Opinii

Administrativ, mental şi tehnic, fotbalul Europenelor a tradus starea de fapt dominantă în societăţile Europei.

Probabil cel mai serios proiect de ţară ar fi stabilirea unui traseu clar al adoptării monedei unice, evaluarea efectelor pozitive ale acestui gest şi grăbirea intrării în zona euro.

Faptul că în România se recurge tot mai des la verdictul Curții Constituționale în probleme care țin de toate cele trei ramuri ale guvernământului scoate în evidență disfuncții grave de funcționare a statului.

Era destul de limpede, încă de la început, în ciuda declarațiilor contrare, că Dacian Cioloș nu a venit în România de la Bruxelles pentru a fi premier doar pentru un mandat de 10-11 luni.

Câtă vreme la nivelul societății nu va funcționa decât consensul nemulțumirii și al lehamitei, la nivel politic nu va fi posibil decât același consens al hoției și disprețului.

Deriziunea ieftină, batjocorirea conducând la anularea valorilor și lașitatea morală – iată cei trei piloni pe care stă înapoierea României. Îi vedem pretutindeni de mulți ani. Dar temelia lor s-a pus și se pune în școală și în universitate – prin impostură.

Dincolo de pejoraţia radicală a termenilor din titlu, există şi sensuri ale lor nu neapărat mai blînde, dar mai neutru descriptive: la fel de întristătoare, dar mizericordios clinice. Mai ales dacă folosim cratima intre prefixul negaţiei şi restul cuvîntului, descoperim ceea ce, în toate cele trei cazuri, stimulează mila.

Cum nimic valoros nu poate rămâne nemaculat în România, a venit și rândul noului ministru al Educației, Mircea Dumitru, să devină victima unor atacuri josnice la adresa integrității sale academice.

Când un orb vrea să se bată cu tine, te trage în pivniță. În pivnița orbului am fost trași cu toții în acești 26 de ani ai „tranziției”.

Entuziasmul față de politica de izolare a Rusiei și de coagulare a unei poziții europene ferme față de Moscova în domeniul securității scade foarte repede, imediat cum ieși din arealul țărilor din prima linie din Estul continentului.

Prima reuniune a UE după Brexit pare să fi fost, după toate declarațiile și explicațiile ce au urmat, calmă, dar mai emoțională decât toate tentativele de Grexit, singurul precedent cu care blocul comunitar s-a mai confruntat în privința ieșirii din UE.

Orizonturile strategice ale Parisului, Berlinului și Romei sunt diferite de ale Bucureștilor. În cele trei mari capitale europene există un interes al propriilor industrii militare, interes care nu există la București.

Legea supermarketurilor este inutilă, inaplicabilă şi antieuropeană.

Revista 22 publică în exclusivitate perspectiva ministrului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania, dr. Frank-Walter Steinmeier, asupra Europei post-Brexit.

Au trecut mai bine de doi ani de când a izbucnit cea mai gravă criză de securitate de după 1989 cu care s-a confruntat România – războiul din Ucraina. Deși această criză regională ar fi putut fi transformată într-o oportunitate strategică, în acest moment asistăm la o serie de eșecuri diplomatice românești, care ridică mari semne de întrebare privind capacitatea instituțiilor de politică externă, securitate și apărare ale statului român.

Astăzi, când xenofobia și rasismul, altădată de neconceput în spațiul public, sunt justificate de promotorii lor prin votul pro-Brexit, asistăm la consecințele firești ale discursului promovat pe diferite voci de domnii Farage, Johnson, Gove și aliații lor.

Din descrierea ministrului Ghinea rezultă că avem de-a face cu un sistem închis de jefuit banul public, în care o mână de infractori cu gulere albe au pus mâna pe sistemele IT ale statului.

Eurofobia, botezată eufemistic „euroscepticism“, a devenit acceptabilă în cercuri largi, în pofida neadevărurilor flagrante și a fracturilor logice pe care le conține.

Pontoratul sau doctoratul pontat, după numele ilustrului său realizator, este un sindrom al complicității academice care a favorizat impostura științifică.

PNL pretinde acum monopolul electoratului anti-PSD. Dar nu demonstrează că vrea să-l reprezinte cu adevărat.

Decizia recentă de plagiat pe care CNATDCU a emis-o în cazul lucrării de doctorat a lui Victor Ponta poate fi un pas uriaș în lupta împotriva imposturii academice și pentru recredibilizarea învățământului superior. Dar există și riscul de a fi un pas insignifiant.