Pe aceeași temă
Suntem la a cincea editie de acest fel. Intalnirea trebuia sa aiba loc anul trecut, dar din motive obiective - financiare - nu am reusit s-o organizam. Iata, anul acesta am reusit. Raspunsul colegilor nostri este formidabil - niciodata nu am avut atat de multi participanti. Sunt peste 90 de scriitori romani din afara granitelor tarii, care vin la Neptun. Vin din toate spatiile unde exista populatie romaneasca, mai mult sau mai putin compacta: vin si din Serbia, si din Ucraina, Moldova, Israel, Statele Unite, din toata Europa. La acestia se adauga bineinteles aproape 90 de participanti din Romania. Iata, e vorba de o intrunire de dimensiuni mari, foarte serioasa. Tema ei va fi Literatura romana - unde ne aflam?. In cadrul intalnirilor vor avea loc si doua seminarii: unul, intitulat Romani si evrei - o istorie comuna, al doilea, Traducerile reciproce - poduri intre culturi. De asemenea, pot sa va spun ca intalnirea aceasta, intr-un fel sau altul, ar putea sa devina una de bilant. Dupa cinci intalniri, e momentul sa analizam nu doar utilitatea acestui eveniment, ci si succesul lui, sa vedem daca a existat sau nu, in randul scriitorilor romani care traiesc in Romania si in strainatate, vreun interes pentru el. Cat despre lista noastra de invitati, sa va dau numai cateva nume; din Serbia vin Ileana Ursu, Ioan Baba, Adam Puslojiè; din Republica Moldova: Mihai Cimpoi, Leo Butnaru, Emil Galaicu-Paun, Vitalie Ciobanu, Ion Hadarca; din Ucraina: Vasile Tarateanu, Grigore Bostan, Mircea Lutic. Din Germania vin Gelu Ionescu, Pavel Chihaia, Sami Damian; din Statele Unite: Sanda Golopentia, Andrei Brezianu, Adrian George Sahlean. Lista este foarte mare…
Cum a fost posibila, din punct de vedere financiar, aceasta intrunire?
Anul acesta Uniunea Scriitorilor a primit un sprijin financiar din partea Institutului Cultural Roman si din partea Departamentului pentru romanii din afara granitelor si ne bucura interesul acestor doua organisme pentru programele noastre. Le suntem recunoscatori. E important de spus, de asemenea, ca lucrarile intalnirilor precedente au aparut sub ingrijirea Fundatiei Luceafarul - si-i multumesc pe aceasta cale d-lui Marius Tupan. Revista 22 de fiecare data ne-a sprijinit, a reflectat in paginile ei tot ceea ce a fost important si interesant in cadrul discutiilor. Presupun ca urmatoarele intalniri vor avea formule deosebite, va fi o alta organizare, dar ceea ce conteaza e ca acest tip de manifestare va continua, pentru ca este absolut necesar un dialog intre scriitorii din Romania si scriitorii care nu traiesc in Romania, dar apartin literaturii romane. Dar acest lucru nu se poate realiza fara un sprijin financiar pe masura; invitatii nostri fac un efort sa vina in Romania, unde li se asigura tot ceea ce trebuie, dar costurile pentru aducerea aici, la ora actuala, sunt in jur de 500 de dolari pentru o persoana.
Literatura romana are nevoie de un program riguros, bine finantat
In ce masura se poate vorbi de o comunicare reala intre scriitorii romani din tara si cei din strainatate?
Este o comunicare reala in masura in care cartile scriitorilor romani din afara tarii circula in Romania, si una mai putin reala in masura in care operele autorilor de aici nu circula in afara.
Considerati ca, pentru aceasta promovare a scriitorilor romani in strainatate, se poate face mai mult decat s-a realizat pana in prezent?
Da. Exista de pilda un program foarte serios al Institutului Cultural Roman si al Ministerului Afacerilor Externe, un proiect pentru infiintarea a 19 centre culturale romanesti - Institute culturale romanesti, cum se vor chema. Cateva dintre ele deja au fost intemeiate, acolo unde nu existau. E vorba de Institutul de la Praga, Institutul de la Tel Aviv; s-a gasit un sediu nou si pentru cel de la Viena. In general, cred ca pana la sfarsitul anului, inca cinci institute de acest fel vor fi deschise.
Cu ce probleme se confrunta scriitorii romani din strainatate? Cum se integreaza ei, cum se impun acolo?
