Pe aceeași temă
Mai 2006
2 ani pentru Polonia in UE
Excelenta Sa, JACEK PALISZEWSKI, Ambasadorul Republicii Polone la Bucuresti
3 Mai - Ziua Constitutiei Poloneze
Stimate Doamne si Stimati Domni,
Ziua Nationala a Poloniei, pe care o sarbatorim in aceasta zi, comemoreaza Constitutia de la 3 Mai 1791, care, realizand idealurile sublime ale Iluminismului polonez, a devenit una dintre primele Constitutii moderne din lume.
Anul acesta, sarbatorirea Constitutiei coincide cu aniversarea a doi ani de la aderarea Poloniei la Uniunea Europeana. Dupa cum arata statisticile si, mai important, dupa vocea strazii - polonezii sunt in marea lor majoritate multumiti de alegerea facuta. Printre ei se afla si locuitorii satelor, care s-au temut cel mai mult de ceea ce avea sa le ofere Uniunea Europeana. Iar aceasta a adus multe lucruri bune: in primul rand, platile directe, o crestere fara precedent a exportului de produse agricole pe pietele europene, precum si posibilitati foarte mari de folosire a mijloacelor provenite din numeroasele fonduri europene.
Ce lucruri mai sunt foarte pretuite de catre un polonez de rand in Uniunea Europeana? Libertatea totala de circulatie in cadrul tarilor membre ale Uniunii, posibilitatea de a studia si - in primul rand - munca in strainatate, posibilitate pe care o folosesc sute de mii de persoane intr-un numar din ce in ce mai mare de tari.
La un nivel mai mic decat si-ar fi dorit-o noile tari membre, se deschide si pentru micii intreprinzatori din Europa Centrala si de Est piata comunitara a serviciilor.
Stimate Doamne si Stimati Domni,
In suplimentul care a fost pregatit anul acesta special cu aceasta ocazie, dorim sa va prezentam cateva probleme legate de perioada de doi ani de cand Polonia este in Uniunea Europeana. Ni s-a parut ca situatia din agricultura, precum si cea de pe piata europeana a muncii poate fi deosebit de interesanta in perspectiva aderarii Romaniei la UE peste o jumatate de an.
Interviu cu STEFAN MELLER, ministrul Afacerilor Externe al Poloniei
Perspectiva construirii unei Europe comune
Care sunt prioritatile politicii externe poloneze?
Prioritatile nu s-au schimbat din momentul in care a renascut Polonia libera. Dupa anul 1989, pe primul loc s-a situat nevoia de securitate, in consecinta, am aspirat spre calitatea de membru al NATO. Facem parte din Europa libera si moderna, am inteles ca avem nevoie de o puternica modernizare. De aici si aspiratiile noastre foarte puternice - care s-au incheiat de altfel cu succes - de integrare in Uniunea Europeana. Insa, inainte de asta, am incheiat cu toti vecinii nostri acorduri de buna vecinatate. Integrarea in Uniunea Europeana si relatiile de buna vecinatate au mers mana in mana. Personal, sunt de parere ca o problema-cheie o reprezinta situatia actuala in dimensiunea ei transatlantica, precum si parteneriatul strategic cu Statele Unite. Intrebarea fundamentala este: cum ne regasim in aceste relatii si ce viitor avem in fata noastra in calitate de membru al Uniunii Europene si NATO?
Trebuie sa facem un efort fundamental, economic si social, de a ajunge la nivelul aliatilor si partenerilor nostri occidentali, trebuie sa recuperam intarzierile de civilizatie care s-au acumulat in urma stagnarilor caracteristice sistemului socialist. Polonia trebuie sa devina moderna, pentru ca de acest lucru depinde rolul ei in diviziunea comunitara si mondiala a muncii, precum si securitatea economica. Acest lucru va avea influenta asupra posibilitatilor de actiune in mod eficace si conform intereselor Poloniei pe arena internationala.
Care este pozitia Poloniei in dezbaterile dintre Europa si Statele Unite?
Slabirea fundamentala a procesului de integrare europeana nu este in interesul Statelor Unite, mai cu seama in situatia unor noi amenintari globale. Nici un adept al alternativei "sau SUA sau Uniunea Europeana" nu va gasi sprijin la Washington. Dupa parerea mea, in interesul Washingtonului este mentinerea unui dialog adanc cu Europa, mai cu seama in domeniul securitatii internationale. Aceasta intrebare revine mereu, anume: daca ne place mai mult mama sau tata. Insa noi am spus dintotdeauna: NATO cu SUA in rol de superputere reprezinta pentru noi cea mai buna forma de garantie. Suntem adeptii ideilor europene de pace, bunastare si buna vecinatate. Ne bucuram cand lucrurile intre mama si tata merg din nou bine. De ambele parti ale Atlanticului exista convingerea ca Europa si America au nevoie una de alta si ca cel mai mult se poate face atunci cand se actioneaza impreuna.
Cum arata relatiile dintre Polonia si Romania?
Le apreciem foarte mult. Se bazeaza pe traditii, inca din perioada interbelica, iar dupa 1989 au capatat o noua dimensiune. Dialogul politic polono-roman este viu, iar in anul 2005 presedintele Romaniei a fost de doua ori oaspete in Polonia. Scopurile noastre strategice sunt convergente. Polonia s-a declarat permanent in favoarea largirii Uniunii Europene. Acest lucru se refera foarte mult la Romania: in data de 30 martie, Seimul polonez (Camera inferioara a Parlamentului) a ratificat Tratatul de Aderare al Romaniei la UE. Asteptam, asadar, ca relatiile noastre sa devina si mai stranse, de data aceasta in perspectiva construirii unei Europe noi si comune.
Ca membru al Uniunii Europene, ce sfaturi ar da Polonia Romaniei, in perspectiva apropiatei aderari a tarii noastre la UE?
In primul rand, nu trebuie sa va concentrati asupra situatiilor curente, a incercarii de a face un bilant al calitatii de membru dintr-o perspectiva scurta. De exemplu, in Polonia discutam prea putin sau inconsistent despre provocarile legate de calitatea de membru al UE. Despre schimbarea rolului si a pozitionarii Poloniei in Europa si in lume. In Polonia trebuie sa invatam din nou sa intelegem ce s-a intamplat cu adevarat la 1 mai 2004. Ca tara, am suferit o transformare catre un cu totul alt sistem, care, daca totul se va indrepta inspre directia stabilita, va situa Polonia in grupul marilor constructori ai lumii noi. Suntem o parte a unor gigante vase comunicante, a caror sarcina este construirea unei astfel de circulatii a energiei, din care sa iasa o Europa incomparabil mai buna, nu numai pentru institutii si guverne, dar in primul rand pentru cetateni.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
Dezvoltarea economica
Dupa o puternica inviorare a economiei poloneze inregistrata in prima jumatate a anului 2004, in anul 2005 nivelul de crestere a PIB a scazut. Conform datelor INS (GUS), acesta a ajuns la nivelul de 3,2% (in anul 2004 PIB a crescut cu 5,3%). Cea mai mare pondere in cresterea PIB a avut-o consumul final total, care a crescut cu 2,4% (consumul individual crescand cu 2,3%). Procesul de incetinire a cresterii nivelului de dezvoltare economica are in principal un caracter statistic, din cauza rezultatelor economice foarte bune inregistrate in anul 2004, care au fost greu de atins in anul 2005.
In anul 2005, valoarea adaugata bruta din sectorul industrial a crescut cu 3,8%. Cea mai mare crestere s-a observat in producerea si alimentarea cu energie electrica, gaz si apa, in trimestrul II, precum si in productia industriala in trimestrul IV.
