Opinii

Analogiile între 1968 și 2020 sunt tentante, dar eșuează.

În timp, Colin Kaepernick, fosta vedetă a NFL, a devenit simbolul unei Americi care vrea egalitate de tratament.

Protestele față de rasismul sistemic și de violența poliției ce au loc peste tot în lume se produc la intersecția dintre două pandemii: cea de COVID-19 și cea de discriminare.

Beijingul a dorit să testeze dorința de ripostă a țărilor occidentale, în frunte cu SUA și Marea Britanie, față de o schimbare de statut în vecinătatea apropiată.

În fiecare săptămână, soarta mă așază la aceeași masă cu unul dintre inculpații în dosarul Mineriadei. Primesc frecvent lecții de morală, democrație și drepturile omului de la Cazimir Ionescu.

În presă, în spaţiul public se cunosc vocile anti-occidentale, anti-NATO.

Am primit mai multe invitații onorante de a contribui la diferite antologii – dintre care două cu adevărat impresionante - cu un text dedicat centenarului Trianonului.

Donald Trump, președintele care a vrut, cu mijloace complet inadecvate, să facă o Americă mai mare și a lăsat una mai mică.

Să nu fim fataliști: dacă se vor administra doze suficiente de imaginație, inteligență și curaj, bătălia pentru vindecarea României de „ciuma roșie” nu va fi neapărat pierdută.

Când a sfidat regulile stării de urgență și pe cele ale stării de alertă, Teodosie nu a sfidat statul laic în numele datoriei creștinești, ci pentru a umili acest stat.

Nu a durat prea mult să ne întoarcem la luptele politice. Cele două luni de pandemie par astăzi o paranteză pe care principalele partide au acceptat-o de nevoie.

Donald Trump a reacționat impulsiv, în maniera sa obișnuită, în conflictul cu Twitter, dar la fel de clar a fost evidențiat și partizanatul politic, dublul standard aplicat de rețelele sociale.

Inadecvarea e una din pietrele de încercare a sistemelor filosofice moderne (carteziene), căci ea deturnează cunoașterea și o descalifică din elementele ei indubitabile.

America pare tot mai dezbinată, fragmentată și mai tribalizată. Totul, spre avantajul vocilor extreme.

Tulburările de acum seamănă cu revoltele și violențele din Los Angeles, din 1992.

Flexibilitatea pe care noi ne-o dorim pentru a ne ocupa de șantierele neterminate ale secolului XX atrage riscul major al unui decalaj tehnologic între România și restul UE, imposibil de recuperat.

Nimic nu justifică cinismul PSD, care a început deja să vorbească despre o moțiune de cenzură, imediat după încheierea stării de alertă.

Știm deja că extremismele, liderii mesianici, demențele și frustrările au însoțit în permanență istoria, cel puțin în ultimele secole, și au provocat conflagrații mondiale și masacre de tot felul.

O minimă onestitate obligă la constatarea unui monumental eșec guvernamental în gestionarea stării de alertă.

Decizia CEDO în cazul Kovesi ar trebui să fie baza de la care să se pornească la restabilirea independenței justiției și a rolului central al puterii judecătorești.

Nu este deloc vremea bilanțului, nici sfârșitul stării de urgență nu înseamnă sfârșitul pandemiei, așa cum mulți concetățeni au părut, în aceste trei zile de vid de reglementare, să creadă.