Președinția slovacă a Consiliului UE - lecții învățate

 Nu există niciun dubiu că lumea com­plexă a politicii europene va deveni și mai agitată odată cu campaniile electorale din acel an. Acest lucru înseamnă că pla­nurile și pregătirile pentru președinție vor necesita eforturi suplimentare, deci coo­pe­rarea cu Trio-ul, președinția Austriei, îna­inte, și a Finlandei, după, va fi crucială. Și să nu uităm că 2019 este prevăzut ca anul în care trebuie să se încheie toate ne­go­cie­rile pentru Brexit.

Într-un fel vă invidiez, căci vă asigur că va fi o președinție animată, cum nu au fost multe până acum, și pe parcursul căreia nu vă veți plictisi. În mod evident, unele lucruri le puteți învăța și pregăti dinainte, urmând exemplul președințiilor anterioare - țări precum Slovacia, care s-au confruntat de asemenea cu provocările organizării pri­mei președinții și care s-au bucurat de suc­ces; puteți colabora cu instituțiile eu­ropene, să îi angajați pe cei mai buni din­tre cei mai buni, să anticipați, dar, în cele din urmă, arta improvizației va fi la fel de importantă ca orice altceva. Vor exista o mulțime de nopți nedormite, cești goale de cafea și ceai. Cel mai bine e să faceți mișcare dimineața devreme, căci nu veți avea prea mult timp pentru acest lucru după-amiaza.

Şase elemente care ar trebui reținute pentru tot acest drum

•Investiți în viitor. Însăși temelia unei pre­ședinții de succes o reprezintă investiția în capitalul uman, planificarea din timp și comunicarea cu Trio-ul (prezent și viitor), dar și cu Comisia Europeană, Se­cre­ta­ria­tul Consiliului și Parlamentul European.

• Întâlnirile eficiente sunt întâlnirile cele mai bune. Având în vedere că președinția își are sediul la Bruxelles, a fost esențial să definitivăm echipa din timp și am început prin a introduce treptat, în cadrul Re­pre­zentanței Permanente, a unui regim de lu­cru specific președinției, încercând să ne adaptăm din timp: introducerea unei săp­tămâni de lucru de șase zile, începând du­minică, cu reuniuni interne.

• Legătura dintre capitală și Bruxelles. Ca­nale de comunicare flexibile, rapide și des­chise cu capitala sunt mai importante ca niciodată.

• Nu generați așteptări nerealiste, însă păs­trați-vă viziunea. Fiecare țară care de­ține președinția rotativă pentru prima da­tă are tendința de a încerca să facă prea mult - acest lucru poate avea efecte in­verse. Prin urmare, este esențial să se eva­lueze capacitățile interne, să se cunoască pro­cedurile de la Bruxelles și să se iden­ti­fi­ce posibilele obstacole pentru fiecare do­sar... Creați și pregătiți scenarii pentru even­tualitatea în care lucrurile vor lua o tur­nură neașteptată. Familiarizarea cu par­tenerii instituționali, cât mai curând po­si­bil, este la fel de importantă ca și cu­noaș­te­rea altor reprezentanți ai statelor membre.

• Țineți cont de ciclurile politice - acest lucru interferează, de foarte multe ori, cu capacitatea Consiliului de a merge mai de­parte.

• Politica este un joc - să nu uitați ni­ciodată asta atunci când intrați în arenă.

Bugetul UE - portofoliul meu în timpul președinției slovace a Consiliului UE

• Negocierea bugetului este un aspect cen­tral și trebuie să vă pregătiți pentru ne­go­cieri lungi, complicate, enervante și care se vor încheia adeseori târziu în noapte. Când este vorba de bani, nimeni nu re­nun­ță ușor. Riscul de blocaj este foarte mare, iar asta duce la situații dificile. Identificați riscurile și încercați să pregătiți soluții și concesii pentru a le rezolva, înainte ca pro­blemele să apară în timpul discuțiilor.

• UE lucrează împreună, dar atunci când vine vorba de bugetul Uniunii, nu e ni­ciun secret că niciun stat membru nu e dis­pus să semneze cecuri în alb.

• Alegeți cu foarte mare atenție și în­țe­lep­ciune negociatorul-șef pentru buget; tre­cu­tul său profesional și personal, pre­cum și experiența sa reprezintă o condiție pre­a­labilă pentru a avea succes. Nu vă aș­tep­tați ca alții să vă menajeze.

Principalele realizări ale Ministerului de Finanțe

•  Planul de investiții pentru Europa: ex­tinderea EFSI, acceptată de Consiliu

Consiliul a convenit asupra poziției cu pri­vire la propunerea de prelungire a du­ratei de viață a Fondului European pentru In­vestiții Strategice (EFSI), inițiativă em­ble­matică a UE în cadrul Planului de In­ves­tiții pentru Europa. Compromisul con­ve­nit implică extinderea EFSI atât în termeni de durată, cât și privitor la capacitatea fi­nan­ciară, mobilizând investiții în valoare de cel puțin 500 de miliarde de euro până în 2020. De asemenea, se introduc o serie de îmbunătățiri operaționale, ținând sea­ma de lecțiile învățate în primul an de pu­nere în aplicare.

