Opinii

Subiectul statalității și patriotismului continuă să provoace discordie în societatea moldoveană. Discuțiile pe acest subiect duc, de cele mai multe ori, într-o direcție greșită.

Tirul acțiunilor hibride îndreptate asupra Balcanilor vizează amplificarea diviziunilor politice și etnice, prin promovarea mesajelor secesioniste și prin proclamarea eșecului modelului de guvernare multietnic. Dincolo de destabilizarea regiunii, ele amenință direct securitatea UE și NATO.

Cea mai mare problemă a ofertei fiscale de primăvară rămâne deteriorarea finanţelor ţării. În 2021, când se vor fi terminat reprizele de majorări salariale, datoria publică va urca la 45% din PIB.

Pentru România, o previzibilă victorie a lui Emmanuel Macron este „cea mai puțin proastă variantă posibilă“.

Macron a înscris eseul decisiv, în turul doi trebuie doar să-l transforme. Dar o majoritate parlamentară nu va fi ușor de format după legislativele din iunie.

Cum a fost posibil ca un personaj atât de periculos să capete statut de privilegiat și să penetreze în această calitate aproape toate instituțiile de importanță strategică, cu efecte potențiale grave pentru securitatea națională a României, fiind recompensat pentru asta cu sume colosale de la buget?

Tranziția nu s-a terminat odată cu finalul mandatelor pe care le-ați avut la Cotroceni. Tranziția se va termina abia când absolut toți cei care au jefuit țara asta vor plăti. Tranziția se va termina și când dumneavoastră veți înțelege că sunteți ales al poporului. Iar asta nu înseamnă să luptați contra lui, domnule Băsescu Traian!

Asaltul pe care îl dă acum Liviu Dragnea asupra statului de drept se înscrie într-o veche tradiție a PSD, partid pentru care justiția independentă este cel mai cumplit obstacol în calea îmbogățirii nelimitate prin contracte publice.

Ceasurile trebuie resetate și potrivite după ora penalilor. Anticorupției i-au ajuns 10 ani, deci e clar că trebuie s-o ia pe alt drum, unul al prieteșugului și toleranței cu călcătorii de lege.

Câştigătorul primului tur al prezidenţialelor franceze, Emmanuel Macron, înregistrează și o victorie simbolică a moderației asupra extremismului.

Cine ne conduce? Fiecare actor al scenei politice pare că ştie. Ideea e că nu ne conduc cei de la conducere, ci alţii, acoperiţi. Preşedintele Senatului i-a identificat şi nu se sfieşte să-i arate cu degetul. Dl Călin Popescu Tăriceanu poate prelua, oricînd, replica marelui Lache, personajul caragialesc din „Doi amici”:

Dintr-o perspectivă pur matematică, trei sferturi dintre francezi nu se simt reprezentați de Emmanuel Macron.

Un electorat mai confuz ca niciodată merge la urne nu atât să voteze pe cineva, cât să-i respingă pe toți ceilalți.

Theresa May a anunțat săptămâna trecută declanșarea de alegeri anticipate pentru data de 8 iunie. O majoritate largă și un restart emoțional i-ar întări poziția de negociere în fața Bruxellesului. Însă nimic nu mai este sigur în epoca răsturnărilor de situații de tip Brexit sau Trump, care i-au ridiculizat pe experții electorali din lumea largă.

Cu toată atenția centrată pe zgomotul produs de regimul din Coreea de Nord, se pierde din vedere elefantul din colțul camerei, China.

Mandatul de președinte al Consiliului Uniunii Europene în prima jumatate a lui 2019 se cuvine să fie judecat dintr-o perspectivă mai largă. Este important ca România să facă față cu brio acestei misiuni.

Este foarte puțin probabil ca politica adoptată la nivelul Casei Albe să rezolve criza coreeană.

Vizita lui Rex Tillerson la Moscova este importantă pentru că închide etapa iluziilor privind relansarea relațiilor ruso-americane.

Majorările de salarii și pensii și introducerea impozitului pe venitul global nu pot duce decât la devalorizarea leului, la recursul la mașina de tipărit bani și, în final, la sărăcie generalizată.

Nicio ţară serioasă n-a îndrăznit să experimenteze peste noapte o schimbare atât de profundă a sistemului său fiscal, mai ales că aici nu vorbim de simplificare, aşa cum a fost cazul introducerii cotei unice, ci de o legislaţie stufoasă, complicată de sistemul de deduceri, şi de o birocraţie în creştere.

Dacă justiția nu cedează, am putea asista la o implozie a sistemului conceput de penali, pentru penali.