In ceea ce priveste sectorul de constructii, dupa scaderile inregistrate in anul 2004, se observa primele simptome de imbunatatire a situatiei. In anul 2005 s-a inregistrat o crestere importanta - de 7,4% - a productiei din sectorul constructii-montaj.
Dupa o inviorare a comertului intern in anul 2004, in urma aderarii la UE, in prima jumatate a anului 2005 s-a inregistrat o scadere relativa a vanzarilor en detail, care a fost recompensata de cresterea din trimestrul III si IV. Valoarea comertului intern a crescut anual cu 1,5% (in trimestrul III cu 4,1%, iar in trimestrul IV cu 5,4%).
In structura schimburilor comerciale s-a inregistrat o crestere mai rapida a nivelului exportului decat al importului, ceea ce a dus la o imbunatatire a soldului schimburilor de marfuri si a balantei schimburilor curente. In anul 2005 exportul a fost de 71.394 milioane de euro, iar importul de 80.644 milioane de euro, ceea ce in total a dus la un deficit comercial in valoare de 9.250 milioane de euro. Cei mai mari parteneri in exportul Poloniei sunt: Germania (28,2%) Franta (6,2%), Italia (6,1%), Anglia (5,6%) si Cehia (4,5%). Cei mai importanti furnizori de produse catre Polonia au fost Germania (24,7%), Rusia (8,9%), Italia (7,0%), Franta (6,0%) si China (5,4%).
Pana in luna aprilie 2005, s-a inregistrat un nivel al inflatiei (calculate prin indicele preturilor de consum) mai mare, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2004. Incepand din luna mai, situatia s-a schimbat, inregistrandu-se o scadere a nivelului inflatiei pana la 0,7% in luna decembrie. Indicele inflatiei de baza a fost identic cu indicele preturilor de consum. In schimb, au scazut evident asteptarile inflationiste. De asemenea, s-a observat o diminuare a socului cresterii preturilor in urma aderarii Poloniei la Uniunea Europeana, indicele crescut al inflatiei in primele luni ale anului 2005 fiind efectul inflatiei de baza.
Pe piata fortei de munca s-a inregistrat o imbunatatire a situatiei. In anul 2005, numarul mediu de angajati in sectorul intreprinderilor a fost mai mare decat cel din anul 2004. Indicele somajului in luna decembrie a fost de 17,6% (comparativ cu 19,1% in decembrie 2004). Acesti factori sunt semne ale schimbarii tendintelor negative pe piata fortei de munca.
In ceea ce priveste piata valutara, in pofida nesigurantei legate de alegerile parlamentare si prezidentiale, precum si de crearea unui nou guvern, aparute la finele anului 2005, s-a inregistrat o intarire a zlotului fata de euro si dolar - aprecierea zlotului fiind de 11,5% fata de dolar si de 11,2% fata de euro.
Sectia Comerciala a Ambasadei Poloniei in Romania
Interviu cu KRZYSZTOF MICHALKIEWICZ, ministrul Muncii si Politicii Sociale din Polonia
Libertatea de circulatie a fortei de munca
Libertatea de circulatie a muncitorilor reprezinta unul dintre principiile de baza ale functionarii pietei interne a Uniunii Europene. Acest lucru inseamna ca cetatenii Uniunii isi pot cauta de lucru si se pot angaja in alta tara membra pe aceleasi principii ca si cetatenii tarii respective. Strainii-cetateni ai UE isi pot cauta de lucru prin intermediul oficiilor de munca ale altor tari, iar in cadrul procesului de angajare este interzisa discriminarea pe motiv de cetatenie. Alaturi de alte libertati comunitare - libertatea de a presta anumite servicii si libertatea de a infiinta intreprinderi -, libertatea de circulatie a muncitorilor inseamna faptul ca cetatenii Uniunii pot circula pe intregul teritoriu comunitar in scopul prestarii fara nici un fel de restrictii a unei activitati remunerabile - sub forma de angajat, prestator de servicii sau intreprinzator.
Din cauza dimensiunii sociale a acestui fenomen avem de a face cu o problema deosebit de sensibila. Uniunea Europeana largita nu este si nu va fi un teritoriu unde nivelul de trai al oamenilor este identic. In mod special se observa diferentele dintre tarile care au aderat la UE la 1 mai 2004 si tarile Europei Occidentale. Temerile in ceea ce priveste faptul ca diferentele dintre Europa de Est si cea de Vest vor duce la migrari foarte mari si periculoase pentru piata muncii au stat la baza construirii mecanismului asa-ziselor solutii temporare in domeniul libertatii accesului la piata de munca. Fata de Romania si Bulgaria, care vor intra in viitor in Uniunea Europeana, a fost folosit acelasi mecanism.
Solutiile temporare, adica diferitele posibilitati de limitare a libertatii de circulatie a muncitorilor sunt impartite in trei perioade: doi + trei + doi ani. In timpul primei perioade, care pentru Polonia si celelalte tari care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 se va termina la 1 mai 2006, tarile "vechii Uniuni" au aplicat fata de cetatenii noilor tari membre, dornici sa se angajeze, conditii bazate pe dreptul national. Anumite tari - Marea Britanie, Irlanda si Suedia - s-au hotarat sa elimine conditia obtinerii unui permis de munca pentru cetatenii noilor tari UE. Accesul la piata de munca a fost dat insa nu pe baza dreptului comunitar, ci national. Alte tari si-au mentinut diferite tipuri de limitari. In a doua perioada temporara, de trei ani, tarile "vechii Uniuni" pot alege daca doresc sa foloseasca limitari sau daca se decid sa-i cuprinda pe cetatenii noilor tari in prevederile comunitare, care garanteaza libertatea de circulatie a muncitorilor. In cea de-a treia perioada, de doi ani, folosirea oricarui fel de limitare va fi posibila numai in cazul aparitiei unor tulburari importante pe piata muncii sau in cazul pericolului aparitiei acestora. In acel caz insa, regula va fi libertatea de circulatie a muncitorilor.
Primii doi ani de dupa largirea Uniunii Europene cu 10 tari noi au aratat ca nu au avut loc miscari masive de migrare, de care se temeau anumite tari inainte de anul 2004. Marcin Kulinicz discuta cu Krzysztof MichaLkiewicz, ministrul Muncii si Politicii Sociale, despre experienta celor doi ani din domeniul libertatii de circulatie a muncitorilor intre Polonia si UE.
Domnule ministru, ce reprezinta calitatea de membru a Poloniei in Uniunea Europeana pentru piata de munca poloneza?
Aderarea la Uniunea Europeana a condus la dezvoltare economica si tocmai prin asta are o influenta benefica asupra pietei muncii. De la largirea UE somajul a scazut in Polonia cu 1,5 puncte procentuale. Acest lucru bineinteles ca nu inseamna ca somerii au plecat. Factorul principal, prin intermediul caruia calitatea de membru al Uniunii influenteaza piata noastra de munca, il reprezinta dezvoltarea economiei poloneze, si nu posibilitatile de lucru in strainatate. Nu tratam posibilitatile care decurg din libertatea de circulatie a muncitorilor in Uniunea Europeana ca pe un mijloc de rezolvare a problemelor pietei de munca poloneze, a problemei somajului polonez, care in continuare este alarmant. Pentru multe mii de polonezi posibilitatile de munca in strainatate reprezinta insa o sansa importanta de viata - atat in ce priveste marimea castigului, cat si deprinderea unor noi cunostinte. Observam ca, in multe cazuri, muncitorii care migreaza nu isi leaga insa planurile lor, chiar de lunga durata, de viata cu tara in care lucreaza, ci doresc sa foloseasca banii stransi in strainatate la investitii in Polonia sau doresc sa se intoarca acasa si sa foloseasca aici experienta de lucru capatata in strainatate. Acest lucru este, de asemenea, o sansa pentru economia poloneza si pentru piata de munca poloneza. Calitatea de membru in UE inseamna, asadar, o marire a sanselor pentru cetatenii nostri - atat ca muncitori, cat si ca intreprinzatori.
