PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS: Conducerea UMF Târgu Mureş e naţionalistă şi obtuză

Este Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş o miză chiar atât de mare pentru UDMR şi de ce?
UDMR s-a chinuit o perioadă lungă de timp să introducă în Legea învăţământului câteva articole care asigură o autonomie mai mare şi posibilitatea de a avea institute universitare cu competenţe mai mari în unele unităţi de învăţământ superior, cum este şi UMF din Tg. Mureş. Adică, să fie o linie separată, un institut cu studenţi şi cadre didactice de limbă maghiară. Dintre cele trei unităţi de învăţământ superior, care prin lege sunt declarate multiculturale şi unde se poate face această reorganizare, în două unităţi acest lucru s-a întâmplat fără probleme şi fără frecuşuri: la Cluj şi la Institutul de Teatru din Tg. Mureş. La UMF au zis însă clar şi răspicat că nu vor aplica legea, că nu sunt de acord cu aceste prevederi legale care se referă la multiculturalitate şi la posibilitatea de a înfiinţa institute separate. Au adoptat o cartă care nu prevede această posibilitate, au ales un rector în baza acestei carte, care, la rândul ei, nu a fost agreată de minister. Adică UDMR s-a găsit în situaţia că ori poate să impună respectarea legii, ori rămâne pupăza din tei, cu o lege care îi creează anumite facilităţi, dar care nu este aplicată.

 

Care este explicaţia acestei opoziţii a Senatului de la UMF Tg. Mureş?
Eu nu sunt din Mureş, aşa că şi eu vorbesc din informaţiile pe care le-am primit de la cei de-ai locului. Ei spun că mai multe cadre universitare de la UMF, de la secţia română, au fost membri fondatori ai Vetrei Româneşti şi au un background naţionalist foarte puternic şi care se manifestă, din păcate, şi în mediul academic. Ar putea să fie una dintre explicaţii.

Inclusiv rectorul Copotoiu a fost membru al Vetrei Româneşti?
Din informaţiile mele, da. Este un medic recunoscut, foarte bun şi respectat, dar cu astfel de înclinaţii. Şi nu e singurul dintre cadrele cu un cuvânt greu la acea universitate.

Spuneţi că motivaţia lor ar fi strict de ordin naţionalist, şi nu legalist?
E ceea ce am auzit de la ei şi ceea ce am văzut cu toţii la televizor. Mi s-a părut o motivaţie pur etnică sau naţionalistă: nu vrem să ne separăm. S-a spus că, dacă s-ar face acest institut în limba maghiară, atunci maghiara ar deveni a doua limbă oficială în stat. S-a mers cu pancarte scrise în maghiară „nu vrem să ne despărţim“. Erau numai studenţi români şi nu numai studenţi, că erau studenţi cu căciula în cap trecuţi de 60 de ani între demonstranţi. Palierul care este de ordin practic e de discutat, e o problemă. Dacă există cadre didactice, ca număr şi competenţă şi titluri universitare, şi dacă studenţii au o problemă în legătură cu valabilitatea şi recunoaşterea diplomelor, acestea pot să fie probleme reale. Dar discursul nu a mers sau a mers într-un mod secundar pe aceste probleme practice, pe care, sincer vă spun, eu nu le văd aşa in extenso, ci s-a mers pe un discurs naţionalist.

 

Bun, dar tocmai din acest motiv nu a luat în calcul UDMR această potenţială şi, vedem acum, chiar reală exacerbare a discursului naţionalist? Această reinflamare tocmai în Tg. Mureş?
Eu cred că aici s-a făcut, nu numai de către UDMR, dar şi de către minister, tot ce se putea pentru a ajunge la o soluţie. Şi vechiul ministru, şi ministrul actual s-au dus, au discutat şi au încercat o soluţie amiabilă. Există o memorie colectivă, dacă vreţi, şi iarăşi mergem în trecut şi în sfera simbolică. Această universitate de medicină în limba maghiară a funcţionat la Cluj în cadrul Universităţii Bolyai, cu limba de predare maghiară. Dacă reţin bine, în ‘59 universitatea a fost mutată la Tg. Mureş chiar pentru a estompa caracterul de centru cultural şi universitar al Clujului. După care au fost ani şi zeci de ani în care absolvenţii liniei maghiare, care au învăţat în limba maghiară, au fost repartizaţi exclusiv în Moldova. Într-o perioadă, în Moldova pacienţii nu ziceau că „merg la medic“, ziceau că merg la „ungurul“, pentru că medicul era ungur. Acum spun că nu sunt suficiente cadre didactice maghiare sau vorbitori de limbă maghiară. Adică, după ce au distrus înainte de ‘89 şi chiar şi după ‘89 linia maghiară şi promovarea de cadre maghiare, acum spun că nu poţi să faci linie de predare maghiară pentru că nu ai cadre. Asta supără într-un oraş unde populaţia este fifty-fifty.

