Opinii

Politica externă limitată la interesele economice germane sub acoperire de securitate americană este, în esență, o politică meschină, fără anvergură.

Economia românească pare să fi evoluat bine în 2022, un an complicat de suprapunerea unor crize greu de gestionat la nivel global.

Nicăieri în Europa de azi, un om care a făcut parte dintr-un guvern pronazist și responsabil de Holocaust nu poate avea busturi pe domeniul public ori licee și străzi cu numele lui.

Ar putea fi prima campanie electorală lipsită de conflict, indiferent de natura lui, PNL și PSD având ca obiectiv reproducerea actualei construcții politice.

Dincolo de principiul utilizării banilor publici pentru recompensarea „specialilor” și a clientelei, nu există nicio altă politică coerentă a guvernanților.

După preluarea Twitter și dezvăluirile sale, Elon Musk a devenit ținta unor atacuri concertate, nu doar mediatice, ci și prin declarații ale unor înalți oficiali sau ale unor agenții guvernamentale.

Încă dinainte ca prima persoană din lume să fie vaccinată împotriva COVID, pe rețelele sociale au apărut diverse informații manipulatoare și teorii conspiraționale față de noul vaccin.

Lipsa datelor colectate unitar la nivel național devine partea cronică a unei suferințe generalizate a administrației românești, unde politicile publice sunt basme cu feți-frumoși și ilene cosânzene.

După bilanțurile politice făcute în decembrie, toată lumea face previziuni. Aflăm tot felul de lucruri care s-ar putea petrece în 2023. Poate că e bine să reflectăm și la ce nu se va întâmpla-n acest an.

Bucureștiul și Varșovia și-au disputat statutul de partener favorit al SUA în Europa Centrală și de Est. Până la summitul NATO de la Varșovia, din iulie 2016, cele două țări păreau să meargă umăr la umăr.

Miza confruntării din acest an e slăbirea Rusiei până când aceasta ajunge la un point de non-retour. Important e ca partenerii vestici să nu cedeze înaintea acestui prag.

O atmosferă încărcată de proteste nu anunță o viață lungă, mai ales într-un guvern de coaliție.

Cel mai important catalizator al transformării imaginarului nipon a fost agresiunea rusă asupra Ucrainei.

În raport cu regatul pierdut, dar niciodată uitat, al libertății, omul trăiește, existențial vorbind, ca un rege într-un exil aproape neîntrerupt. El este, cum scria Pascal, „un rege deposedat“.

Anul 2022 se încheie exact cum a început: prost.

Nicicând după 1989 România nu a fost pe mâini mai proaste, într-un moment istoric atât de riscant cum este cel pe care îl trăim.

Tabloul dezolant al unui sistem unde educația nu mai are altă funcție decât să sune bine într-un program politic de adormit copiii nu lasă loc, din păcate, de prea multă speranță.

A doua agresiune a Rusiei contra Ucrainei, dar și eșecul intrării în Schengen au fost folosite în politica noastră internă pentru a obține consens. Cu rezultate incerte.

Lecțiile lui azi le vom învăța mâine. Să sperăm că în acest mâine nu vom uita nici povestea – adesea dureroasă – a lui ieri.

Prima lecție pe care europenii au fost nevoiți să o învețe pe calea cea grea este că lumea nu funcționează după regulile internaționale decât dacă aceste reguli sunt susținute de forță.

Anul viitor va fi marcat de o intensificare a tensiunilor geopolitice și a bătăliei globale pentru resurse și influență, care în 2022 a intrat într-o fază critică.