nivel public nu ne-am manifestat şi nu ne vom manifesta, ca partid nu suntem foarte fericiţi de întorsătura pe care au luat-o lucrurile, apropo de congresul PES. Nu ştiu dacă argumentul principal a fost acesta al luptei politice, dar sunt convins că a avut influenţă faptul că am pierdut lupta asta politică. În politică, caii câştigători sunt caii buni. Am pierdut acţiunea de suspendare, probabil că ne costă şi în domeniul ăsta.

 

Credeţi că ăsta ar fi motivul de fond?

Nu ştiu care este motivul de fond. Observ însă că, în acelaşi timp, la congresul sau la reuniunea care a avut loc în Africa de Sud, Victor Ponta a primit o funcţie de vicepreşedinte în Internaţionala Socialistă. Deci n-ar trebui să exagerăm. Poate că unii dintre colegii mei s-ar fi aşteptat la un sprijin mai mare. S-a văzut un lucru pe care puteam să-l anticipăm: n-am fost în ultimii ani la guvernare, 8 ani practic n-am fost, că cele 6-7 luni n-au contat şi conexiunile în instituţii nu sunt la nivelul celor pe care le au cei de la PDL, dar asta nu înseamnă că se dă un sprijin către PDL sau către Traian Băsescu. Au fost conexiuni mai bune, au fost miniştri care au lucrat mai mult acolo, au ştiut să-şi vândă mai bine marfa. Cinstit să spun, am pierdut războiul la Bruxelles, războiul de imagine, că dacă-l câştigam nu venea peste noi presiunea care a venit. Am pierdut războiul de imagine şi asta e o chestiune care ne preocupă. Dar să ştiţi că noi am crezut că ceea ce facem este corect. Am făcut-o cu bună-credinţă. Că n-am ştiut, n-am putut să explicăm acest lucru, n-am avut conexiunile necesare să explicăm, că ne-am mişcat prea repede şi nu am putut să stăm de vorbă înainte, să aflăm care este părerea generală despre o asemenea mişcare, asta este o chestie care pe noi ne preocupă. Iar aici am avut o lipsă, în mod evident, în modul în care suntem conectaţi la familia noastră politică şi în general la UE. Poate nici instituţiile statului nu
ne-au ajutat aşa tare.

 

Vă referiţi la...

La SIE mă refer.

 

Şi ar fi trebuit să vă ajute?

Poate n-ar fi trebuit să ajute partea cealaltă.

 

Credeţi că au ajutat partea cealaltă?

Eu aşa cred.

 

Aveţi vreo dovadă, ceva?

N-am spus că aşa ştiu. Aşa cred eu, poate că greşit, pot să cred greşit.

 

Şi ce alte instituţii credeţi că au jucat de partea cealaltă?

Dacă mă uit acum la declaraţiile lui Traian Băsescu, care a început să laude şi serviciile, şi Procuratura, şi DNA, şi CCR... Rolul Curţii l-am înţeles în acest referendum. Dar care a fost rolul în referendum al Procuraturii, al DNA, al SRI, al SIE? Nu prea înţeleg, nu cred că aveau un rol şi d-aia nu prea înţeleg de ce i-a felicitat.

 

Şi Ponta, şi alţi lideri ai USL au acuzat extrem de dur justiţia, procurorii lui Băsescu îi aleargă... îl aleargă pe Dragnea.

Să ne înţelegem, Victor Ponta este Victor Ponta, are buletin, are CNP-ul lui, eu sunt Miron Mitrea. El are mai multe informaţii decât mine, probabil. Dacă există această suspiciuine că s-a făcut fraudă electorală undeva, DIICOT trebuie să meargă să vadă despre ce e vorba. Asta mi se pare absolut corect. Ce mi se pare incorect sau anormal este faptul că n-avem răspunsurile din 2008 şi 2009, unde au fost dosare făcute care n-au mai ajuns în instanţă, au fost uitate şi acum brusc suntem extrem de interesaţi să facem dosare celor de la referendum. Mai e o chestie care mi se pare greu de explicat. De ce numai de la PSD?

