Opinii

În seara de marți, 1 mai, Adunarea Națională a respins candidatura lui Nikol Pașinian, liderul protestelor de stradă de la Erevan, la funcția de prim ministru. Împotriva canditaturii lui au votat 56 deputați, pentru doar 45. În sală au fost prezenți 103 deputați, doi nu au votat, iar doi au absentat de la ședință. Criza politică de la Erevan continuă. Opoziția cheamă populația să intensifice protestele.

În loc să asculte și să cumpănească asupra celor spuse de specialiștii de la BNR, conducătorii PSD au început să privească banca centrală ca pe un inamic. Au aruncat vina asupra BNR pentru creșterea dobânzilor, pentru devalorizarea leului sau pentru creșterea prețurilor. Toate acestea au drept scop inducerea în eroare a opiniei publice: BNR este de vină, guvernul este inocent.

Punerea serviciilor de informații sub controlul unui om avid de putere absolută, care dă semne că e dispus să așeze țara pe drumul autocrației – ajutat de alții care s-au remarcat, în ultimii ani, adică de la tentativa de lovitură de stat din 2012, printr-o serie de acțiuni împotriva statului de drept –, aduce a joc iresponsabil al unei găști politice cu securitatea națională.

Cu toate defectele sale, Klaus Iohannis este, deci, în acest moment, ultima redută instituțională care rezistă haitei de lupi conduse de Liviu Dragnea și conectată la rețelele kleptocrației universale.

Denunțarea vehementă, coordonată și susținută a protocoalelor semnate de Parchet și SRI nu servește la mare lucru și ratează ținta reală - anularea cât mai rapidă a probelor.

Regimul prezidențial nu presupune un semipreședinte, ci unul care-și asumă mandatul de ales al națiunii.

Dragnea n-are cum rezolva „dilema Dăncilă“ - dacă o schimbă cu cineva mai competent, va avea noi motive de suspiciune.

Președintele Iohannis a aprins conflictul înghețat pe care îl are cu PSD în general și cu Liviu Dragnea în particular încă din decembrie 2016 când PSD a câștigat alegerile. A ieșit la atac ca urmare a gesturilor ostentative de sfidare venite dinspre Dragnea pe filiera Viorica Dăncilă.

Populismul câștigă teren sau populismul a fost învins - acestea par să fie cheile în care este mai nou interpretat orice scrutin. Există, așadar, un val populist la nivel european? Dacă da, care este impactul său asupra UE?

Președintele statului turc a anunțat, printr-o decizie aparent surprizătoare, organizarea de alegeri anticipate parlamentare și prezidențiale în mai puțin de două luni.

Cuba noii generații va fi mai orientată spre business, mai conectată la lume, dar va rămâne la fel de autoritară și represivă ca pe vremea lui Castro.

La 17 aprilie, Serge Sargsyan a fost ales premier. Momentul a fost urmat de ample proteste de stradă, forțând demisia sa.

Existența arsenalului nuclear nord-coreean reprezintă o variabilă menită să-l forțeze pe președintele american să se gândească de două ori la prețul pe care este dispus să-l plătească pentru apărarea aliaților.

Haosul creat în sănătate este încă o confirmare a inconsistenței promisiunilor electorale făcute de PSD.

Chestiunea ambasadei la Ierusalim nu-i decât suprafața unei acțiuni perfide, de lungă durată, din partea lui Dragnea și a PSD, de a uzurpa pe rând funcțiile prezidențiale ori de a le goli de conținut, dacă ele rămân la președinte, și de a asuma astfel puteri nelimitate.

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim ar înseamna, de fapt, decizia României de recunoaștere a Ierusalimului drept capitală a Israelului și în același timp denunțarea legislației internaționale, la care este parte, cu toate consecințele ulterioare.

Precum statuile de ceară prinse în flacăra incendiului pus de piromanii ajunși la putere prin voința unor cetățeni care vor să-și trăiască prezentul și viitorul în bula trecutului, instituțiile statului se topesc una câte una, până când se vor transforma într-un boț ce va încăpea într-un fișet din vila din Alexandria.

Anchetarea istoricului Mădalin Hodor nu e un test pentru acesta, ci pentru CNSAS.

O adevarata revolutie coperniciana in relatiile franco-americane incepe sa se produca pe fondul unei relative distantari SUA-Germania/SUA-Marea Britanie.

Dacă sistemul juridic nu găsește anticorpi să se apere de asalt, gangsterismul politic va deveni legal în România, chiar dacă va fi impus în atmosfera de bâlci din politica actuală.

Lista lui Hodor demonstrează o dată în plus că elita intelectuală colaboraționistă a ocupat în cei aproape 30 de ani de la căderea comunismului locuri importante în universități, în politică, administraţie şi mass-­media.