Pe aceeași temă
Iată doar câteva dintre problemele pe care echipa VEHMED şi le-a pus anterior, în faza de pregătire a sesiunilor de întâlniri organizate între studenţi la jurnalism şi posibili angajatori, la Cluj-Napoca, Bucureşti şi Galaţi. Căci proiectul VEHMED – vehicule media pentru formarea abilităţilor practice, televiziuni şi ziare operate de studenţi pentru studenţi – este un instrument care şi-a propus să-i ajute pe studenţi în orientarea profesională printr-un transfer de know-how privind practicile şi experienţele de succes din România şi Franţa. 400 de studenţi selecţionaţi din Departamentele de Jurnalism ale universităţilor Hyperion, Bucureşti, Danubius, Galaţi şi Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, vor fi angrenaţi pe parcursul a trei ani într-un proiect european, la care revista 22 este unul dintre cei 9 parteneri, proiect ce se ridică la o valoare de aproximativ 5 milioane de euro. Originalitatea proiectului constă în crearea unor întreprinderi simulate, ministudiouri TV şi redacţii de presă scrisă, în care studenţii îşi vor dezvolta abilităţile practice, obţinând o primă experienţă profesională competitivă în domeniul media, într-un mediu de lucru real; ei vor avea ocazia să parcurgă pe cont propriu, susţinuţi de o fină asistenţă, toate cele trei procese principale ale industriei media: culegere de informaţii, prelucrare şi prezentare. Este mesajul pe care managerul de proiect, Ioana Mănăilă, l-a transmis la fiecare dintre întâlniri. Şi, în ciuda dificultăţilor, care înseamnă nu doar administrarea unei sume mari, ci şi coordonarea activităţilor a 9 parteneri, Ioana Mănăilă s-a arătat încrezătoare că accesul studenţilor la mediul real de lucru îi va face nu doar competenţi, ci şi competitivi pe o piaţă media tot mai agresivă. Ea le-a propus studenţilor încă de la început o relaţie deschisă de parteneriat şi de colegialitate, tocmai pentru a înlesni un parcurs prietenos şi cât mai fructuos proiectului.
În zilele de 12 ianuarie la Cluj-Napoca, 14 ianuarie la Bucureşti şi 17 ianuarie la Galaţi au avut loc primele runde de întâlniri ale studenţilor de la facultăţile de jurnalism cu posibilii angajatori.
La Cluj-Napoca, d-na Elena Abrudean, conf. univ. dr., şefa Departamentului de Jurnalism din UBB, a salutat începerea proiectului VEHMED ca pe o oportunitate oferită studenţilor care va duce la profesionalizarea lor, prin plusul adăugat practicii în instituţii media, pe care studenţii o aveau oricum inclusă în programă. Acelaşi lucru a fost subliniat şi de profesoara Dona Tudor (în plus, un jurnalist cu mare experienţă) la întâlnirea de la Hyperion, Bucureşti, sau Alexandrina Ghintuială, ec. drd. la Danubius, Galaţi.
În toate cele trei centre universitare, Cezar Ion, în dubla sa calitate de director editorial TVR şi de preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din România (asociaţie parteneră în proiect), le-a făcut studenţilor o amplă prezentare din punctul de vedere al angajatorului, a TVR. La Cluj, echipa TVR a fost completată de Karen Sebeşi, jurnalist la studioul teritorial şi membru în CA al TVR. Lor li s-au alăturat Remus Florea, redactor-şef la Adevărul de seară, Dona Tudor, în dubla calitate de profesor şi jurnalist, şi Rodica Palade. La Hyperion, Bucureşti, echipa VEHMED a fost întregită de Cosmina Noaghia, director general Publimedia, Dan Tăpălagă, editor coordonator la Agenţia HotNews, şi Gabriela Ralea, Agenţia Mediafax. La Danubius, Galaţi, printre posibilii angajatori s-a aflat Mirella Aur, redactor-şef la Monitorul Galaţi.
În mod surprinzător, studenţii din cele trei centre universitare, deşi în primii ani de studiu, s-au arătat maturi şi extrem de pragmatici. Cum întâlnirile nu au constat doar în expuneri, ci şi într-un dialog real, angajatori, jurnalişti, profesori au răspuns unei lungi serii de întrebări, venite din partea studenţilor. De la chestiuni concrete legate de dificultăţile angajării într-un trust media, în lipsa experienţei (dar tocmai această carenţă privind experienţa îşi propune să compenseze VEHMED!), până la drepturile de care beneficiază jurnalistul sau la etica meseriei, relaţia cu patronul, relaţia cu publicul şi cu propria conştiinţă, studenţii şi-au chestionat invitaţii, dorind să se asigure că spaţiul în care vor lucra va fi unul cât mai propice. Nu au lipsit întrebările legate de salariu şi de condiţiile concrete de lucru, de ce este bătaie pe audienţe, şi nu pe calitate etc. Că jurnalistica este o meserie de anduranţă, în care practicantul ei îşi dedică 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, că notorietatea/credibilitatea se câştigă, dar mai ales se păstrează greu, că stăpânirea tuturor tehnicilor moderne e condiţie preliminară, că angajamentul fundamental al jurnalistului se face cu publicul său – toate aceste furci caudine nu i-au descurajat pe tinerii aspiranţi. La Cluj, de pildă, în seara întâlnirii, cum studioul teritorial al TVR a găzduit o emisiune de prezentare a proiectului VEHMED, nu mică a fost surpriza managerului de proiect, Ioana Mănăilă, de a găsi la faţa locului zece dintre studenţii participanţi la întâlnirea de dimineaţă, aflaţi deja în „exerciţiul meseriei“: îi intervievau, ca nişte profesionişti în devenire, pe şefii redacţiei. De altfel, lipsa de experienţă, li s-a explicat studenţilor, poate fi compensată prin prospeţimea, entuziasmul şi dedicarea cu care conţinutul de presă poate fi alcătuit, lucru care nu poate scăpa niciunui angajator serios. În fond, „toate-s vechi şi nouă toate“, ucenicia în jurnalism se face nu doar în redacţii, ci şi în bibliotecă sau anticariate – le-a spus Dona Tudor studenţilor, aducându-le în faţa ochilor Revista Furnica, splendid exemplar de colecţie, din 1910.
Speranţe, iluzii? Ce reprezintă acest proiect aflat la început de drum? Speranţe, evident. //
Taguri: jurnalism, patronat, presa, locuri de munca, stiri.