Multe dintre tarile UE se tem insa de cetatenii polonezi, de cetatenii altor noi tari membre UE din Europa Centrala si de Est, in viitor de cetatenii romani si bulgari...
Intr-adevar, problema migrarii reprezinta din punct de vedere politic o problema foarte delicata in multe tari. Temerile fata de o migrare in masa dinspre tarile Europei Centrale si de Est, mult mai sarace decat tarile Europei Occidentale, au predominat asupra analizei economice si si-au facut efectul la etapa de negociere a conditiilor de largire a UE in anul 2004 prin stabilirea unor solutii temporare, in cadrul carora libertatea de circulatie a muncitorilor poate fi inca limitata. Acele prevederi se refera, de asemenea, la delegarea de angajati in cadrul prestarii de servicii pentru anumite sectoare in Germania si Austria. Aceleasi reguli vor fi in vigoare dupa aderarea la UE a Romaniei si Bulgariei.
Consecinte pozitive
Oare aceste temeri referitoare la migrare, precum si limitarile privind libertatea de angajare au fost motivate?
La doi ani de la largirea UE se vede ca scala migrarii din Europa Centrala si de Est este medie. Bineinteles, noile posibilitati juridice si usurinta calatoriilor si-au pus amprenta asupra cresterii migrarilor. Cresterea principala s-a produs in tarile care au decis sa isi deschida piata de munca - in primul rand Marea Britanie si Irlanda. In sistemul britanic de inregistrare a muncitorilor, de la 1 mai 2004 pana la finele lui 2005, s-au inregistrat 345.000 de angajati din noile tari membre. Acest lucru nu inseamna ca, in acest moment, se afla acolo atatia cetateni ai acestor tari. Foarte multe persoane au lucrat cateva luni si s-au intors in tara lor, multi dintre acesti muncitori sunt studenti, care castiga bani in plus in timpul vacantei... Important este faptul ca prezenta muncitorilor care emigreaza din noile tari membre nu a dus la tulburari pe piata britanica a fortei de munca si autoritatile britanice recunosc in mod deschis faptul ca accesul la piata de munca a fost o decizie buna. Asemanator gandeste guvernul Suediei, cu toate ca la inceput a fost impotriva accesului la piata de munca, lucru hotarat de catre parlamentul suedez. Prezenta polonezilor, lituanienilor, slovacilor sau a cetatenilor altor tari din Europa Centrala si de Est are si alte consecinte pozitive atat pentru economia britanica, cat si pentru economiile tarilor din regiunea noastra. Prezenta cetatenilor nostri in Insulele Britanice a deschis de multe ori drumul pentru intreprinzatorii si exportatorii nostri. Produsele poloneze au devenit foarte accesibile si cautate pe piata din Londra, Dublin sau Glasgow. Dezvoltarea in forta a relatiilor interumane a favorizat cresterea interesului fata de tara noastra in societatile britanica si irlandeza - pe parcursul unui an am notat o crestere considerabila de cetateni ai acestor tari care au vizitat Polonia. In anul 2005 au vizitat Polonia aproape cu 40% mai multi britanici decat in anul precedent, iar irlandezi chiar cu 48% mai multi. Calatoriile sunt inlesnite de dezvoltarea dinamica a legaturilor aeriene, printre care foarte multe asa-zise linii ieftine, care concureaza eficace din punct de vedere al preturilor cu reteaua de autocare.
Intorcandu-ne insa la intrebarea daca temerile fata de migrarea masiva au fost motivate, trebuie sa amintim problemele legate de prognoza si monitorizarea fenomenelor de migrare. Nu cunosc vreo tara care este capabila sa controleze pe deplin fenomenul de migrare. Publicand in luna februarie a acestui an un raport pe tema circulatiei muncitorilor in cadrul UE largite, Comisia Europeana a atras atentia asupra acestei probleme - lipsa de date comparabile, cateodata lipsa totala de date referitoare la scala migrarii intre tarile din Europa. Bineinteles ca, din cauza lipsei de date, imaginea realitatii nu este clara sau pur si simplu nu exista; in acest caz, este greu de vorbit despre orice fel de prognoza onesta a fenomenelor in viitor. Iar acest lucru provoaca temeri, care au fost si sunt motiv de mentinere din partea multor tari a tot felul de limitari in domeniul accesului la piata de munca, de exemplu mentinerea permiselor de munca. Folosirea lor furnizeaza cel putin date pe tema cresterii numarului de muncitori migratori - bineinteles, numai cei care lucreaza legal. Trebuie insa avut in vedere faptul ca datele obtinute in acest fel nu sunt complete si nu sunt de obicei comparabile la nivel international. Fiecare tara are alte reguli de eliberare a permiselor, fiecare permis poate fi eliberat in alte conditii si, din aceasta cauza, imaginea migrarilor nu este completa. Pentru exemplificare: o greseala populara o reprezinta convingerea ca, din moment ce o tara a eliberat 10.000 de permise de munca pentru straini intr-un an intreg, atunci acolo lucreaza 10.000 de straini. Dupa cum arata practica, in multe cazuri marea majoritate a permiselor se refera de exemplu la munca sezoniera, prestata timp de o luna sau doua. Pe de alta parte, intr-o astfel de tara pot lucra multi oameni care au obtinut permise mai devreme sau care nu sunt cuprinsi in acest numar.
Completarea pietei de munca locale
In ciuda numarului limitat de date, putem sa rezumam cum se prezinta nivelul de migrare a polonezilor sau, mai mult, a cetatenilor noilor tari membre UE in alte tari europene? Ce consecinte aduc cu sine aceste migrari la nivel european?
O astfel de evaluare este bineinteles posibila si ea a fost facuta de catre Comisia Europeana in raportul publicat anul acesta la 8 februarie. Pe baza experientelor unei perioade relativ scurte, de un an si jumatate, pot fi indicate trasaturile de baza ale migrarilor in scopul angajarii intre noile si vechile tari membre UE. Dupa cum ne puteam astepta, in aceste miscari de migrare domina directia dinspre partea estica spre partea vestica a Europei. Migrarea cetatenilor vechilor tari UE spre Est este neinsemnata, de asemenea nu sunt mari migrarile intre noile tari membre. Este interesant faptul ca nu exista o relatie directa intre limitarile folosite la accesul pe piata muncii si scala migrarii. O ilustrare buna este in acest caz Germania, care aplica limitari precise, si cu toate acestea reprezinta o directie dominanta de migrare a cetatenilor polonezi, sau Suedia, care nu aplica limitari, dar care a atras mai putini polonezi decat vecina ei Norvegia, in care exista obligatia de obtinere a permisului de sedere si munca. Exemplul Suediei si al Norvegiei arata ca miscarile de migrare sunt determinate de cererea si oferta de pe piata de munca, si in acest sens muncitorii care migreaza nu reprezinta o amenintare pentru piata de munca locala, ci o completare a ei. Acest lucru il sublimeaza foarte tare autoritatile Marii Britanii si ale Irlandei, evaluand pozitiv prezenta pe piata lor a cetatenilor noilor tari membre. Libera circulatie a muncitorilor favorizeaza deci folosirea mai buna a resurselor umane la nivelul intregului continent si, in acelasi timp, favorizeaza dezvoltarea economica a intregii Europe.