Apropo de memorie, memoria recentă a anilor ‘90, cu ceea ce s-a întâmplat la Tg. Mureş, poate ar fi trebuit să împingă UDMR spre o atitudine ceva mai rezervată. Tocmai de asta vă întreb: face bine această revigorare a naţionalismului?
Aceste probleme n-au apărut de la UDMR, care a vrut doar să implementeze o prevedere legală, ci au apărut din obtuzitatea, ca să nu mă exprim altfel, a conducerii şi a majorităţii cadrelor didactice de la UMF. Cred că s-a mers până în pânzele albe cu propunerea de soluţii negociate. S-a ajuns cu spatele la zid. Adică, dacă UDMR, din poziţia de partid de guvernământ care are în spate un temei legal, nu poate să impună ca la această universitate să se aplice legea în favoarea, zic ei, a maghiarilor, a studenţilor şi a cadrelor didactice înseamnă că UDMR e o marionetă. Ceea ce UDMR nu şi-a putut permite.

Nu şi-a putut permite din cauză că este an electoral?
Eu cred că nici dacă nu era an electoral, nici atunci nu-şi putea permite UDMR să cedeze la un şantaj, pentru că ăsta este un şantaj din partea conducerii universităţii. Aici este vorba că UDMR, până una-alta, reprezintă interesele electoratului maghiar, primordial. Pentru asta există, pentru asta îl votează oamenii. Eu spun că UDMR poate că s-a inspirat din practica d-lui preşedinte Băsescu, legat de Serbia şi de românii din Valea Timocului. Ai un mijloc legal de a-ţi impune punctul de vedere şi eu cred că noi, UDMR, am făcut acelaşi pas pe care l-a făcut preşedintele Băsescu legat de Valea Timocului.

Miza fiind însă alta, intrarea în spaţiul Schengen versus...
Pentru dvs. este o carte minoră, pentru dvs. poate UMF este o miză minoră. Pentru comunitatea maghiară este o miză serioasă. Cum aş putea să întorc şi eu: poate că statutul românilor din Valea Timocului nu este o miză ca să ne certăm cu toată Europa. Asta a făcut preşedintele Băsescu, asta a făcut şi UDMR.

Ia UDMR în calcul şi această posibilitate ca până la urmă să nu iasă nimic? Ca după cele 10 zile de dezbatere publică, ordonanţa de guvern să nu iasă sau să nu fie aşa cum o vrea UDMR?
Cred că această hotărâre de guvern va fi adoptată, fiindcă altfel e criză politică. Liderii Uniunii au spus că se vor retrage din coaliţie. În schimb, în corpul acestei hotărâri de guvern sunt chestiuni care, într-adevăr, se pot discuta şi negocia. Pentru că sunt două aspecte care poate nu au fost relevate suficient. UDMR nu doreşte o ilegalitate. Este vorba de acreditarea acestei entităţi la ARACIS. UDMR nu spune că nu e nevoie de această acreditare, dar doreşte ca prin textul acestei hotărâri de guvern să se dea o gură de aer universităţii ca să facă procedurile necesare şi să obţină acest acord de la ARACIS. Deci acolo, într-adevăr, se poate discuta pe text, dar cred că voinţa politică a fost exprimată la prima lectură în guvern a acestei hotărâri.

 

Există voci în PDL profund nemulţumite de această decizie, judecând tot din punct de vedere electoral. E o lovitură dată PDL?
Mass-media sunt părtaşe ca această chestie care este un ac în carul cu fân să fie percepută ca o problemă de interes naţional. Ceea ce nu este. Pentru comunitatea maghiară este mai mult, dar pentru România nu este. Colegii de la PDL au reticenţe, pe care eu le găsesc întemeiate, că, prin o luare de poziţie în favoarea legii şi a UDMR, vor avea de suferit într-un an electoral. Aici este o chestie de a alege. Eu cred că cea mai bună e calea legalităţii.

Cum vedeţi demisia lui László Tökés? Va fi o concurenţă primejdioasă în alegeri?
Existenţa unui partid concurent reprezintă, desigur, o problemă pentru UDMR. Demisia d-lui Tökés? Eu cred că, din 10 maghiari, 9 au fost convinşi că Tökés nu mai este membru UDMR, pentru că practic din 2003 poziţia sa este deosebit de critică la adresa UDMR şi este mentorul unui partid concurent. Problema mică este că totuşi d-l Tökés a fost ales parlamentar european pe listele UDMR. Eu înţeleg că relaţia e ca între doi soţi, se hotărăsc ca fiecare să trăiască separat, intră în relaţii noi, dar din punct de vedere juridic ei încă nu au divorţat. A fost aşa un moment mai de tandreţe între foştii soţi, în care soţul UDMR a girat contul de bancă al soţiei, d-l Tökés, şi l-a pus cap de listă la alegerile europarlamentare. Practic s-a oficializat o situaţie de fapt.

Urmează însă partajul electoral. Vă temeţi de acesta?
Întrebarea este bună, partajul electoral va exista. Alegerile locale vor fi un barometru important pentru alegerile parlamentare, cine şi cât a adus în această masă succesorală. Şi aici, potrivit tuturor sondajelor, UDMR a fost o familie mai bogată, a avut şi are o zestre mai substanţială. Pe plan electoral, va urma o confruntare. Şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania doreşte să vadă câţi aderenţi are şi ce forţă politică are. Nu exclud, ba chiar cred că ar fi de bun augur să se facă înţelegeri locale. Dacă în Ciuc sau Odorhei iese unul sau altul nu e capăt de ţară, în schimb, în alte locuri unde fragmentarea electoratului maghiar duce la pierderea poziţiilor de primari sau de consilieri, cred că ar fi loc de înţelegeri.