Un scriitor roman nu se poate impune in strainatate. Nu ma refer la traduceri. El trebuie sa devina un scriitor bilingv sau sa renunte la a scrie in romaneste, pentru ca trebuie sa intre intr-o alta cultura, este limpede. Problema interesanta este atunci cand un scriitor care reuseste sa se impuna pe alta "piata" culturala, in alt spatiu lingvistic, continua sa reprezinte valorile culturii romanesti, ca idei, ca spirit, ca informatie culturala, valori pe care le aduce in acel spatiu cultural. In general ar fi de dorit ca scriitorii romani care traiesc in strainatate sa-i sprijine si pe cei care traiesc in Romania, in sensul deschiderii unor usi, al recomandarilor s.a. E aproape o utopie sa crezi ca literatura romana va fi cunoscuta in lume prin aceste eforturi individuale. Literatura romana trebuie sa fie cunoscuta in lume in urma unui program riguros, bine finantat. Toate tarile au facut acest lucru. Eu am mare incredere in aceasta noua formula a Institutului Cultural Roman si in programele pe care acest Institut le poate realiza. E un semn foarte bun ca in sfarsit, la nivelul administratiei centrale a statului, s-a inteles ca, in cultura, nu functioneaza legea economiei de piata, ci legea societatii de consum; adica trebuie trezita necesitatea. Noi am crezut, mult timp, ca suntem geniali - poate chiar suntem - si ca vin altii sa ne descopere pentru ca au nevoie de geniul nostru. Nu-i adevarat. Noi trebuie sa le deschidem celorlati gustul pentru cultura noastra.
Regasirea unitatii literaturii romane - un proces aproape de sfarsit
Practic, in ce ar consta acest sprijin acordat scriitorilor romani, pentru a se impune in afara?
In primul rand trebuie facut un program de traduceri, trebuie bani pentru traducatori, trebuie cultivati oamenii care stiu romaneste, trebuie "crescuti" tineri care sa se ocupe de literatura romana si carora sa li se asigure un asemenea suport moral si financiar, incat sa-si faca o cariera din a traduce literatura romana. Cu amatori sau in mod intamplator nu se poate realiza nimic.
Considerati ca literatura romana se afla astazi intr-un impas?
Nu literatura romana este intr-un impas, mai degraba sunt in aceasta situatie piata cartii, receptarea acesteia, cartea in sine ca instrument de comunicare a valorilor artistice, grila de valori s.a. Literatura nu poate sa fie in impas pentru ca, in orice clipa, un creator poate aduce pe piata o capodopera.
Literatura romana devine mai vizibila, prin existenta si creatia scriitorilor romani din diaspora?
Nu cred, pentru ca ei sunt scriitori romani. Acestia pot aduce insa in literatura romana note noi, voci noi, timbre noi, pot aduce o prospetime sau o curiozitate. Ei apartin literaturii romane, asta este cert. Exista o puternica literatura romana in Israel, in Republica Moldova, exista poeti extraordinari in Serbia s.a. care au si ei publicul lor. Important este, pentru publicul din tara, sa circule ceea ce fac ei acolo. Eu cred ca acest proces de regasire a unitatii, a integralitatii literaturii romane aproape ca se apropie de sfarsit. Cartile lor circula in Romania, sunt reeditate. Ganditi-va ca au fost infrante o bariera psihologica si o bariera ridicata din motive politice. Ei bine, acestea nu mai exista. Cea politica a cazut prima. In 1990, in prima sa sedinta de consiliu, Uniunea Scriitorilor a declarat nule si neavenite toate excluderile care au fost facute din motive politice; si nu cred ca exista scriitor, in Romania, care sa considere ca un confrate de-al lui din afara nu se integreaza in literatura romana. Important este sa apartina cu adevarat literaturii romane, sa circule, sa fie prezent. Dar intrebarea mea este: oare scriitorii romani, indiferent daca traiesc in Romania sau in strainatate, mai sunt perceputi ca valori sau ca fermenti ai societatii? Pentru ca atentia se indreapta catre alte mijloace de informare, de distractie sau de meditatie, care, intr-un fel sau altul, nu pot sa aiba valoarea si densitatea lecturii; lectura este un proces interactiv, dar puterea de convingere ramane in posesia acestor alte mijloace. Oamenii se uita la televizor, au o atitudine pasiva, primesc tot ceea ce li se da si nici macar nu mai au capacitatea de a reactiona fata de ceea ce primesc. O carte totusi iti asigura o libertate: libertatea de a gandi, libertatea de a dialoga cu tine insuti sau cu autorul.
Interviu realizat de Ioana Anghelescu
