Parcurile naționale din România, în contextul Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030

Teodora Șinculeț | 15.12.2020

România este recunoscută în Europa ca fiind țara cu o bogată biodiversitate, cinci regiuni biogeografice, păduri virgine și populații însemnate ale unor specii protejate.

Pe aceeași temă

Această poziție de lider la nivelul biodiversității europene este consolidată administrativ de Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 (CE 2020), care are câteva prevederi foarte clare. Acestea, transpuse prioritar pentru țara noastră, sunt: instituirea protecției stricte a zonei terestre pe 10% din suprafața țării, recomandabil până în anul 2023; protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare din România, care mai există; creșterea suprafețelor de pădure; construirea rețelei transeuropene pentru natură, cu adevărat coerentă.

Conform categoriilor de management ale ariilor protejate (IUCN 2008), parcurile reprezintă cele mai importante arii protejate, luând în considerare raportul dintre suprafață și bio/geo diversitate. Legislația națională (OUG 57/2007) prevede¨, de asemenea, că „parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național”.

Cu toate acestea, parcurile naționale din România înființate începând cu anul 1935 (Parcul Național Retezat) sunt expuse unei degradări avansate și continue din cauza administrării defectuoase (exploatare forestieră industrială, agricultură, construcții) și a planificării greșite (zonări interne ce favorizează exploatarea resurselor, absența planurilor de management pentru perioade lungi).

Relevante sunt și cazurile Parcul Național Semenic Cheile – Carașului, unde administrarea se face contrar prevederilor legale, fără plan de management de 16 ani și cu limitele Rezervației Cheile Carașului modificate nelegal pentru favorizarea exploatărilor forestiere, respectiv al Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, unde zonarea internă trasată de oamenii de știință în baza studiilor a fost nelegal modificată și aprobată, având același scop, acela de favorizare a exploatării forestiere industriale a statului. La baza distrugerii naturii din parcurile naționale stă și exemplul Parcului Național Piatra Craiului, unde 9,7% reprezintă zona în care sunt permise construcțiile, sau cel al Parcului Național Domogled – Valea Cernei, unde numeroase ecosisteme seminaturale au fost incluse în zone construibile, iar pădurile virgine/seculare, incluse în zonele permise pentru exploatare forestieră.

Din analiza zonărilor interne rezultă că parcurile naționale în România sunt administrate pe 55% din suprafață (protecție integrală și strictă), astfel că pe 45% din suprafață se desfășoară activități cu extindere și intensitate similară terenurilor neprotejate.

Consecințele sunt dramatice, concluzia fiind că din cele 13 parcuri naționale declarate, doar un singur parc (Parcul Național Defileul Jiului) întrunește criteriile minime pentru a se încadra în cerințele Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, care prevăd aplicarea pe minimum 75% din suprafață a obiectivului principal de management, dar și în restul suprafețelor să nu se desfășoare activități incompatibile, de exploatare a resurselor naturale.

În România, parcurile naționale reprezintă doar 1,33% din suprafața țării, iar din această proporție, jumătate nu este protejată și nu este caracteristică unui parc național.

Pentru a îndeplini dezideratul strategiei UE, România ar trebui să instituie de urgență prin act normativ protecția strictă a parcurilor naționale existente (categoria II IUCN), la care să se adauge rezervațiile și monumentele naturii (categoria I, III, IV).

Declararea a noi parcuri naționale precum Delta Dunării, Munții Făgăraș, Munții Țarcu, Munții Almăjului, Munții Ciucaș, Giumalău-Rarău, Codru-Moma, Coridorul Jiului, Zarand, Parâng trebuie să fie o altă măsură de extindere a unor mari suprafețe relevante la nivel național.

Pădurile virgine trebuie declarate rezervații de categoria I IUCN, iar pădurile seculare cu vârsta de peste 130 de ani, declarate rezervații și monumente ale naturii (categoria I, III, IV). Toate aceste suprafețe de pădure, dacă sunt apropiate, pot constitui și ele parcuri naționale valoroase.

Creșterea suprafețelor de pădure se poate realiza cel mai eficient și cu costuri zero tot prin intermediul parcurilor naționale, unde pădurea se extinde constant pe noi suprafețe de pajiști, dacă nu mai sunt intervenții umane distructive pentru natură și oameni.

Astfel, toate aceste parcuri naționale administrate unitar printr-o instituție guvernamentală a statului (Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) ar putea constitui o componentă esențială a rețelei transeuropene pentru natură cu adevărat coerentă. Cele 10 procente de protecție strictă din suprafața terestră a României pot include într-o pondere însemnată toate aceste parcuri naționale noi și viitoare

Parcurile naționale, alături de alte categorii de arii protejate stricte, vor contribui substanțial la protejarea și refacerea biodiversității, la buna funcționare a ecosistemelor, fiind principalele obiective de investiții în protecția și refacerea naturii, esențiale pentru redresarea economică a Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-9

Pentru că natura se află într-o stare de criză, măsurile trebuie luate ferm, pe termen scurt, iar anul 2023 este un prim reper al acțiunilor noastre.

Teodora Șinculeț este biolog și activist de mediu. A lucrat timp de 14 ani la Administrația Parcului Național Semenic Cheile Carașului. În anul 2020, a fost pentru câteva luni consilier onorific al ministrului mediului.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22