Repetatele iniţiative ale unor parlamentari UDMR împotriva ANI sau a DNA au girul Uniunii?
E iarăşi o întrebare bună. Dvs. ştiţi că eu am avut un conflict în cadrul UDMR, pentru că am susţinut o reformă radicală anticorupţie, poziţia mea e una clară. În acelaşi timp, nu fac parte din conducerea Uniunii, ca atare nu mă pot pronunţa. Sunt alţii care se pot pronunţa din acest punct de vedere.

Dar punctul dvs. de vedere care este, procedează corect aceşti domni şi procedează corect Uniunea neluând atitudine?
Cred că UDMR trebuie să fie în prima linie a atitudinilor politice progresiste din România. Astfel putem să aducem şi noi o contribuţie la curăţirea vieţii publice, la mersul bun al treburilor publice.

Există suficient de multe voci care sunt dezamăgite de UDMR, acuzând o degradare şi de stil, şi de comportament în ultimii ani. Aici includ la pachet mai multe lucruri: ANI, DNA, UMF. E vorba de o întreagă stilistică. A dezamăgit din punctul acesta de vedere UDMR?
Eu aş delimita categoric UMF de DNA şi alte instituţii în ceea ce priveşte poziţia UDMR. Eu am fost întotdeauna un spirit critic în UDMR şi aşa voi rămâne, că aşa îmi este felul. Sunt multe de criticat în activitatea UDMR. În acelaşi timp, cred că, dacă tragem o linie, atunci UDMR, raportat la mediul politic din România, totuşi este o formaţiune care dă dovadă de consecvenţă şi de dorinţa de a face mai bine şi pentru maghiari, dar şi pentru România.

 

Este premierul Ungureanu soluţia salvatoare pentru PDL, pentru preşedinte chiar?
Preşedintele are mandat până în 2014. Nu este vorba de soarta preşedintelui şi cred că nici măcar de soarta PDL. Eu nu sunt şi nici nu am fost în relaţii foarte apropiate cu d-l Ungureanu, dar este o persoană capabilă nu numai să facă faţă cerinţelor unui post de asemenea nivel, dar cred că a fost o alegere fericită. Sunt mai multe argumente. Degajă seriozitate şi este un om serios, în afară de faptul că este foarte bine pregătit, este un om cult, are relaţii din viaţa anterioară de ministru de Externe, de participant la proiecte europene. Are legături foarte bune cu structurile şi personalităţile europene şi ale Statelor Unite. Deci este, cred eu, omul potrivit la locul potrivit, în momentul potrivit.

Credeţi că va reuşi să gestioneze situaţia în an electoral şi să producă acele schimbări reclamate de societate?
Asta este partea mai proastă a lucrurilor, că a luat frâiele ţării în mână cu 8-9 luni înainte de alegeri. Cred că mandatul Guvernului Ungureanu este să asigure cadrul legal şi organizatoric propice ca alegerile să fie corecte şi incontestabile. Este, cred, misiunea primă. Al doilea, să gestioneze relaţiile cu instituţiile europene, cu instituţiile bancare care interacţionează cu România, să ducă mai departe reforma în justiţie, dar şi în sănătate. La reforme foarte mari, iniţiative proprii, dacă ai o marjă de timp atât de scurtă, realişti fiind, nu ne putem aştepta.

Cam câtă marjă de joc în spaţiul independenţei credeţi că va avea premierul Ungureanu din partea preşedintelui Băsescu?
Cum îl cunosc pe preşedinte, nu cred că el a zis: te numesc dacă faci una sau alta sau dacă îl numeşti pe cutare sau pe cutărică sau îl demiţi. Nu ăsta e stilul preşedintelui.

Mă refeream la apetitul pentru joc al preşedintelui.
Preşedintele a tras o carte puternică prin d-l Ungureanu, care are calitatea, dar şi defectul de a fi tehnocrat. Ca atare, cu partidele, probabil că va avea de furcă şi parcă sunt şi semnale în acest sens. Dar cred că d-l Ungureanu are sprijinul şefului statului.

Tocmai de aceasta, credeţi că a fost binevenită intervenţia preşedintelui care a anunţat reîntregirea familiei salariilor, lăsând senzaţia că preia iarăşi rolul de premier?
Aici, ca să fim realişti, preşedintele Băsescu şi-a luat asupra sa oprobriul de a tăia salariile. Ca atare, dacă ne uităm în oglindă, cred că a fost rolul domniei sale de a da şi vestea bună. Dacă a luat toţi pumnii, atunci în momentul de faţă măcar să fie el cel care anunţă o posibilă reîntregire a veniturilor bugetarilor.

Interviu cu PÉTER ECKSTEIN-KOVÁCS, fost consilier prezidenţial şi membru al UDMR, realizat de ANDREEA PORA