Opinii

Spiritul închis, ostil, de castă, plutește, așadar, peste societate, divizând-o tot mai mult în grupuri – de la magistrați și până la mecanici de locomotive.

Ciolacu crede, așa cum a crezut și Dragnea, că minciuna poate înlocui realitatea, că divizarea societății îi va aduce voturi.

Asumarea răspunderii guvernului PSD-PNL pentru o legislație aberantă din punct de vedere economic se dovedește deci o perdea de fum, care maschează inabil  dependența coaliției față de sistem.

Spirala infernală a eficienței de piață absoarbe toate universitățile și nu lasă loc de multă speranță: uzinele de produs diplome nu sunt excepția, ci regula.

Sondajele publicate în ultimele luni dau impresia că alegerile nu vor schimba nimic. E exact ceea ce încearcă să ne convingă, de aproape doi ani, coaliția pusă la cale de președinte.

Ce ne spune acest film? Că inginerul Ursu e o rană a conștiinței noastre democratice. Și că faptul de a i se face dreptate e un imperativ.

Pentru cei interesați de subiectul informației problematice (en. information disorder), propun aici o explorare a termenilor folosiți în domeniu și a formelor în care se poate mula dezinformarea.

Ucraina a primit două lovituri grele la sfârșitul săptămânii trecute. Prima este victoria în alegerile din Slovacia a partidului Smer. A doua lovitură, mult mai grea, a venit din Statele Unite.

În fața impetuoasei ofensive a armatei azere, Nagorno-Karabah a capitulat după nici 24 de ore. Războiul de o zi ar putea încheia seria lungă a conflictelor dintre armeni și azeri din Caucazul de Sud.

Erodarea electorală a PAS la guvernare pe fondul problemelor economice determinate de pandemie, în contextul războiului, tinde să reducă și susținerea pentru integrarea europeană.

Foarte serioasă este și chestiunea securității. Arma migrației a fost folosită în trecut din rațiuni geopolitice, pentru a destabiliza țările-gazdă.

Moderația și compromisul vor redeveni când Rusia va înceta să mai fie o cauză, un ideal, o reverie sau un coșmar și va deveni numai o țară.

Când au format USL în 2012, liberalii și „ciuma roșie” diriguită atunci de Victor Ponta au avut ca argument ura împotriva lui Traian Băsescu.

Scenele de pe Arena Națională, de la meciul dintre România și Kosovo, au revelat nu doar huliganismul ultrașilor din gruparea „Uniți sub tricolor” ci și jocurile politice extremiste pe care le fac.

Agresiunea rusă în Ucraina a fost prezentată publicului de la noi drept „războiul de la graniță”. Când o dronă chiar a trecut granița, militarii n-au văzut-o, iar demnitarii au negat că ar exista.

Cetățeanul implicat devine instanță morală intransigentă, perorația publică e ghilotina vremurilor noastre, iar intoleranța iacobină țâșnește din cele mai surprinzătoare și neverosimile unghere.

Cu doar 10 ani în urmă, Vladimir Putin participa la reuniunile G8, iar în 2017 Moscova nu se opunea sancțiunilor aplicate de Consiliul de Securitate ONU regimului de la Pyongyang, din cauza programului său

Austria reală e departe de imaginea de carte poștală pentru uzul turiștilor. În ceea ce ne privește, niciodată în istorie nu am avut relații apropiate cu Imperiul ce stă la baza imaginarului austriac.

Propaganda este invocată frecvent, aruncată de toate părțile implicate în toate conflictele din lume, fie ele virtuale sau reale, calde sau fierbinți.

Pe lângă rolul pe care îl va juca România în noua strategie americană la Marea Neagră, este clar că sporirea semnificativă a flotei românești va contribui major la securitatea regiunii și a Alianței.

Totul trebuie plasat în contextul strategic al anxietății regionale, generat de ascensiunea Chinei, care a produs efervescența de formule minilaterale din ultimii ani.