Valul migrarilor de pana acum a aratat, de asemenea, ca o temere foarte importanta, ridicata inainte de largirea Uniunii Europene, a fost nefondata: temerea fata de asa-zisul turism social, adica voiajurile in strainatate in scopul folosirii sistemelor de protectie sociala straine. In nici o tara europeana nu s-a notat vreo crestere considerabila a incercarilor de folosire a protectiei sociale de catre cetatenii noilor tari membre.
Bariere administrative
Asta inseamna ca migrarile nu sunt insotite de fenomene negative?
Din pacate, nu tot ce se intampla poate fi evaluat pozitiv. Anumite fenomene negative sunt legate de diferenta in continuare foarte mare dintre veniturile din Europa de Vest si cea de Est. Cu toate ca dreptul comunitar nu permite discriminarea pe motiv de cetatenie, adica, de exemplu, unui cetatean ceh nu i se poate plati mai putin decat unui francez, angajat pe acelasi post in aceeasi firma, adeseori angajatii din Europa de Est se multumesc cu tarife mai mici, ducand in acelasi timp la micsorarea tarifelor din bransa respectiva. In anumite situatii oamenii sunt exploatati pe fata sau muncesc in conditii inacceptabile. O problema importanta care a aparut este activitatea intermediarilor din domeniul angajarilor care sunt necinstiti. Acesti oameni au folosit situatia foarte grea sau naivitatea si necunoasterea realitatii, iar adesea chiar si necunoasterea limbii de catre multe persoane care cautau de lucru pe pietele straine; au avut loc chiar si situatii drastice de escrocherii si exploatare. In multe cazuri au avut probleme chiar si cei care si-au cautat singuri de lucru, care au evaluat gresit cererea de calificare pe care o prezentau - adica, mai exact, s-au dus "cu capul inainte" si nu au putut sa gaseasca de lucru, iar banii li s-au terminat foarte repede.
Dar solutiile temporare care functioneaza actualmente nu sunt cauza acestor probleme?
Folosirea barierelor administrative favorizeaza fenomenul de munca nelegala sau neinregistrata. In fiecare tara exista o anumita "zona gri", insa bineinteles ca limitarile accesului la piata de munca imping strainii in acea zona. Este greu de apreciat cat de mare este grupul de cetateni ai noilor tari membre atinsi de aceasta situatie, putem numai presupune ca in fiecare dintre tarile Europei Occidentale poate fi vorba despre cateva zeci - cateva mii de persoane. Pentru exemplificare, autoritatile britanice estimeaza ca zeci de mii de persoane care s-au inregistrat in sistemul de inregistrare a muncitorilor dupa 1 mai 2004 s-au folosit de ocazie pentru a legaliza activitatea lor din Marea Britanie de dinaintea inregistrarii. Despre scala prezentei cetatenilor din noile tari si din tarile candidate, precum Romania, vorbesc rezultatele actiunii de "legalizare a strainilor nelegali" care a avut loc anul trecut in Spania. Conform datelor spaniole, aceasta ocazie a fost folosita de catre 118.000 de romani.
Mentinerea limitarilor opreste de facto migrarile?
Cu siguranta ca le ingreuneaza, nu opreste insa prezenta muncitorilor din noile tari membre pe pietele Europei Occidentale. Daca angajatorul are nevoie de un anume strain, care poseda anumite calificari, va depune atunci toate eforturile pentru a obtine pentru acesta permisul de munca. In acelasi timp, cei care migreaza sunt prezenti acolo, de exemplu, ca persoane care se angajeaza singure, intreprinzatori individuali sau angajati delegati in cadrul prestarii de servicii. Este clar ca, in majoritatea cazurilor, conducerea unei firme sau delegarea are loc in deplina conformitate cu principiile comunitare; din pacate, exista si multe premise care indica faptul ca asemenea libertati ale pietei interne a UE, precum libertatea de prestare a serviciilor si libertatea de conducere a unei activitati economice, sunt folosite in abuz pentru ocolirea prevederilor care limiteaza accesul la piata muncii. In felul acesta, pe santier avem, in loc de 20 de zidari, 20 de antreprenori individuali si fiecare presteaza servicii de zidarie. Lucrul acesta duce la agravarea perceperii intreprinzatorilor din noile tari membre, precum si la posibile patologii in domeniul angajarii. Solutia pentru asta este numai una - un acces deschis la piata de munca, care va pune capat unor astfel de combinatii.
Dar libertatea de circulatie nu duce la plecarea in masa din Polonia a unor specialisti foarte cautati, la fenomene de exod de creiere?
Plecarea specialistilor de nivel inalt, cautati pe pietele de munca, nu este dependenta de libertatea accesului pe alte piete. Daca ei sunt cautati, accesul lor pe piata de munca respectiva va fi mereu liber sau cel putin usurat. Piata lor de munca are caracter international. Scopul politicii statului nu este oprirea oamenilor, ci permiterea economiei sa se dezvolte in tara, lucru care face sa fie anumite persoane care doresc sa se intoarca, precum si specialisti din alte tari care vor fi interesati sa munceasca in Polonia. In acest fel dorim - si sunt convins ca o vom face - sa participam pe principii egale pe piata europeana a muncii.
Interviu realizat de Marcin Kulinicz
BOGDAN BORUSEWICZ, presedintele Senatului Republicii Polone
Ziua polonezilor de peste hotare
Stimate Doamne si Stimati Domni,
Ziua de 2 Mai este sarbatoarea polonezilor de peste hotare. Fie ca aceasta zi sa nu reprezinte doar ocazia de a le transmite polonezilor care locuiesc in diferitele colturi ale lumii urari calduroase, ci sa fie si un moment de reflectii comune asupra indatoririlor fata de Tara-Mama.
"Nu va doriti o Patrie care sa nu va coste nimic" - spunea Sfantul Parinte Ioan Paul al II lea. Cat de frumos redau aceste cuvinte obligatiile cetatenilor fata de Patrie. Ele se refera la toti polonezii, de asemenea la cei care locuiesc in afara granitelor tarii noastre. Astazi, cand imi unesc gandurile cu compatriotii mei, vreau sa va spun ca stiu bine ca Polonia v-a costat pe multi dintre voi foarte mult.
In aceasta zi nu putem sa nu ne amintim de miile de compatrioti care au ramas de cealalta parte a granitei noastre de est. Locuiau acolo de secole, acolo era locul lor pe pamant, insa zbuciumata istorie a mutat granita deasupra capului lor. Multi au fost deportati in Est. Ne raman in memorie cei care au luptat pentru o Polonie libera pe toate fronturile si continentele. Insa, datorita sentimentului de identitate nationala, Polonia a existat intotdeauna, chiar si atunci cand a disparut de pe harta lumii.
Acum, cand Polonia este o tara libera, cand avem din ce in ce mai multe motive de mandrie, multi, mai cu seama tineri, se hotarasc sa plece si sa caute o viata noua peste hotare.
Doare faptul ca tara natala nu ii poate opri pe toti, nu poate asigura locuri de munca si conditii bune de viata. Insa suntem in continuare o tara pusa pe agoniseala. Nota de plata pe care o platim pentru anii Republicii Populare Polone este ridicata. Sunt insa incredintat ca sentimentul identitatii nationale, inradacinat in polonezi dintotdeauna, nu le va permite acelor tineri sa uite de tara lor. Sunt convins ca se vor intoarce la noi mai bogati in experiente noi.
Si chiar daca se vor hotari sa ramana departe, vor fi mesagerii tarii noastre peste hotare, precum a fost ilustrul nostru compatriot Jan Nowak-Jezioranski sau cum este in continuare Zbigniew Brzezinski.
Plecarile tinerilor reprezinta, de asemenea, un semn al timpului. Cand granitele sunt deschise si avem de ales - alegem. Cei care au ales sa locuiasca in strainatate dobandesc acolo calificari si pozitii din ce in ce mai inalte.