 

Lipsa predictibilităţii

Singurul lucru despre care putem să spunem că a fost o greşeală este că am fost nepredictibili. Unul dintre lucrurile care se înţelege mai puţin în România este că întotdeauna partenerii politici şi economici vor să ştie dinainte ce se întâmplă. Noi facem parte dintr-o familie care are nişte reguli şi am încălcat una dintre regulile care nu e neapărat scrisă, e vorba de regula predictibilităţii. O mişcare bruscă, cum am făcut noi, iată că i-a dezechilibrat.

Cel care a organizat referendumul şi e la putere e totuşi USL, nu mai e PDL.

Am o suspiciune, spun foarte clar, că cel puţin o parte dintre aceste acţiuni sunt dirijate politic. Cum are toată populaţia, sau majoritatea. Nu cred că a existat vreodată după alegeri o asemenea fervoare să-i găsim imediat pe cei care se presupune că au fraudat. Repet, dacă sunt cetăţeni care au falsificat listele suplimentare, care au votat de 2 sau 5 ori, trebuie pedepsiţi. Asta spun de ani. Dacă s-au falsificat CNP-uri, atunci Procuratura Generală trebuie să facă anchete. De ce face anchete DNA şi de ce există o grabă mai mare acum să se rezolve aceste dosare decât alea care vin din urmă mă duce cu gândul la acţiuni politice.

 

Ar trebui Victor Ponta să facă un pas înapoi din cauza plagiatului şi a deciziei Universităţii Bucureşti că a plagiat?

Nu-i face bine politic discuţia şi, în mod cert, când a fost pusă pe masă se ştia că nu-i face bine. În România avem două decizii, una oficială, legală, care spune că n-a plagiat, şi una neoficială şi nu ilegală, dar n-are efecte juridice, care spune că a plagiat. Dacă a plagiat, justiţia română se pronunţă, înseamnă că ai încălcat legea şi atunci te duci în justiţie, asta e părerea mea.

 

Dacă se va ajunge la retragerea titlului de doctor, ar trebui să-şi dea demisia?

Am spus şi repet, dacă a plagiat, atunci are o problemă şi e o problemă politică. Nu poţi spune: am plagiat şi asta e, mă judec numai la universitate. Dacă se dovedeşte juridic că a plagiat, legal, nu declaraţia unei universităţi, pentru că ştiu că în România orice comisie poate fi politică, şi aia de la universitate, şi aia de la minister...Dacă a plagiat, problemă mare! Dacă nu, nu!

 

Cum vedeţi coabitarea cu Traian Băsescu? Este ea posibilă?

Sigur că e posibilă, dar, aşa cum aţi văzut, nefuncţională. Până la urmă, am trăit 2 ani jumătate sau cât a fost în coabitarea Băsescu-Călin Popescu Tăriceanu şi România a mers înainte, deşi evident cei doi nu s-au înţeles. Dar Traian Băsescu forţează, aţi văzut. Un telefon cu ambasadele în centralele Ministerului de Externe. Asta de când lumea şi pământul, nu poţi să faci, o a doua centrală. Sau poţi, dar nu e firesc. Eu spun că există o centrală pentru diplomaţia românească din toată lumea, care este în cadrul Ministerului de Externe. Sigur, Constituţia României este făcută pentru oameni care au bună-credinţă. Ne tot plângem de Constituţia României că nu e în regulă. Cu aceeaşi Constituţie am trăit în regulă până acum câţiva ani. Când s-a făcut Constituţia, s-a bănuit că cel care va ocupa Ministerul de Externe şi cel care va ocupa scaunul de la Cotroceni vor avea un singur interes, România, şi că nu vor face jocuri politice personale sau de grupuri politice pe care le reprezintă prin intermediul celor două funcţii. Aşa s-a bănuit. Se pare că această premzumţie de bună-credinţă nu prea mai funcţionează. Traian Băsescu reproşează că poziţia lui politică nu e prezentată aşa cum ar dori domnia sa. Nu ştiu dacă nu e prezentată, poate ar trebui prezentată poziţia României, nu a preşedintelui sau a ministrului de Externe. Atunci, poate că şi Traian Băsescu va accepta faptul că asta este, că centrala este acolo şi trebuie să lucreze cu centrala.

