Pe aceeași temă
Sunteţi comisarul european responsabil pentru piaţa internă şi servicii. Sunteţi şi unul dintre arhitecţii uniunii bancare europene, prin eforturile dvs. de reglementare a pieţelor financiare – demers dificil şi lent. Acum speraţi că uniunea bancară va funcţiona începând de anul viitor. E o estimare prea optimistă?
Este prioritatea mea principală, aceea că uniunea bancară va funcţiona, în integralitate, în 2014, și va deveni operaţională. Este posibil. Am creat deja primul pilon al uniunii bancare, care constă în supravegherea unitară a peste 6.000 de bănci din zona euro, de către Banca Centrală Europeană (BCE). Lucrăm împreună din iulie, cu miniştrii de Finanţe, cu Parlamentul European, pentru a crea cel de-al doilea pilon, soluţionarea. Adică organizarea sistemului aşa încât o eventuală cădere a unor bănci să fie ordonată, să nu creeze haos. Urmărim ca băncile să fie cele care vor plăti pentru problemele băncilor, şi nu contribuabilii. Deci, soluţionare-supraveghere, aceştia sunt cei doi piloni ai uniunii bancare. Această uniune bancară include băncile zonei euro, dar şi cele ale statelor europene care vor intra într-o bună zi în zona euro, cum este şi cazul României. Aşa încât toate băncile europene vor fi supravegheate împreună de o manieră coerentă. Vom aplica aceeaşi lege în toată Europa, în toate cele 28 de state. Este o lege pe care o propun de trei ani şi pe care o numesc Cartea regulilor unice. Dar, în zona euro, obiectivul uniunii bancare este ca sistemul bancar să fie mai riguros, mai eficace şi mai integrat. Pentru că există în această uniune bancară, în această uniune monetară multe conexiuni, risc interdependent, sistemic, între bănci şi stat.
Pentru a crea această arhitectură complexă, aveţi nevoie de un fond comun pentru a ajuta financiar băncile.
Am propus asta în lege. Este o Directivă acum în Parlament pe care o discutăm cu cele 28 de ţări membre, care propune să creăm un fond, construit din banii băncilor, plătit deci de bănci, pentru bănci, utilizabil în cazul prăbuşirii uneia dintre ele. În uniunea bancară, în care există acest nivel înalt de integrare, am propus atât înfiinţarea unei autorităţi europene pentru soluţionare, cât şi crearea unui fond european pentru soluţionare.
Dar există o reţinere din partea Germaniei în faţa acestei idei. Întrezăriţi un compromis?
Este vorba despre bani privaţi, băncile alimentează fondul, nu e vorba aici de bani publici. Am discutat cu toţi miniştrii de Finanţe, înclusiv cu cel german, am discutat cu fostul ministru Wolfgang Schäuble pentru a ajunge la un acord. Cred că toţi miniştrii vor fi de acord până la finalul acestui an.
Acest pachet de reforme va avea ca efect faptul că băncile vor fi mai riguroase, mai eficiente. Însă pentru unele bănci europene, pentru cele din Grecia, de exemplu, va fi o perioadă dificilă. Iar în ţări ca România, unde operează bănci greceşti, ar putea urma o perioadă de ieşiri din piaţă. Credeţi că această adevărată reformă a sistemului bancar european ar putea crea probleme în ţări ca România?
Cred că am depăşit momentul de vârf al crizei financiare. Mai ales, cred eu că în vara anului 2012 lucrurile au reintrat în normalitate, în principal datorită rolului BCE. Această criză a fost, în realitate, o renaţionalizare a băncilor cu probleme, iar acum băncile îşi analizează capacitatea de a lucra în alte ţări. Sunt conştient de această tentaţie de repliere naţională, dar n-o încurajez câtuşi de puţin.
Tocmai aţi anunţat amânarea implementării programului Solvency II, pachet de reglementări care vizează industria asigurărilor din Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2016. Aţi fost mai mult decât înţelegători cu asiguratorii. Totuşi, ce semnificaţie are această amânare cu doi ani?
Înaintea reglementărilor prudenţiale ale companiilor de asigurări, trebuie să ai un text, trebuie să ai o lege. Eu aştept de doi ani ca propunerile mele să se concretizeze într-o legislaţie europeană, care se cheamă Omnibus II şi care va traduce în realitate regulile din Solvency, care sunt reguli prudenţiale pentru asigurări. Textul nu este încă votat. Deci, eu sunt realist. Dar suntem foarte aproape de finalul negocierilor şi vom progresa, graţie comisarului Burkhard Balz, am făcut concesii şi suntem foarte, foarte aproape de un consens.