Datorita acestui lucru castiga si tara noastra, pentru ca faptul ca sunteti descurcareti si muncitori - dragi compatrioti - face ca polonezii sa fie perceputi din ce in ce mai des ca specialisti buni si doriti. Lucrul acesta naste respect pentru natiunea noastra si, in acelasi timp, pentru tara noastra.
Astazi nimic nu ne impiedica sa cultivam cultura, obiceiurile si credinta poloneza, sa mentinem sentimentul de apartenenta nationala si sa folosim limba nationala. Senatul, recunoscand ca limba polona este cel mai important transmitator al culturii nationale, a hotarat ca anul 2006 sa fie Anul Limbii Polone.
Aproape peste tot acolo unde locuiesc polonezii se bucura de libertate. Au dreptul de a se asocia liber si de a-si exprima ideile. Cu atat mai dureros este faptul ca, in imediata vecinatate a granitelor noastre, unde sunt atat de multi polonezi, le sunt refuzate libertatile cetatenesti fundamentale. Doresc ca in aceasta zi de sarbatoare sa ii salut deosebit de calduros pe polonezii din Belarus si sa ii asigur ca nu ii vom uita. Polonezii au fost intotdeauna deosebit de sensibili in ceea ce priveste libertatea lor. Asta ne-a invatat istoria noastra grea. Peste tot acolo unde sunt, seamana un graunte de libertate. Sunt convins ca el va rodi si in Belarus.
Senatul, caruia statul polonez i-a incredintat rolul de protector al polonezilor de peste hotare, incearca in limitele posibilitatilor sale sa se achite cat mai bine de aceasta datorie. Sprijinim procesul de renastere a polonismului pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Depunem eforturi pentru integrarea mediilor poloneze in Occident. Acum ne gandim cum am putea sa ii ajutam pe acei tineri care se hotarasc sa plece. Cum sa ii integram cu polonezii plecati de mult peste hotare si cu tara? Ce sa facem pentru ca ei sa devina ambasadorii ratiunilor poloneze in lume? As dori ca in rezolvarea acestor probleme Senatul sa fie ajutat de catre compatriotii nostri care au o bogata experienta a emigratiei.
Stimate Doamne si Stimati Domni,
Imi exprim speranta ca vom continua sa muncim impreuna pentru Tara-Mama, ca va fi din ce in ce mai usor sa o iubim si sa o respectam.
Cu ocazia zilei voastre, precum si cu ocazia aniversarii adoptarii Constitutiei de la 3 mai - in numele Senatului si al meu personal doresc inca o data tuturor compatriotilor de peste tot in lume mult noroc, sanatate si succes.
Discursul televizat al maresalului Senatului (presedintele Senatului) Republicii Polone, d-l Bogdan Borusewicz, cu ocazia Zilei polonezilor de peste hotare, 2 mai 2006.
Agricultura poloneza dupa aderare
Primii ani de functionare in Europa unita au aratat ca tocmai agricultura a devenit atuul Poloniei, iar agricultorii sunt grupul social care a castigat cel mai mult din punct de vedere financiar in urma aderarii. Produsele alimentare poloneze cuceresc in continuare pietele straine intr-un ritm nemaiintalnit. Producem alimente de o calitate superioara si cu un gust inconfundabil. Integrarea agricultorilor polonezi in mecanismele Politicii Agricole Comunitare si punerea in miscare a diverselor programe din cadrul fondurilor structurale fac ca spre terenurile rurale sa fie indreptate mijloace financiare consistente. Daca, in afara platilor directe, se iau in considerare si alte forme de ajutor din partea Bruxellesului - precum fondurile pentru dezvoltarea suprafetelor rurale, mijloacele pentru modernizarea agriculturii, dar si subventiile la export si achizitionarea interventionala - reiese ca in anul 2004 satul polonez a primit in jur de 2,5 miliarde de euro. Asta inseamna de aproape trei ori mai mult decat primeau pana acum agricultorii din partea statului. Datorita acestui fapt, inca din primul an de apartenenta la UE Polonia a devenit, din punct de vedere al valorii, cel de-al saptelea stat beneficiar al Politicii Agricole Comunitare dintre cele 25 de tari.
Dupa intrarea in UE, in agricultura si pentru suprafetele rurale, in cadrul realizarii politicilor comunitare in anii 2004-2006 (numai din bugetul UE), au ajuns in Polonia in jur de 7,2 miliarde de euro, asadar, in jur de 2,4 miliarde de euro pe an. Asta inseamna de doua ori mai multe mijloace financiare decat prevedeau cheltuielile bugetare pentru agricultura in anul 2002 (1,3 miliarde de euro). Aceste sume cuprind:
-Plati directe: in anii 2004-2006, din bugetul UE si dupa luarea in considerarea a platilor suplimentare din mijloacele destinate dezvoltarii rurale, suma totala se ridica in jur de 3,024 miliarde de euro. In anul 2004 agricultorii polonezi au obtinut in cadrul platilor directe suma de aproximativ 1,6 miliarde de euro.
-Interventia pe piata si returnarea din export: in total in anii 2004-2006 pentru interventia pe piata si returnare Comisia Europeana a aproximat pentru Polonia suma de 861,5 milioane de euro.
-Activitatile in scopul dezvoltarii satelor: in total in anii 2004-2006 in cadrul Planului de Dezvoltare al Suprafetelor Rurale satul polonez a obtinut din bugetul UE 2,8 miliarde de euro.
-Fonduri structurale in agricultura: pentru Programul de Operatiune Sectorial - in jur de 1,2 miliarde de euro in total in anii 2004-2006.
Sistemul de plati directe
In cadrul negocierilor de aderare, Polonia a hotarat sa simplifice la maximum sistemul de plati directe, prin folosirea unei plati unitare pe intreaga suprafata, lucru care reprezinta o solutie noua, nemaifolosita pana in prezent in tarile UE-15. Platile sunt acordate la hectar, pentru toate terenurile agricole si suprafetele verzi in folosinta, intretinute intr-o cultura agricola buna, cu respectarea conditiilor de protectie a mediului. Sistemul platilor unitare pe intreaga suprafata acorda agricultorilor o libertate mai mare in ceea ce priveste deciziile referitoare la productie si, in acelasi timp, asigura o eficacitate mai mare in domeniul folosirii rezervelor productiei din agricultura. In deciziile lor, agricultorii se pot orienta intr-o masura mai mare dupa semnalele care vin dinspre piata. Simplitatea acestei solutii a facilitat agricultorilor o inregistrare corecta si o participare universala la sistem, iar administratiei respectarea termenelor foarte stricte si a cerintelor comunitare, lucru greu de realizat din cauza numarului foarte mare de gospodarii agricole - peste 1,5 milioane.
La obtinerea de plati directe sunt indreptatite terenurile agricole care raman intr-o cultura agricola buna, adica cele care sunt lucrate bine din punct de vedere agrotehnic. Conditia de obtinere a fondurilor este posedarea unor parcele agricole cu o suprafata totala de peste 1 hectare.
Pentru ca agricultorii polonezi sa poata obtine in octombrie 2004 aceste fonduri, a fost necesara construirea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), o baza de date enorma care functioneaza in fiecare tara membra UE. Agentia pentru Restructurarea si Modernizarea Agriculturii raspunde de plata fondurilor directe, precum si a mijloacelor conexe si a altor instrumente realizate in cadrul Politicii Agricole Comunitare. Infiintarea Sistemului Integrat de Administrare si Control a reprezentat o provocare foarte mare. Este un sistem complex, in cadrul caruia intra o baza de date foarte voluminoasa. Aceasta baza de date permite verificarea directa si imediata a datelor persoanelor care incearca sa obtina plati. IACS este, de asemenea, un sistem de identificare a parcelelor agricole, precum si un sistem de identificare si inregistrare a animalelor.
