Pe aceeași temă
Progresele Romaniei in pragul publicarii Raportului de monitorizare al Comisiei Europene
Dr. GUNTER W. DILL, directorul Fundatiei Konrad Adenauer, Bucuresti
Punti de intelegere
Cred ca momentul acestei reuniuni este foarte bine ales. Cu cateva zile in urma, la dispozitia d-nei cancelar Angela Merkel, guvernul federal german a declansat procesul de ratificare a Tratatelor de Aderare ale Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. In mai putin de o luna, asteptam urmatorul Raport al Comisiei Europene si vom afla daca termenul de aderare a Romaniei si Bulgariei ramane 1 ianuarie 2007 sau daca va avea loc o amanare de un an.
In lunile trecute a existat o serie intreaga de momente care au starnit iritare in opinia publica romaneasca. Nu doar politicienii germani, ci si politicieni olandezi si scadinavi, si nu doar crestin-democrati, ci si de alta orientare au vorbit despre o eventuala lipsa de maturitate a Romaniei si Bulgariei in ceea ce priveste aderarea, si chiar despre o posibila amanare a aderarii pana dincolo de anul 2008, ceea ce a starnit nedumeriri. Motivele sunt evidente. Pe de o parte, esecul referendumurilor privind Tratatul Constitutional european in Franta si Olanda, dupa aceea bilantul celor 10 state noi care au aderat in 2004 si care nu denota nicidecum un proces incheiat in Europa celor 25. Mai exista si o atitudine refractara fata de Romania si Bulgaria, cauzata mai ales de coruptia care este raspandita in aceste tari. Mijloacele de informare germane au relatat pe larg despre acest fenomen si trebuie sa spunem cu tarie ca opinia alegatorilor din Germania a fost formata prin aceste relatari. Nu in ultimul rand, as spune ca exista temeri la nivelul cetatenilor din Germania, Austria si din alte state membre in legatura cu concurenta pe care forta de munca ieftina ar putea sa o faca daca ar invada pietele din Europa Centrala si Occidentala. Aceste atitudini ale cetatenilor din UE se reflecta in cotele inca reduse de acceptanta fata de aderarea Romaniei. Cel mai recent Eurobarometru arata la sfarsitul anului trecut ca, in medie, 41% dintre cetatenii din UE se pronunta pentru aderarea Romaniei si Bulgariei. Remarcabil este insa faptul ca, in Germania, avem de a face cu o usoara modificare de atitudine: acceptanta a crescut de la 28% la 32%. Pe de alta parte, cele mai mari rezerve le are Austria: doar 17% din populatia austriaca este in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei, desi Cabinetul federal al cancelarului Wolfgang Schuessel a semnalat faptul ca Austria va ratifica intr-un viitor apropiat Tratatele. Pana in prezent, 16 tari au ratificat Tratatele de Aderare; este interesant sa constatam ca toate cele 10 noi state membre ale UE au ratificat Tratatele. Pe de alta parte, putem constata o oarecare diferentiere sud-nord in ceea ce priveste ratificarea: in afara de Marea Britanie si de Olanda, cele 4 tari mediteraneene - Grecia, Italia, Spania si Portugalia - au ratificat Tratatele, dar acestea nu au fost ratificate in tarile nordice - Danemarca, Suedia, Finlanda -, de asemenea, nici in Germania, Austria, Belgia si Luxemburg.
Permiteti-mi, in final, sa fac cateva remarce legate de activitatea Fundatiei Konrad Adenauer in Romania. Din seria mare de evenimente, contacte bilaterale, consultari politice, as scoate in evidenta cel putin trei manifestari, pentru ca ele reflecta faptul ca noi dorim sa cream punti de intelegere in aceasta tara. In acest sens, in noiembrie 2005, am invitat reprezentanti de profil ai Comisiei Europene, alaturi de reprezentanti ai ministerelor din Romania angajate in reforma, la un workshop care s-a desfasurat in centrul nostru de pregatire din Cadenabbia, in Italia. Scopul nostru a fost sa analizam bilantul Raportului de Tara din octombrie 2005, in sensul progreselor facute de Romania pe calea aderarii. O alta contributie importanta a constituit-o evaluarea procesului de reforma din Romania, organizata de noi in martie 2006, intitulata Romania inainte de aderarea la Uniunea Europeana. Am analizat aspecte economice, politice si sociale. Dar fundatia noastra nu s-a limitat doar la o interactiune cu politica si societatea civila din Romania, ci are si sarcina de a informa opinia publica din Germania privind intentiile partenerului nostru roman. In acest scop, fundatia a invitat-o pe d-na Anca Boagiu, ministrul roman al Integrarii Europene, la Berlin, in zilele de 31 mai si 1 iunie, pentru o serie de conferinte. Domnia sa se va intalni acolo cu ministrii pentru Afaceri Europene la nivel federal si la nivelul landurilor, cu care va discuta aspecte de politica, economie, societate civila, pentru a avea un schimb de experienta. Momentul culminant al vizitei va fi o conferinta la Academia din Berlin, reuniune organizata de Fundatia Konrad Adenauer, care, cu siguranta, va starni si interesul mass-media.