•  Uniunea Piețelor de Capital: Consiliul a con­firmat acordul cu privire la normele de prospect

Republica Slovacă a deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2016, într-un Trio alături de Olanda (a cărei preşedinţie a Consiliului a durat între 1 ianuarie şi 30 iunie 2016) şi Malta (care a preluat sarcina în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2017)

Proiectul de regulament privind pros­pec­tele vizează reducerea unuia dintre prin­ci­palele obstacole de reglementare cu care se confruntă companiile atunci când emit titluri de capital și de debit. Înlocuind ve­chea directivă (2003/71/CE), acesta urmă­rește simplificarea obligațiilor admi­nis­tra­tive legate de publicarea prospectelor în­tr-un mod care să continue să asigure fap­tul că investitorii sunt bine informați. Pro­punerea Consiliului a fost un element che­ie al planului UE de a crea un sistem com­plet de funcționare a Uniunii Piețelor de Ca­pi­tal până la sfârșitul anului 2019. Regu­la­men­tul va contribui, de asemenea, la îm­bu­nătățirea mediului de afaceri, în con­for­mi­tate cu Planul de Investiții pentru Eu­ropa.

•  Spălarea banilor și finanțarea te­ro­rismului: Consiliul a ajuns la un acord

Consiliul a convenit asupra poziției sale de negociere privind normele consolidate pentru prevenirea spălării banilor și finan­țării terorismului. Proiectul de directivă urmărește două obiective principale - în pri­mul rând, prevenirea folosirii sis­te­mu­lui financiar pentru finanțarea activităților infracționale; și, în al doilea rând, con­so­lidarea normelor de transparență pentru a preveni nedeclararea unor fonduri.

Scopul este restrângerea mijloacelor finan­ciare ale infractorilor, fără a crea obsta­co­le inutile în calea funcționării sistemelor de plăți și a piețelor financiare. În urma valului de atacuri teroriste în Europa, Di­rectiva urmărește să echilibreze nevoia de securitate sporită cu necesitatea de a pro­teja drepturile fundamentale și libertățile economice.

•  Uniunea Piețelor de Capital: regulile privind capitalul de risc au fost conve­ni­te de către Consiliu

Consiliul a convenit asupra poziției de ne­go­ciere cu privire la modificarea normelor UE care vizează stimularea investițiilor în capital de risc și a întreprinderilor sociale. Re­gulamentul propus face parte din pla­nul UE de a dezvolta un sistem complet de funcționare a Uniunii Piețelor de Ca­pital, prin diversificarea surselor de fi­nan­țare pentru întreprinderile din Europa și pentru proiectele pe termen lung. De ase­menea, propunerea este în strânsă legă­tu­ră cu Planul de Investiții pentru Europa.

•  Președinția slovacă a încheiat cu suc­ces negocierile privind Fondurile de Piață Monetară

Președinția slovacă a Consiliului UE a în­che­iat cu succes negocierile privind cadrul de reglementare propus de către UE pen­tru Fondurile de Piață Monetară (FPM), negocieri care durau de mai bine de trei ani. Legislația face parte din eforturile in­ternaționale de dezvoltare a unui cadru de reglementare solid pentru sectorul bancar „din umbră“.

În UE, FPM gestionează active de peste 1.000 de miliarde de euro. Aceste fonduri in­vestesc în instrumente financiare pe ter­men scurt emise de către bănci, guverne sau corporații și joacă un rol esențial în eco­nomia reală. Acestea oferă o sursă importantă de finanțare pe termen scurt pen­tru companii și investitori pro­fe­sio­niști. Deși considerate investiții cu risc scă­zut în timpul crizei financiare, FPM au înregistrat o scădere considerabilă în li­chi­dități, fapt ce a provocat discuții la nivel G20 cu privire la modul de îmbunătățire a rezistenței acestora la tensiunile de pe piața financiară. Pentru a îndeplini an­ga­jamentele internaționale ale UE, noul regu­lament FPM îmbunătățește capacitatea fon­durilor de a rezista mai bine la pre­siu­nea răscumpărărilor crescute ale inves­ti­to­rilor în condiții de criză, care de altfel ar putea pune în pericol valoarea activelor aces­tora.

Noua legislație UE impune ca FPM să in­vestească numai în active de calitate, in­troduce norme de transparență în ceea ce privește compoziția portofoliului unui FPM, limitează dependența FPM față de agen­țiile externe de rating de credit și apli­că măsuri care să asigure lichidități sufi­ci­ente și o gestionare eficientă a riscurilor, reducând în același timp legăturile dintre FPM și sistemul bancar prin interzicerea sponsorizărilor.

Președinția a marcat un succes important în domeniul fiscal

Consiliul a convenit cu privire la criteriile și procesul de stabilire a unei liste UE a jurisdicțiilor necooperante în domeniul fiscal. Evaluarea jurisdicțiilor necoo­pe­ran­te urmează să fie finalizată până în sep­tembrie 2017, astfel încât Consiliul să poa­tă aproba lista până la sfârșitul anului 2017. Procesul va fi unul continuu și re­gulat.

În domeniul evaziunii fiscale și al spălării banilor, Consiliul a convenit asupra unei propuneri ce acordă acces autorităților fis­cale la informațiile deținute de către au­toritățile responsabile cu prevenirea spă­lării banilor. Directiva va impune statelor membre să permită și accesul la informații cu privire la adevărații beneficiari ai drep­tu­lui de proprietate asupra companiilor. Această măsură se va aplica de la 1 ia­nua­rie 2018.

Propunerea face parte dintr-o serie de mă­suri înaintate de Comisie în iulie 2016, în urma scandalului Panama Papers din apri­lie 2016.