De aceea, este prima oară când o spun, dacă acest acord intervine până la finele anului 2013, evaluând realist durata până la care ordonăm reglementările, creăm standardele, e rezonabil ca legea să devină aplicabilă din data de 1 ianuarie 2016. Eu pot indica acum momentul precis în care va intra în vigoare, tocmai deoarece suntem foarte aproape de un acord.
Aţi spus că admiraţi băncile de economii din Germania. Aţi spus că ele au susţinut dezvoltarea regiunilor unde operează. Însă nu putem spune acelaşi lucru despre Spania, unde tocmai băncile de economii au creat probleme majore economiei. Care au aruncat practic în criză Spania.
Da, am spus asta într-un contex mai larg. Am fost de fapt întrebat care este secretul succesului economic al Germaniei şi în opinia mea acesta constă în cultura stabilităţii bugetare, în sistemul excelent de formare profesională şi de învăţământ, în exerciţiul impecabil al dialogului social şi în antreprenoriatul familial şi regional, care este susţinut de către bănci regionale, de case de economii. Desigur, unele dintre ele au avut ceva probleme în trecut, însă sunt bănci de vecinătate. Desigur că băncile de economii spaniole au avut probleme. Ceea ce spun acum este că mai ales băncile spaniole, dar şi cele germane vor fi supuse unei supravegheri atente, coerente, unitare. Mă refer la efectele uniunii bancare.
Cum evaluaţi victoria cancelarului Merkel, din perspectiva continuării reformelor pieţei unice europene? Analiştii pieţei financiare o consideră favorabilă monedei euro, care, de altfel, s-a şi întărit ca efect imediat al alegerilor din Germania.
O stimez foarte mult şi o cunosc foarte bine pe doamna Merkel... Am colaborat mult, noi am fost miniştrii Mediului în acelaşi timp, eu în Franţa, dânsa în Germania. Are multă energie şi un foarte înalt simţ al măsurii. Dânsa a apărat ferm interesele germane, însă este, de foarte multă vreme, un european convins.
Ca dvs.
Ca mine. Sunt foarte fericit de victoria sa. Aparţinem, de altfel, aceleiaşi familii politice. Şi eu cred că stabilitatea Germaniei, atunci când cancelarul rămâne foarte angajat pe plan european, este o veste foarte bună pentru Europa. Cred asta.
Am văzut că folosiţi Internetul pentru a intra în legătură cu europenii. Dar priviţi Internetul şi cu ochii arhitectului reformelor financiare, consideraţi că este un domeniu unde este nevoie de reglementări.
Trebuie să avem o viziune clară a timpului în care trăim. Timpul nostru este acela al pieţei unice, este epoca Internetului, care este pe cale să ne schimbe toate obiceiurile. Se schimbă comerţul, fie că e vorba de cumpărături individuale sau de schimburi colective de mărfuri.
Şi felul în care plătim se schimbă.
Evident, cu ajutorul Internetului poţi cumpăra şi plăti din cameră diferite mărfuri. De aceea este esenţială dezvoltarea e-commerce, dezvoltarea cumpărăturilor on-line. Acum a apărut o nouă formă de finanţare a întreprinderilor noi, „startups“, care se cheamă crowdfunding, o formulă de finanţare participativă. Am urmărit atent aceste fenomen, am lansat o dezbatere publică pentru a crea un cadru european. Asta funcţionează pe Internet, anume nişte persoane propun un proiect, iar oamenii care sunt interesaţi de această afacere reacţionează pe Internet.
Pregătiţi o reformă în domeniul calificării profesionale, în scopul de a crea noi locuri de muncă şi de a asigura mobilitatea europenilor.
Sunt multe profesii reglementate, din raţiuni care ţin de siguranţa şi sănătatea publică, sunt certificate astfel calitatea şi experienţa profesională. Puteţi găsi astfel de reglementări nu doar la doctori, arhitecţi sau avocaţi, ci şi la infirmiere sau monitori de schi, care trebuie să aibă o calificare pentru a profesa. Dar ceea ce vrem noi acum este să uşurăm mobilitatea profesiei. Am prezentat o Directivă privind calificarea profesională care urmează să fie adoptată. Profesie cu profesie, fiecare va avea o mică hartă, privind formarea, calificarea profesională. Suntem conştienţi că anumite profesii au reguli protecţioniste în anumite ţări şi vrem să avem nişte reguli etalon în toată Europa, să simplificăm cumva această arhitectură şi să uşurăm mobilitatea.
Interviu cu MICHEL BARNIER, comisarul european pentru piaţă internă şi servicii, realizat de LIDIA MOISE
