Opinii

Astăzi, când xenofobia și rasismul, altădată de neconceput în spațiul public, sunt justificate de promotorii lor prin votul pro-Brexit, asistăm la consecințele firești ale discursului promovat pe diferite voci de domnii Farage, Johnson, Gove și aliații lor.

Au trecut mai bine de doi ani de când a izbucnit cea mai gravă criză de securitate de după 1989 cu care s-a confruntat România – războiul din Ucraina. Deși această criză regională ar fi putut fi transformată într-o oportunitate strategică, în acest moment asistăm la o serie de eșecuri diplomatice românești, care ridică mari semne de întrebare privind capacitatea instituțiilor de politică externă, securitate și apărare ale statului român.

Revista 22 publică în exclusivitate perspectiva ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, dr. Frank-Walter Steinmeier, asupra Europei post-Brexit.

Legea supermarketurilor este inutilă, inaplicabilă şi antieuropeană.

Orizonturile strategice ale Parisului, Berlinului și Romei sunt diferite de ale Bucureștilor. În cele trei mari capitale europene există un interes al propriilor industrii militare, interes care nu există la București.

Prima reuniune a UE după Brexit pare să fi fost, după toate declarațiile și explicațiile ce au urmat, calmă, dar mai emoțională decât toate tentativele de Grexit, singurul precedent cu care blocul comunitar s-a mai confruntat în privința ieșirii din UE.

Entuziasmul față de politica de izolare a Rusiei și de coagulare a unei poziții europene ferme față de Moscova în domeniul securității scade foarte repede, imediat cum ieși din arealul țărilor din prima linie din Estul continentului.

Cred că aproape nimeni n-a crezut în drasticul rezultat al referendum-ului britanic. Chiar cei care l-au organizat vor fi contat pe o largă confirmare publică a opţiunii pentru rămînere în UE. Ghinion! Socotelile de-acasă nu s-au potrivit cu cele din tîrg. Iar acum asistăm la un policrom delir analitic, la un amestec de cutremur şi bîlbîială, de apocalipsă şi resemnare.

Decizia recentă de plagiat pe care CNATDCU a emis-o în cazul lucrării de doctorat a lui Victor Ponta poate fi un pas uriaș în lupta împotriva imposturii academice și pentru recredibilizarea învățământului superior. Dar există și riscul de a fi un pas insignifiant.

Tot ceea ce este Ponta este determinat și condiționat politic și de aici perspectiva strâmbă asupra societății. Nu există „profesioniști” curați, nu există „experți” și „tehnocrați”, nu există Bine și Rău și nici Dreptate.

Se rescrie geografia simbolica a Europei. Din 24 iunie Canalul Manecii redevine una dintre frontierele Europei institutionalizate. Dar undele de soc pe care Brexitul le poate trimite in toate directiile nu pot fi ignorate.

Afirmatiile nefericite stilistic si cam prea generalizatoare ale ministrului Marius Bostan despre situatia din invatamint au stirnit mînia proletara a liderilor de sindicat, unor profesori si policieni. I s-a cerut demisia.

Rezultatul referendumului britanic din 23 iunie a fost surprinzator. Tot felul de speculatii au urmat, care mai de care mai suprarealiste, pentru a explica acest deznodamant.

Supus propagandei mincinoase a unui Nigel Farage și oportunismului unui Boris Johnson, pesedistul englez a făcut un mare rău țării sale și Europei. Fără s-o știe și fără s-o vrea.

E profund nesănătos pentru o societate să nu se poată baza pe parlamentul care o reprezintă și să spere mereu ca soluțiile să vină fie de la instanța constituțională, fie de la justiție în general.

Pentru laburiști, provocarea este aceea de a arăta că globalizarea lucrează în beneficiul britanicului obișnuit, nu pentru elitele supranaționale.

De ce trebuia un referendum pentru a decide o chestiune atât de complicată? Pentru că suveranitatea britanică e vie, nu e tribală, ci juridică și e, deci, în conflict cu proiectul unui superstat european care șterge suveranitățile naționale.

Criza de legitimitate a clasei noastre politice este sincronă cu cea mai gravă criză a instituțiilor europene.

Sub umbrela autohtonismului și protocronismului, politicienilor penali le va fi mult mai ușor să demonteze legislația anticorupție, impusă – nu-i așa? - de străini.

Dacă guvernul își va schimba atitudinea față de PSD și de majoritatea pe care încă o are în parlament, de ce acum și în ce scop?

Brexitul poate genera un efect de contagiune.