Opinii

Ieșirea Marii Britanii din UE înclină balanța europeană spre Est. Marea Britanie este puterea care a asigurat vreme de multe secole echilibrul geopolitic european.

Britanicii au votat iesirea tarii lord din Uniunea Europeana. Rezultatul referendumului va fi respectat, potrivit declaratiilor premierului David Cameron.

Astăzi imposibilul este probabil să se producă și Marea Britanie să părăsească UE. Acesta deja nu mai este o simplă predicție, este realitatea ultimelor sondaje de opinie date publicității de cotidienele britanice în seara de 22 iunie.

Referendumul privind Brexit-ul (al cărui deznodămînt îl vom afla peste doar cîteva ore) este un moment de cotitură pentru UE care va lăsa urme semnificative în urma sa, indiferent de rezultat.

Marele proiect al clasei politice de imunizare a funcționarilor statului de orice responsabilitate penală pentru fapte de corupție, abuz și conflict de interese față de societate se realizează pas cu pas și lege cu lege.

Brexit sau Bremain, asta e întrebarea aproape shakespeariană care ţine lumea cu sufletul la gură. Răspunsul va fi livrat publicului britanic vineri, 24 iunie, la micul dejun, promite Comisia Electorală. Deocamdată, perspectiva este incertă.

Cât este Marea Britanie parte a Continentului? Cât vreți, de la foarte mult la foarte puțin.

Marele și unicul atu al lui Kövesi în războiul cu tabăra penalilor vor fi exact dosarele. Mai exact, condamnările pe care procurorii ei le vor obține în instanțe. Acestea vor fi măsura eficienței, profesionalismului și independenței DNA. Până atunci, lui Kövesi nu-i rămâne decât să se ferească de excese. De orice fel.

Decizia Curții Constituționale a României (CCR) pune punct discuțiilor ample din spațiul public privind constituționalitatea abuzului în serviciu, inclusiv în forma sa specială consacrată de Legea 78/2000.

Au vrut membrii „bandei lui Ioanid“ să arate că, dacă evreii nu vor fi lăsaţi să plece, sunt în stare să ameninţe ordinea socială din RPR? A fost „Marele Jaf“ gândit de autorii lui şi ca o operaţiune de terorism politic?

Nu a existat persoană care să fi susținut mai mult și mai dezinteresat revista 22 și GDS ca Mihnea Berindei.

La 19 iunie 2016 s-a stins din viață, la 68 de ani, într-un spital din Veneția, Mihnea Berindei, personalitate marcantă a exilului anticomunist.

Casa Regală renunță la însăși substanța ei și se abandonează în brațele unor politicieni vremelnici, unii teribil de compromiși, pentru câteva milioane de euro pe an.

În acest moment se pare că ascensiunea lui Liviu Dragnea și a PSD nu poate fi oprită. Speranța României stă într-o ipotetică „lebădă neagră“, adică un eveniment brusc, imprevizibil și cu impact major, dar numai un popor neserios crede că salvarea îi cade din cer.

Dintre obiectivele evocate de oficialii români pentru Summit-ul NATO de la Varșovia, suntem pe cale să nu atingem niciunul, ceea ce ar reprezanta o catastrofă, fie și dacă judecăm la standardele românești de incompetență.

„The creation of the United States of America is the greatest of all human adventures.“ (Paul Johnson)

Chiar dacă se aflau în lumea liberă, mulți au tăcut sau n-au făcut aproape nimic împotriva comunismului. Mihnea Berindei însă, odată sosit la Paris, a îndrăznit să se implice pentru salvarea compatrioților rămași în țară.

Relațiile dintre Occident și Rusia se îndreaptă spre normalizare.

Imigrația intracomunitară, principalul subiect generator de ostilitate la adresa Bruxellesului, a ajuns să fie tema-clivaj care desparte marile tabere din referendumul britanic. Românii și polonezii rămân ținte favorite în tirul încrucișat al tabloidelor.

Posibilitatea ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană a devenit un subiect major pe agenda media internaționale, mai ales în ultimele săptămâni. Dar, în Regat, nu este o noutate. Încă din 2010, tot mai multe voci au adus în discuție necesitatea unui referendum privind rămânerea în UE sau părăsirea Uniunii.

Suntem în plină euforie fotbalistică. Sperăm, luptăm, suferim, căutăm vinovaţi, ne investim patetic în fiecare meci, în fiecare fază. Nu sunt competent în materie, dar am găsit, în arhiva mea, un text pe care l-am scris acum aproape 22 de ani şi care mi se pare de un oarecare haz contextual. (Apropo şi de micul război dintre ruşi şi englezi, consumat pe străzile Marsiliei).