Opinii

Nu „nemții“ ne obligă să fim corupți și incompetenți în atâtea domenii esențiale. Nu din cauza lor stagnează autostrăzile și construcția spitalelor regionale.

Ajunsă din nimic premier, Dăncilă a început de o vreme încoace să privească lumea și pe ea „însumi“ cu alți ochi. Din copac lucrurile se văd altfel. Nu e prima care se metamorfozează pe cracă.

Tudorel Toader nu are nici un drept să se pretindă apărător al valorilor europene după ce a persiflat constant MCV. Este mai degrabă coautor al decăderii României la nivel de paria în UE.

Atunci când abordează chestiuni de poziționare în contextul geopolitic global, Comisia Europeană evită cu desăvârșire să facă vreo referire la NATO, Statele Unite sau la partenariatul euro-atlantic.

Se naşte în România, sub ochii noştri, lumea pe dos. S-a mai spus: hoţii strigă hoţul! Statul paralel denunţă statul paralel.

O mișcare națională anti-PSD nu poate avea însă succes dacă fiecare partid este antipesedist pe cont propriu și de aceea Iohannis ar trebui să forțeze de pe acum crearea unei mari coaliții anti-PSD.

Poate că ar trebui să ne mulțumin, în motivarea poziției anticomuniste, la două observații simple:această ideologie utilizează sistematic, pe plan intelectual, minciuna, iar pe plan afectiv, ura și invidia

Germania traversează o profundă criză de identitate. Nu este sigură pe rolul pe care vrea să îl joace. Principiile politicii externe germane post’89 devin artefactele unei lumi pe cale de dispariție.

Din punct de vedere economic, China reprezintă obiectivul mult visat al celor care susțin ruperea de Uniunea Europeană. Doar că rareori socoteala de acasă se potrivește cu cea din târg.

Ar trebui să fie inutil să spun că există mai mullte feluri de a fi anticomunist. Şi totuşi, uneori, evidenţele trebuie să fie formulate. Există un anticomunism nedemocratic. Nu putem să-l celebrăm.

„Al doilea“ Lazăr n-a mers pe urmele „celui dintâi“. Pentru crima asta e acum hăituit de televiziunile arondate puterii, acoperit de injurii de liderii cei mai importanți ai majorității.

Dragnea dă partidul pe libertate. Din punctul lui de vedere, e un troc mai mult decât convenabil. Pentru România, însă, libertatea lui are un preț extrem de ridicat. E „bombonica“ otrăvită.

Anunțând trimiterea în instanță a dosarului Revoluției, procurorul general Augustin Lazăr a declanșat o nouă controversă care pune în discuție fundamentele statului român postdecembrist și ale imperfectei

Pericolul ca PSD să vândă drept acceptabilă, chiar dezirabilă, unui număr suficient de mare de români o autarhie naționalist-ceaușistă xenofobă și antioccidentală este cât se poate de real.

Obiectivul lor real pare să fie demobilizarea electoratului non-PSD-ALDE, mai sensibil la temele anticomunismului și justiției, înaintea referendumului pe justiție și a alegerilor europarlamentare.

Dacă după referendumul din 2016, când s-a decis Brexit-ul, ai fi spus cuiva că peste trei ani UK va participa la alegerile europarlamentare, respectivul sau respectiva te-ar fi trimis la psiholog.

Alegătorii din Franța și din Italia au decis recent că partidele tradiționale s-au ramolit și trebuie scoase din activitate. Azi, pare că e rândul familiilor politice europene să fie pensionate.

Vitală în câștigarea unui nou mandat a fost capacitatea lui Netanyahu de a coagula forțe politice cu interese diferite, precum și ocuparea terenului care altădată aparținea stângii.

Miopia strategică a lui Donald Trump și oportunismul europenilor, pentru care afacerile cu China au prioritate, ne-au adus într-un punct în care, din aliați, SUA și Europa ar putea să devină adversari.

S-a consolidat în România partea maro a populismului de stânga-dreapta, adică socialismul conservator, clerical, xenofob şi anti-occidental care vine firesc în prelungirea ceauşismului.

Nu e întâmplător că petarda „Aiud” a fost aruncată după ce Augustin Lazăr a anunţat că şi-a depus candidatura pentru un nou mandat la Parchetul General.