Opinii

Aceasta e forma completă a discursului pe care l-am pregătit pentru alocuțiunea mea de miercuri, 22 martie din Parlamentul European, calibrată pentru cele 10 minute care ne fuseseră anunțate cu câteva zile înainte.

De obicei, „hoții“, dacă sunt „deștepți“, sunt numai la hoție și la nimic altceva. În rest, tind să nu fie în stare de nimic ca lumea, fiindcă niciodată nu i-a interesat să învețe ceva cu adevărat. Iar dacă o dată s-a întâmplat să nu prăduiască totul și să mai lase ceva și celorlalți, nu-i timpul pierdut: data viitoare nu vor mai lăsa nici piatră peste piatră.

Premiul cel mare al festivalului anti-justiție e alungarea cuplului Kövesi-Lazăr și înlocuirea lui cu unul înțelegător cu oportunitățile și ilegalitățile politicienilor.

În îndemnul adresat de Nicușor Dan lui Dacian Cioloș de a-și întemeia propriul partid există un subtext ușor sinistru, și anume promovarea unei politici de divizare a opoziției.

Lia Olguța Vasilescu a ținut morțiș să se dea în spectacol, în două limbi, la o conferință organizată de ONU la New York.

Saga Ordonanţelor 13-14 a arătat că există decizii guvernamentale proaste care nu pot fi oprite prin mijloace penale și că e datoria cetățenilor să își manifeste clar opoziția cu privire la ele.

E nevoie de o armonizare între două viziuni radical diferite despre ce trebuie să testeze aceste examene și cum se raportează ele la nivelul general al școlii.

Foarte urmăritele alegeri din Olanda sunt încă un exemplu că partidele stângii clasice continuă să piardă alegători, dar nu numai în beneficiul populiștilor. După criza economică din 2008-2009, nu stânga progresează, ci populiștii și, în unele cazuri, centrul. Iar în contextul alegerilor prezidențiale franceze din aprilie, anunțatul progres al centrului îi împinge pe socialiștii francezi într-o situație dramatică.

Primirea cancelarului german la Washington contrastează cu turneele recente ale celorlalți aliați tradiționali (Marea Britanie sau Japonia). În urmă rămâne o atmosferă rece, poate chiar ostilă.

Simpatia față de Trump a devenit toxică nu doar pentru alegătorii nehotărâți, ci chiar și pentru o parte dintre simpatizanții partidelor antisistem.

După exemplul patentat de Putin, Erdoğan a început să vadă avantajele unei campanii electorale globale.

Care patriot nu vrea să contribuie la o mai bună imagine a ţărişoarei în ochii (severi, cînd nu de-a dreptul răi) ai „străinătăţii”? Vrem să ieşim în lume cu un portret dichisit, să etalăm, dinaintea mapamondului, calităţile impozante ale neamului, strălucirea lui, blazonul lui demn de invidiat.

Cariere uluitoare ca aceea a generalului Gabriel Oprea nu s-au mai văzut la români. Sunt rare şi în istoria lumii.

Declarația politică adoptată recent de Parlamentul României este un exemplu de sfidare a regulilor moralei, de nerecunoaștere a lor, o Magna Charta scrisă și citită pe invers. Nu stipulează drepturi, ci consacră privilegii.

Până la urmă în alegerile din Olanda a ieşit bine, aşa că scadenţa se amână, însă problemele au rămas la locul lor.

PSD transferă decizia privind numirea şefului serviciului secret al Ministerul de Interne de la premier la ministrul de Interne. În 2012, tot PSD făcea mutarea în sens invers.

Dacă guvernul și miniștrii săi emit, să spunem, în exercițiul funcțiunii acte abuzive, condamnate de legile internaționale semnate de România, și dacă aceste acte nu sunt cenzurate nici de parlament, nici de CCR, ce recurs mai au cetățenii, dacă li se refuză chiar și accesul la justiție, deoarece „faptul însuși“ al acelor acte a fost declarat inatacabil?

Pretextul numit decizia CCR în decapitarea lui Kövesi și Lazăr face parte dintr-un scenariu mai amplu post-OUG 13.

Ne aflăm într-o criză politică de o gravitate fără precedent, pentru că adversarii democrației și ai statului de drept sunt puternici, abili și motivați, iar apărătorii ei puțini și slabi, președintele Iohannis fiind, practic, un general fără armată.

Circul dintre Ponta și Dragnea demonstrează că din PSD nu se poate ridica nimeni care să ne conducă țara după valori europene.

Dragnea vrea să transforme România într-o democrație controlată ca în Rusia.