Polonia a fost prima tara dintre cele noi intrate in UE care a inceput realizarea platilor directe, precum si a platilor provenite din instrumentele prevazute in programele care cuprind fondurile structurale si fondurile pentru dezvoltarea suprafetelor rurale in cadrul Politicii Agricole Comunitare. In anul 2004, peste 1.700.000 de agenti (agricultori/tarani, producatori agricoli, membri ai organizatiilor producatorilor) si-au prezentat gospodariile in vederea intrarii realizate de catre Agentia pentru Restructurarea si Modernizarea Agriculturii. Peste 1.400.000 de agricultori au depus cereri privind obtinerea de plati directe, iar aproape 630.000 de agricultori - cereri pentru plati cu titlul de gospodarire a terenurilor aflate in conditii nefavorabile. Numai pentru aceste doua tipuri de cereri satul polonez a obtinut pentru anul 2004 in jur de 1,6 miliarde de euro. In 2005 agricultorii polonezi au depus cu 90.000 de cereri privind platile directe mai mult decat in 2004. Majoritatea mijloacelor au fost destinate pentru diferite tipuri de investitii. In primul rand, s-a putut observa o crestere a interesului agricultorilor in ceea ce priveste parcul de utilaje - cumpararea de masini noi, precum si piese de schimb pentru cele vechi. Multi agricultori au folosit mijloacele obtinute pentru dezvoltarea si modernizarea cladirilor pentru depozitare. In schimb, in alte gospodarii, mijloacele financiare obtinute au indeplinit functia unui anumit tip de ajutor social. Acest lucru este, de asemenea, foarte important pentru terenurile agricole, care au luat asupra lor greul perioadei de transformari economice din Polonia. Chiar si sumele mici au imbunatatit situatia materiala a multor familii de la tara.
In sistemul simplificat de plati directe functioneaza urmatoarele tarife ale platilor pe suprafata:
-Tariful de baza al platii pentru fiecare hectar UR din gospodarie (plata unica pe suprafata JPO).
-Tariful platii suplimentare pentru suprafata culturilor care sunt cuprinse in UE in platile directe (cereale, oleaginoase, albuminoase, in si canepa, pastaioase, tutun, hamei, cartofi), precum si tariful suplimentar al platii pentru suprafata furajera, care in UE este cuprinsa in platile directe (in principal suprafata de lunci si pasuni).
-In cazul plantelor speciale - tutun, hamei, cartofi - sunt folosite platile directe nationale finantate din bugetul national.
In total agricultorii au obtinut in anii 2004 si 2005 cu titlul de plati directe in jur de 106 euro/hectar, respectiv 125,7 de euro/hectar.
Referitor la platile directe, nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca agricultorii polonezi au obtinut in primii ani ai aderarii tarife mai mici ale platilor directe decat agricultorii din alte tari UE-15. In anii 2004-2006 platile acestea vor putea fi marite in mod corespunzator cu valoarea maxima de 55%, 60% si 65% a nivelului tarifelor comunitare. Aceasta marire este finantata din mijloacele UE, precum si din bugetul national. Incepand cu anul 2007, platile directe vor putea fi marite cu 30% fata de nivelul de baza, dar finantarea acestor 30 de procente se va putea face numai din mijloace nationale. Datorita acestui fapt, nivelul 100% al platilor directe in Polonia, in comparatie cu UE-15, ar putea fi atins in anul 2010, adica la sapte ani de la aderare.
Activitati de informare si promovare
Obtinerea de fonduri financiare destinate, in cadrul Politicii Agricole Comunitare a UE, pentru platile pe suprafata depinde in primul rand de nivelul de cunostinte al agricultorilor. Nu exista nici o indoiala ca numai un agricultor bine informat va putea sa depuna o cerere corect completata privitoare la acordarea de plati pe suprafata, iar mai devreme, o cerere de inregistrare in evidenta producatorilor agricoli.
Incepand deja cu luna octombrie 2003, Agentia pentru Restructurarea si Modernizarea Agriculturii (ARMA) a sustinut activitati de informare si promovare pentru agricultori. Ele au fost realizate in lunile care au despartit Polonia de aderarea la UE (mai 2004). Scopul campaniei a fost punerea la curent a agricultorilor cu cererile pentru inregistrarea in evidenta producatorilor si cu cererile privind acordarea de plati pe suprafata, precum si completarea asistata a primelor modele de cereri. Actiuni de acest tip au fost pregatite pentru toti viitori beneficiari de plati directe, adica pentru un grup de aproximativ 2 milioane de proprietari, uzufructuari sau arendasi de terenuri agricole cu suprafete de peste 1 hectar.
La realizarea acestui demers, ARMA a colaborat cu Centrul National pentru Consiliera in Dezvoltarea Agriculturii si a Suprafetelor Rurale, cu Centrele de Consiliere Agricola, bancile cooperatiste, Camerele pentru Agricultura, precum si cu Biserica. Un rol important in aceasta actiune l-a jucat colaborarea dintre ARMA si Biroul National de Geodezie si Cartografie. In conformitate cu intelegerea semnata, agricultorilor li s-au pus la dispozitie in regim gratuit copii din registrele funciare, care au usurat completarea cererilor. In afara de aceste copii, participantii au primit la fiecare intalnire formularele cererilor si instructiunile lor de completare.
Au fost asigurate, de asemenea, conditiile pentru o distributie cat mai larga a formularelor cererilor, care, nefiind niste formulare de tip contabil, au putut fi puse in circulatie prin intermediul institutiilor din domeniul agriculturii, banci sau pur si simplu au putut fi scoase direct de pe Internet.
Cererile privind platile directe sunt simple si incap pe o coala de hartie. Intreaga actiune de informare si instruire a fost un succes. Marea majoritate a agricultorilor a depus cereri care au fost completate corect. De asemenea, buna functionare a sistemului IACS a permis efectuarea la termen a platilor directe catre agricultori.
Preturile produselor agricole, ale alimentelor si ale mijloacelor de productie dupa aderarea la UE
Temerile privitoare la invadarea pietelor cu alimente ieftine din Polonia si, invers, de invadare a Poloniei cu alimente ieftine din UE nu s-au confirmat. Nu s-au confirmat temerile referitoare la actiunile de specula pe piata alimentara a UE largita, rezultate din diferenta de vama si preturi in noile tari membre inainte si dupa aderare.
Preturile de achizitionare in decembrie 2004 au fost mai mari in cazul carnii de porc (in viu) cu 43%, la vita cu 38%, la pui cu 5%, la lapte cu 21% , iar la grau mai mici cu 35% fata de luna decembrie a anului 2003. Pe piata fructelor moi s-a produs o prabusire si o scadere drastica a preturilor la zmeura, capsuni, coacaze si visine. Motivele acestei situatii sunt insa mai adanci decat doar calitatea de membru in UE.
Preturile en detail in perioadele comparate au crescut in cazul orezului cu 35%, a carnii de vaca cu 40%, a carnii de porc cu 20%, a carnii de pasare cu 13%, a laptelui cu 4% si au scazut cu cateva procente in cazul anumitor citrice.
Schimbarea relatiilor de pret in agricultura (cea mai mare crestere s-a notat in productia de animale, iar preturile cerealelor si ale furajelor au scazut) a favorizat competitivitatea productiei de animale si, in acelasi timp, a gospodariilor mai mici.
In ceea ce priveste factorii negativi care au avut influenta asupra agriculturii dupa aderare, acestia au fost marirea costurilor productiei agricole, rezultata din cresterea preturilor anumitor mijloace de productie (ingrasamintele chimice, utilajele si masinile agricole). Trebuie insa remarcat faptul ca aceasta crestere a fost un exponent al conjuncturii mondiale, careia si Polonia i s-a supus.