 

Spaţiul Schengen

Nu scria nicăieri în acordul de aderare că MCV influenţează intrarea în Schengen, acolo spunea clar ce trebuie să facă România ca să intre. România a făcut şi iată că n-a intrat în septembrie 2010, în ianuarie 2011 şi există voci care spun că poate România nu va intra nici în septembrie-octombrie 2012. Dar staţi puţin că jocurile nu sunt încă făcute, jocurile se mai calmează pe chestia asta, aşa cum se calmează şi alte jocuri interne.

Credeţi că, pe fondul eşecului de la referendum – vedeţi declaratiile PNL din ultima săptămână –, vor exista disensiuni majore în USL la împărţirea locurilor pe listele parlamentare?

Ca şi la alegerile locale, disensiuni vor exista. Există însă nişte reguli care au fost stabilite. Una dintre reguli este că fiecare îşi păstrează colegiul pe care l-a avut. Fiind vorba de un vot semiuninominal, este clar că nu avem pe un colegiu doi parlamentari, unul PSD şi unul PNL, deci fiecare grupare îşi va rezerva locurile pe care le are ocupate la ora actuală. De împărţit între noi sunt doar locurile care sunt ocupate de parlamentarii altor partide, PDL în primul rând, UDMR. Locurile UDMR, din câte ştiu, vor fi împărţite jumătate, jumătate între cele două grupări plitice.

 

Ce părere aveţi de alianţa de centru dreapta, ce şanse îi acordaţi?

Dacă PDL consideră că o asemenea alianţă mai largă îi aduce mai multe voturi în alegerile viitoare, atunci foarte bine că au făcut-o. Dacă alianţa respectivă va rămâne însă la fel de apropiată de Traian Băsescu cum era PDL, cei 7,4 milioane vor avea aceeaşi relaţie electorală cu alianţa respectivă, e evident pentru toată lumea. Dacă se va desprinde şi va avea un grad mai mare de libertate, probabil că există un electorat care la ora actuală ar vota cu ei, dar nu votează din cauza antipatiei pentru Traian Băsescu.

Există acolo un partid, PDL, şi există nişte oameni. Răzvan Ungureanu nu are nimic în spate, să recunoaştem, nu spun că n-are oameni în spate, are, în mod evident, i-a strâns, dar nu ştim cine sunt oamenii respectivi şi ce tracţiune electorală au. Asta nu înseamnă că Răzvan Ungureanu n-ar putea să aibă şi probabil că are oarece tracţiune în electoratul mai tânăr de dreapta. Am să spun ceva care iar poate îi va sâcâi pe unii. Chiar dacă Neamţu cu acel partid al lui, era să zic partiduleţ, dar nu vreau să o zic cu răutate, ci cu gentileţe, pare uşor mai agresiv, este şi asta o parte din dreapta. Mi se pare d-l Neamţu lipsit de experienţă politică, însă cu unele idei, cu care nu sunt de acord, eu nu sunt un om de dreapta, dar care are o legitimitate să spună ceea ce spune... Nu prea înţeleg restul ce caută pe acolo. Pe cei doi îi înţeleg, şi care este tracţiunea politică posibilă, şi care este imaginea lor. Neamţu are o destul de bună relaţie externă în electoratul extern. În Anglia are o aplecare a românilor de acolo destul de mare către el, mai ales a celor care au făcut facultăţi. Nu mai înţeleg povestea cu d-l Papahagi, adică nu ştiu ce reprezintă. Nu ştiu care PNŢCD e acolo, că şi PNŢCD ăsta e împărţit în trei. Mai e şi timpul scurt, un mare handicap. Voturile pe care le va lua această alianţă vor fi voturile pe care le-ar lua PDL aproape oricum. N-am cum să jur că aşa este, cu un plus-minus 3%. Dacă această organizaţie politică s-ar rupe de Traian Băsescu, poate ar reuşi, poate, nu zic sigur, să prezinte altceva. Aşa cum se va întâmpla, cred că va crea mai mult dificultăţi la ei în curte, că vor trebui să bage în parlament o căruţă de oameni care nu şi-au dovedit tracţiunea politică şi care nu cred că există.

Interviu cu MIRON MITREA, senator PSD, realizat de ANDREEA PORA