ANUL XXII (1137 - 1138) (20 decembrie 2011 - 03 ianuarie 201

Revoluţia a pornit cu o frică acaparatoare, a-toate-cuprinzătoare, o frică permanentă cu o lungă istorie.

15 decembrie 1989 a constituit momentul de pornire a unei revolte la Timişoara, care în câteva zile s-a transformat în revoluţia ce a dus la căderea regimului comunist din România.

Fragmentul de proză de mai jos este strict luat din realitatea postrevoluţionară din Timişoara, la un bar anume unde mă aflam şi eu ascuns sub numele de Ilie Şfeic.

„Politica implică întotdeauna şi puţin teatru“, credea preşedintele disident. Acum, la lăsarea cortinei, în aplauzele lumii, să rememorăm câteva dintre credinţele sale, dar să nu uităm „personajul“ Vaclav Havel... din spectacolul vieţii sale.

Procesul nu poate fi interpretat ca unul „politic“, deoarece această „condamnare este un mesaj clar privind independenţa justiţiei“. Nu, nu este declaraţia lui Adrian Năstase, a lui Victor Ponta sau Crin Antonescu. Este declaraţia dată de avocatul lui Jacques Chirac, condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru un delict comis înainte de a deveni preşedintele Franţei şi de pe urma căruia nu a avut foloase materiale. Alături de starea precară de sănătate a fostului preşedinte, acestea au fost circumstanţele de care au ţinut cont judecătorii francezi.

Punând totul la grămadă, nimic din ce ar mai fi putut conta nu mai are aceeaşi greutate, actul alegerii e făcut sub impactul presiunii şi, în final, al derizoriului.

„Nu ne mai schimbăm odată mentalitatea asta“, îmi zice şoferul de taxi, accelerând peste hopul de cauciuc pus în faţa unei şcoli taman ca să reduci viteza.

Nicolae Ceauşescu are 148 de conturi pe Facebook, zeci de mii de prieteni virtuali, care-i duc dorul, şi pare să fie personajul autohton care face cel mai mare rating. Românii îl redescoperă cu admiraţie pe defunctul dictator: aproape 50% din populaţie crede, la 20 de ani de la căderea regimului comunist, că Nicolae Ceauşescu a fost un lider politic bun şi mulţi dintre ei chiar l-ar vota dacă acesta ar mai fi în viaţă. Potrivit unei cercetări făcute de IRES pornind de la această ipoteză bizară, rezultă că 41% dintre români şi-ar pune ştampila de vot pe Ceauşescu, iar acesta ar intra în turul doi, indiferent de contracandidaţi.

Va declanşa moartea dictatorului nord-coreean Kim Jong Il o criză de succesiune într-un stat nuclear? Va reuşi noul Kim (Jong Un) să-şi impună controlul asupra regimului, continuând dinastia politică a tatălui său? Kim Jong Il a devenit lider suprem în 1994, după moartea lui Kim Ir Sen, tatăl său şi fondatorul Coreei de Nord. A fost comandant suprem al Armatei Populare Coreene, preşedinte al Comisiei Naţionale de Apărare şi secretar general al Partidului Muncitoresc Coreean.

L-am cunoscut pe Havel în vara lui 1978. Era la munte, pe graniţa polono-cehoslovacă, unde opozanţii KOR (Comitetul de Apărare a Muncitorilor, strămoş al Solidarităţii) se întâlneau regulat. Era ceva magic în acele momente, construiam atunci premisele comunităţii anticomuniste internaţionale.