Opinii

Avem tabloul plin de detalii al unui mecanism de corupție de partid, cu elemente transpartinice care prezintă modul aproape natural, sistemic, în care funcționează marea corupție în România.

„Fibra poporului român” o găsim în noroaie camuflate sub panouri cu autostrăzile viitorului, în analfabetism și violență scanate în PDF-uri albastre.

Nu știu dacă în PSD cineva mai ține șirul penalilor de partid, unii condamnați la închisoare cu executare, alții scăpați la milimetru de detenție prin prescrierea faptelor sau prin condamnări cu suspendare

Au trecut peste șase luni de când PNL și USR PLUS au câștigat alegerile, prima sesiune legislativă s-a încheiat, dar nimic din ceea ce au promis în zona justiției nu s-a făcut.

Fiecare zi aduce dovezi că România, luată prizonieră de rețelele transpartinice de tip mafiot, branșate la banii publici, face noi pași către statutul de stat eșuat, iar șansele sale de progres se reduc.

Redus la esență, rolul omului politic mi se pare a fi: mai întâi „a-i asculta pe experți” și apoi a decide singur, fără „a asculta de experți”.

Capacitatea de a livra a fost laitmotivul euroturneului întreprins de Joe Biden. Este tema care a dominat summitul G7, dar în același timp rezumă și agenda transformării NATO pentru următorul deceniu.

Comunicatele agreate la G7, critice față de Rusia și China, nu sunt nici pe departe o garanție că SUA și europenii se vor găsi pe aceeași baricadă în marile confruntări geopolitice ale momentului.

Lipsa de unitate a europenilor este principala provocare pentru noua administrație de la Washington.

Joe Biden a stabilit un contact direct cu Vladimir Putin. Știe care e valoarea exactă a acestei întâlniri – de tatonare. Iar Putin a spus că obiectivul a fost stabilirea unui cod de comportament.

Abdicarea de la critica lucidă, aparent incomprehensibilă, nu este neapărat inexplicabilă.

Imaginea de etapă ne arată că lupta în PNL este foarte strânsă. Ambii candidați s-au angajat într-o competiție contra cronometru pentru a capta bunăvoința și mai ales voturile organizațiilor teritoriale.

Destinul unei țări nu poate atârna de bunul plac al unor personaje numite politic într-un regim care nu mai există.

Gunoaiele, devenite simbol al putrefacției morale instalate la nivelul clasei politice, par să aibă viitorul asigurat.

Mă tem că trebuie spus un lucru simplu și dur: deocamdată, Nicușor Dan, Clotilde Armand și, în general, coaliția de la București sunt un eșec patent.

De câteva zile, domnul Vladimir Tismăneanu este supus unui atac pe rețelele de socializare.

Este sugestiv faptul că, în prima sa vizită internațională, Biden tinde spre ralierea lumii occidentale: merge la Londra și Bruxelles, pentru summiturile G7, UE și NATO. Urmează confruntarea cu Putin.

Recenta criză israelianopalestiniană a întărit determinarea adversarilor politici de a duce la bun sfârșit planurile de răsturnare a premierului Netanyahu.

Niall Ferguson demontează mitul că liderii mai degrabă decît aparatele birocratice rigide poartă vina pentru eșecuri în gestiunea catastrofelor, așa cum s-a întâmplat și în pandemia de COVID-19.

Putin nu poate să-l susțină la infinit pe Lukașenko și să riște să piardă populația bielorusă, despre care doctrina oficială a Moscovei susține că este același popor cu cel rus.

În timp ce dialogul cât mai larg este necesar, în ultimă instanță diferența o vor face politicile publice și calitatea lor.