Instrumentele WPR introduse in Polonia permit mentinerea unor preturi mai stabile in viitor. Deschiderea reciproca a pietelor in cadrul UE, coroborata cu alti factori, ar trebui sa aiba o influenta stabilizatoare asupra preturilor produselor alimentare in Polonia.
Comertul cu produse agricole si alimentare
Vorbind despre succesul agriculturii poloneze, trebuie sa amintim de imbunatatirea substantiala a schimbului comercial cu produse agricole si alimentare. Integrarea in Uniunea Europeana a nascut sperante si temeri in randul producatorilor de alimente. Astazi, la un an si jumatate de la aderarea Poloniei la Uniunea Europeana, se dovedeste ca rentabilitatea productiei in cadrul firmelor poloneze din domeniul agricol si alimentar s-a imbunatatit considerabil, in primul rand datorita maririi exportului, precum si investitiilor foarte mari care au avut loc in ultimii doi ani. Eliminarea tuturor restrictiilor in domeniul comertului cu alimente intre Polonia si celelalte tari UE a dus la aparitia unei competitivitati a preturilor foarte ridicate pentru multe produse alimentare poloneze, in primul rand carnea de vaca, carnea de pasare si produsele lactate (unt, lapte praf si branzeturi).
In anul 2004 valoarea exportului de produse agricole si alimentare a crescut cu 34,5%, iar calculata in euro cu 30%, dintre care produsele din industria alimentara cu 34,3%. Mai lenta a fost cresterea importului; in moneda nationala el a crescut cu 27,2%, dintre care produsele din industria alimentara cu 26,6%. Mai rapid s-a dezvoltat schimbul comercial cu celelalte tari UE. Exporturile de alimente din Polonia in aceste tari s-au marit cu 41%, iar importurile in tara noastra cu 25%. S-a imbunatatit balanta comertului exterior:
-In ceea ce priveste produsele industriei alimentare - de la 446 la 853 milioane de euro;
-In ceea ce priveste tarile UE - de la 426 la 1005 milioane de euro.
De asemenea, in anul 2005 s-a mentinut tendinta crescatoare a exportului polonez, care a crescut in perioada analizata cu 35% fata de aceeasi perioada a anului precedent. Exportul catre UE-15 a crescut in aceeasi perioada cu 37%. In schimb, importul polonez de produse agricole si alimentare a fost cu 24% mai mare decat acum un an.
Rezultatele din comert au fost posibile datorita imensului progres din domeniul prelucrarii produselor de provenienta animala. La sfarsitul anului 2004, numarul de intreprinderi care au primit dreptul de a-si plasa produsele pe intreaga piata comunitara a fost de 1.800. Merita amintit ca, acum un an si jumatate, erau doar cateva intreprinderi care reprezentau diferite branse. Fara indoiala ca o insemnatate mare o are si calitatea ridicata a produselor, gustul lor foarte bun, precum si actiunile de promovare. Cu toate acestea, este vorba despre un domeniu foarte sensibil care necesita o grija deosebita.
Elementul care slabeste exportul, dar care este benefic pentru import il reprezinta permanenta intarire a cursului zlotului fata de euro. In interesul agriculturii poloneze si al industriei de prelucrare a produselor agricole si alimentare este folosirea din plin a conditiilor negociate de aderare la UE, asadar si eliminarea rapida a riscului de curs. Acest tel va putea fi atins prin indeplinirea criteriilor si introducerea monedei euro in Polonia.
Aprecierea valutei poloneze este efectul dezvoltarii economice a tarii si acest lucru nu poate fi eliminat in urmatoarea perioada.
Comunitatea rurala dupa aderare
Procesul de integrare a Poloniei in UE, mai cu seama aparitia posibilitatii de folosire a instrumentelor WPR au influentat in mare masura schimbarile sociale din satele poloneze. Asemenea transformarilor economice din anii '90, si in procesul de integrare europeana in cazul agriculturii a avut loc schimbarea structurii si a nivelului cererii de produse agricole, precum si schimbarea institutionala, deoarece conditiile in care functioneaza agricultura s-au schimbat diametral.
Dupa 1 mai 2004, in mediile agricole s-a remarcat o crestere sistematica a acceptarii calitatii de membru a Poloniei in cadrul Uniunii Europene. In general, calitatea de membru a Poloniei in UE este evaluata pozitiv. Agricultorii anchetati au subliniat faptul ca nu s-au confirmat scenariile negre referitoare la viitorul agriculturii, care erau prezente in argumentele euroscepticilor in perioada de dinainte de aderare.
Relatia taranilor polonezi cu Uniunea Europeana este legata in primul rand de actiunile pe care integrarea le-a impus gospodariilor poloneze:
- Integrarea i-a obligat pe tarani sa isi modernizeze gospodariile;
- Necesitatea modernizarii gospodariilor a atras dupa sine abilitatea folosirii programelor de ajutorare;
- Au crescut in mod considerabil cunostintele taranilor despre programele de ajutorare.
Asemenea prescurtari, precum SPO (Programul Sectorial Operational "Restructurarea si modernizarea sectorului alimentar si dezvoltarea regiunilor rurale") sau PROW (Planul de Dezvoltare al Regiunilor Rurale), cat si cunostintele despre programele agrare si de protectie a mediului, despre achizitionarea de masini, pentru taranii tineri, pentru agroturistica etc. sunt astazi lucruri normale. Putem deci considera ca barierele informatice au fost in mare masura rupte, iar taranii stiu cum sa ceara mijloace financiare de la UE.
-Cei mai mari beneficiari ai integrarii sunt acei tarani care au primit deja bani din cateva programe, iar primele lor experiente referitoare la obtinerea de mijloace financiare de la UE le-au avut in cadrul programului de preaderare SAPARD.
Cu toate acestea, in randul taranilor se mentine in continuare impartirea in "noi"-"ei", referitoare la Uniunea Europeana si politica ei agricola comunitara. Cei chestionati au fost de parere ca vocea reprezentantilor polonezi in structurile UE este slaba, iar deciziile reale sunt luate de catre tarile bogate ale vechii UE-15.
Parerile taranilor referitoare la rentabilitatea productiei sunt impartite. Pe de o parte, partile se plang de cresterea preturilor mijloacelor de productie si de preturile mici ale produselor agricole, pe de alta parte, spun ca situatia familiilor lor si a gospodariilor lor este buna. Se pare ca dualitatea parerilor de mai sus rezulta in mare masura din schimbarea conditiilor de gospodarire intre anul 2004 si anul 2005.
In 2005, rentabilitatea productiei in comparatie cu 2004 s-a micsorat, desi in continuare relatia de pret este mai avantajoasa decat in 2003. Pentru tarani, ca reper ramane in continuare anul 2004, ca an iesit din comun de bun, si ei nu tin minte situatia lor de acum cativa ani.
Text pregatit, sub conducerea d-nei Zofia Krzyzanowska, consilier general in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din Polonia, de catre Sectia de Analize Economice a Politicii Agricole SAEPR/FAPA
Interviu cu regizorul KRZYSZTOF ZANUSSI
Contra barbarilor!
In anii ’60-’70, filmele dumneavoastra au fost prezentate in Romania - Structura cristalului (1969), Iluminatie (1973), chiar Anul soarelui linistit (1984). In ultimii ani insa, dupa caderea regimului comunist, nu doar filmele dumneavoastra n-au mai fost distribuite in Romania, ci, in general, filmele din Europa de Est au disparut din salile romanesti de cinema. As vrea sa stiu daca, in cariera dumneavoastra, va e drag un film mai mult decat oricare altele sau daca tineti la o anumita perioada mai mult decat la altele.
