Opinii

Asaltul pe care îl dă acum Liviu Dragnea asupra statului de drept se înscrie într-o veche tradiție a PSD, partid pentru care justiția independentă este cel mai cumplit obstacol în calea îmbogățirii nelimitate prin contracte publice.

Ceasurile trebuie resetate și potrivite după ora penalilor. Anticorupției i-au ajuns 10 ani, deci e clar că trebuie s-o ia pe alt drum, unul al prieteșugului și toleranței cu călcătorii de lege.

Câştigătorul primului tur al prezidenţialelor franceze, Emmanuel Macron, înregistrează și o victorie simbolică a moderației asupra extremismului.

Cine ne conduce? Fiecare actor al scenei politice pare că ştie. Ideea e că nu ne conduc cei de la conducere, ci alţii, acoperiţi. Preşedintele Senatului i-a identificat şi nu se sfieşte să-i arate cu degetul. Dl Călin Popescu Tăriceanu poate prelua, oricînd, replica marelui Lache, personajul caragialesc din „Doi amici”:

Dintr-o perspectivă pur matematică, trei sferturi dintre francezi nu se simt reprezentați de Emmanuel Macron.

Un electorat mai confuz ca niciodată merge la urne nu atât să voteze pe cineva, cât să-i respingă pe toți ceilalți.

Theresa May a anunțat săptămâna trecută declanșarea de alegeri anticipate pentru data de 8 iunie. O majoritate largă și un restart emoțional i-ar întări poziția de negociere în fața Bruxellesului. Însă nimic nu mai este sigur în epoca răsturnărilor de situații de tip Brexit sau Trump, care i-au ridiculizat pe experții electorali din lumea largă.

Cu toată atenția centrată pe zgomotul produs de regimul din Coreea de Nord, se pierde din vedere elefantul din colțul camerei, China.

Mandatul de președinte al Consiliului Uniunii Europene în prima jumatate a lui 2019 se cuvine să fie judecat dintr-o perspectivă mai largă. Este important ca România să facă față cu brio acestei misiuni.

Este foarte puțin probabil ca politica adoptată la nivelul Casei Albe să rezolve criza coreeană.

Vizita lui Rex Tillerson la Moscova este importantă pentru că închide etapa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane.

Majorările de salarii și pensii și introducerea impozitului pe venitul global nu pot duce decât la devalorizarea leului, la recursul la mașina de tipărit bani și, în final, la sărăcie generalizată.

Nicio ţară serioasă n-a îndrăznit să experimenteze peste noapte o schimbare atât de profundă a sistemului său fiscal, mai ales că aici nu vorbim de simplificare, aşa cum a fost cazul introducerii cotei unice, ci de o legislaţie stufoasă, complicată de sistemul de deduceri, şi de o birocraţie în creştere.

Dacă justiția nu cedează, am putea asista la o implozie a sistemului conceput de penali, pentru penali.

PSD e prins în propriile capcane, unele derivate din programul de guvernare, unde a promis măriri deșănțate și iresponsbile de salarii, altele din efectele Ordonanței 13. Rezultatul e o degringoladă căreia nici pesediștii nu-i mai dau de capăt, războaie purtate simultan pe mai multe fronturi, toate cu un imens potențial exploziv.

Secolul XIX a proclamat „moartea lui Dumnezeu“, secolul XX a încercat să o pună în practică (prin comunism și nazism); dar iată că secolul XXI l-a reînviat pe Dumnezeu; apoi a început să-l promoveze cu mult succes drept „bun de consum“. Iar cifra „de afaceri“ – se pare – crește mereu.

În urma referendumului organizat pe 16 aprilie se întărește impresia de instaurare a unui regim dictatorial în Turcia.

Dincolo de petrecerile de sezon, trăite de români mai mult în stilul „1 Mai” şi „23 August”, decît în reculegere pascală, ne putem întreba, privind în jur, nu numai „cum petrecem?”, nu numai „peste ce vrem să trecem, cînd ne prăvălim în aburii chefului?”, ci şi „prin ce trecem?” Eu unul contemplu scena publică (guvern, opoziţie, parlament, ziare) cu sentimentul că trecem printr-o chermeză de prost gust. Iată cîteva „scene”:

Ce rol au jucat Liviu Dragnea, Victor Ponta și Traian Băsescu în întreaga poveste din jurul lui Ghiță, de la „dezvăluirile” acestuia până la fuga/prinderea lui?

Este unul dintre cele mai dificile momente pentru statul roman din ultimii 25 de ani. In paralel cu atacul la justitie, Dragnea si PSD lanseaza un atac iresponsabil la stabilitatea economica a tarii, dar si lovituri disperate la adresa UE si aliatilor occidentali.

Deși exclus săptămâna trecută din organigrama Consiliului Național de Securitate, Stephen Bannon rămâne una dintre figurile centrale ale Administrației Trump, prin capacitatea de influență informală pe care o poate exercita asupra președintelui. Însă atacul asupra Siriei este o înfrângere personală.