Raspunsul e nu. Nu pot sa aleg o anumita perioada din creatia mea sau un anumit film. Imi asum toate etapele, sunt multumit de cea de azi si de cele din trecut - unele lucruri au evoluat, altele s-au degradat... Dar aceste procese sunt firesti, fac parte din schimbarile naturale... Calatoresc mult si sunt in permanenta in contact cu schimbarile. Daca ma gandesc la Iran, lucrurile aici sunt foarte similare cu perioada comunista din Europa de Est - au aceleasi mecanisme de piata, inclusiv in ceea ce priveste piata cinematografica. Asa ca filmele iraniene sunt foarte frecventate de publicul iranian, ceea ce le da un anume avantaj. Ma face sa ma gandesc la plantele dintr-o sera - sunt protejate. Acum, in Europa de Est, are loc o invazie a cinematografului popular, indeosebi din Statele Unite. Schimbarile sunt accelerate, iar acest gen de cinema place maselor si ofera posibilitatea de a alege, un aspect care nu exista inainte. Cu toate consecintele bune si rele ce decurg de aici. Dar trebuie sa ne gandim ca elitele dau cursul istoriei, nu masele, asa cum spun teoriile marxist-leniniste. Modele de azi, pentru tineri, sunt cele americane - de la hotelarie si pana la Mac Donald’s-uri. Ei cred ca asta e cultura cea mai avansata, asta e tendinta de azi, dar cu siguranta ca lucrurile se vor schimba. E o anecdota - acum 15 ani, pentru cei mici, Mac Donald’s-ul servea chiar de pedeapsa: parintii le spuneau copiilor "daca nu esti cuminte in timpul saptamanii, duminica nu mergem la Mac Donald’s!". Nu exista pedeapsa mai aspra ca asta. Tinerii care nu au nici o orientare in domeniul alimentar cred ca Mac Donald’s e varful bucatariei. Dar e adevarat, pe de alta parte, ca in Mac Donald’s-uri toaletele au fost pentru prima data curate!
Exista in Polonia o noua generatie de cineasti?
In societatea poloneza am avut prima generatie a libertatii - una destul de confuza, care si-a pierdut capul si valorile odata cu dobandirea libertatii. Acum apare o alta generatie, cu o putere mai mare de discernamant - nu mai crede in Reality Show. Sunt mult mai atasati de traditie, nu mai cred ca noul e neaparat bun. Au descoperit firesc noul, nu mai sunt un accident neoliberal. Si-n cinema se intampla acelasi lucru - avem o generatie care se intereseaza de cinematograful din trecut, de cinematograful psihologic, mai complex. O sa vedem unde o sa duca aceasta tendinta. Chiar si spectatorul de azi e unul mai complex decat cel de acum 5-6 ani. In Rusia, de exemplu, e impresionant succesul pe care-l cunoaste cinematograful rusesc. Publicul e saturat de productiile americane. Sigur, exista productii rusesti care le imita pe cele americane. Dar, pe langa acestea, exista o continuare a traditiei cinematografice rusesti. Dupa prabusirea comunismului, exista un anume proces de regasire a valorilor. Asta se vede si in Polonia - o conturare a unei generatii noi, mai ales in provincie, departe de marile centre, cu oameni care sunt nascuti si educati in spiritul autonomiei locale, al autogestiunii, care sunt diferiti de ceea ce exista inainte. Asta e noua ordine a unei democratii autentice. Ei sunt mai indepartati de jocurile politice de la centru si de coruptie, iar astea sunt semnalele ca procesul democratic avanseaza.
Merg polonezii la cinema ca sa vada film polonez? Ati avut filme poloneze block-buster-uri...
Sunt filme poloneze care merg destul de prost, dar din timp in timp mari succese - filme poloneze foarte comerciale, comediile romantice, foarte americane in spirit si care au mers foarte bine. Sunt kitsch-uri, evident, dar sunt niste kitsch-uri moderne, destul de bine facute, bine montate, bine jucate...
Filmele dumneavoastra de azi mai au succesul pe care l-au avut cele de odinioara?
Cu Moartea ca o boala cu transmitere sexuala am avut un oarecare succes comercial si era un film psihologic, destul de greu, care vorbeste despre moarte... A avut peste 200.000 de spectatori. Ultimul a mers asa si asa...
Polonezii sunt intrebati deseori cum e Polonia fara Papa...
Se simte un vid. Un vid spiritual, dar si unul etic, moral. Si chiar politic, pentru ca Papa dadea un fel de echilibru in viata politica. El avea distanta necesara fata de toate partidele politice. Dar avem o noua generatie crestina foarte importanta, iar acesta e un rezultat al pontificatului sau. El a stiut sa dea un impuls tinerilor sa-si caute valorile. O sa vedem ce o sa urmeze...
Sunteti mai degraba multumit sau nemultumit de evolutia societatii poloneze din anii 2000?
Sunt foarte dezamagit, pentru ca aveam asteptari mult mai mari. Ma asteptam la o evolutie mai importanta si mai rapida. Fac parte din acea generatie si din acea elita care a contribuit la schimbare. Si am ratat niste sanse. Exista o discrepanta intre aspiratiile noastre, care erau extreme, si realitate.
Printre filmele pe care le-ati vazut in ultimul timp, exista ceva ce v-a atras in mod deosebit atentia? Regizori, polonezi sau nu, pe care i-ati remarcat?
Trebuie sa fac distinctia, la regizorii tineri, intre cei care au reusit sa faca un al doilea sau al treilea film si cei care s-au oprit la un prim film. Intre ceva care se asaza, se contureaza si un prim film care e ca un gheizer. De aceea, de obicei ezit sa avansez nume. Dar exista un regizor, care vine din actorie si care nu mai e tanar - Jerzy Stuhr, a realizat un film si apoi a continuat cu alte 3-4 filme de autor. Sunt filme extraordinare, el are deja un stil, un limbaj. Mai e un regizor - Juliusz Machulski, care facea succese comerciale si care continua sa realizeze comedii comerciale, aparent destul de facile, dar care au o anumita clasa, un anume sarm. Apoi, o fosta studenta a mea - Magda Piekorz. A facut un prim film care a fost un adevarat succes, la fel ca si piesele de teatru pe care le-a montat. Pe urma, Jakub Kolski, care face de 15 ani filme cu un anume stil. Sau Dorota Kedzierzawska - cu filme pentru copii, care au luat multe premii la festivaluri. Pot sa continui cu o tanara regizoare - MaLgorzata Szumowska; a facut un prim lung metraj care nu era teribil, dar e un nume promitator. Apoi, poti descoperi multi regizori tineri intr-o antologie dedicata aniversarii Solidaritatii. Aceasta antologie are mai multe episoade, ale unor regizori din generatia mea, nascuti inainte de Solidaritatea, si ale unor regizori tineri, nascuti dupa Solidaritatea. MaLgorzata Szumowska are un episod in aceasta antologie.
Pentru a incheia, aveti vreun mesaj de transmis cinefililor romani?
Sa nu se ia dupa aparente si sa nu-si piarda speranta. Pentru ca vulgarizarea, trivializarea, banalizarea sunt un proces reversibil, nu ireversibil. Totul depinde in ce masura oamenii se angajeaza in promovarea valorilor. In Romania, inca si mai mult ca-n Polonia, elitele au fost marginalizate. Iar asta e un lucru deplorabil, pentru ca elitele trebuie sa fie active in societate, trebuie sa creeze exemple care sa le dea la o parte pe cele ale noilor imbogatiti. Pentru ca noii imbogatiti sunt cei care barbarizeaza societatea. Asadar, contra barbarilor!
Interviu realizat si tradus de Laurentiu Bratan