Joi, 20 aprilie, fundatiile germane Konrad Adenauer si Hanns Seidel au organizat o dezbatere pe tema progreselor Romaniei in pragul publicarii Raportului de monitorizare al Comisiei Europene. La discutii au participat membri germani ai grupului CDU/CSU din Parlamentul European (Hartmut Nassauer, Markus Ferber, Daniel Caspary, Alfred Gomolka, Bernd Posselt), reprezentanti ai autoritatilor romane, analisti politici, jurnalisti si reprezentanti ai societatii civile.
Publicam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.
Romania - un partener solid in interiorul UE
Anca Boagiu (ministrul roman al Integrarii Europene): In pregatirea intensa a Romaniei pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, cel mai important lucru este sa avem parte de evaluari cat se poate de directe, care sa nu transmita numai mesajele pozitive, ci evaluari care sa ne arate care sunt urmatorii pasi si care sunt exigentele pentru perioada urmatoare. Ca ministru responsabil pentru gestionarea acestui domeniu extrem de dificil, nu pot sa nu remarc progresele pe care Romania le-a facut pana in acest punct, recunoscute in cadrul Raportului de Tara din octombrie 2005. Sper ca Raportul din luna mai sa valideze eforturile noastre si sa deschida calea Romaniei catre UE. Astazi am avut marea placere de a afla pozitia colegilor nostri germani din Parlamentul European, o pozitie care mi se pare cat se poate de corecta si de buna fata de Romania: faptul ca Germania sustine acest proces de largire cu Romania si Bulgaria, cu conditia indeplinirii angajamentelor pe care cele doua tari si le-au asumat prin Tratatul de Aderare, nu poate decat sa dea dovada ca avem in fata un parteneriat in adevaratul sens al cuvantului. Am convingerea ca prezentarea pe care o vom face pe intregul proces de pregatire va aduce acele elemente necesare pentru a analiza cat se poate de bine la nivel parlamentar ceea ce Romania a realizat pana in acest moment.
Perioada urmatoare este cel putin la fel de grea precum cea pe care am traversat-o pana acum, pentru ca Romania isi doreste sa devina stat membru nu doar pentru a avea bucuria, daca vreti, de a intra in randul statelor UE, ci pentru a juca un rol important si pentru a fi un partener cat se poate de solid in interiorul Uniunii. Iar ceea ce intreprindem in acest moment este pentru ca Romania si romanii sa capete toata forta pe care poate sa o dea statutul de stat membru. Ne-am asumat in fata cetatenilor europeni angajamentul de a avea o frontiera externa securizata, care sa dea certitudinea Europei ca Romania este o granita sigura, care poate sa ne protejeze pe toti. Am facut pasi importanti in ceea ce priveste reforma justitiei. Mai avem pasi de facut in lupta impotriva coruptiei si ii vom face pe fond, pentru a defini raul pe care il poate face acest flagel. Coruptia nu poate sa aduca decat saracie, iar Romania nu vrea saracie in perioada urmatoare. Romania vrea progres si, pe acest fond, eforturile trebuie concentrate. Mai mult, intotdeauna noile state se gandesc, la momentul aderarii, ca statutul de membru al UE le aduce bani multi. Poate fi o realitate, dar acei bani nu pot veni catre un stat membru decat daca acesta respecta regulile impuse in interiorul familiei europene. Stim ca, fara a respecta aceste reguli, fie ca discutam despre regulile de piata interna, fie ca discutam despre reforma in justitie, banii nu pot sa vina. Si, din nou, nu pot sa vina daca nu avem structuri competente care sa gestioneze acesti bani. Acestea sunt lucrurile pe care le avem de facut in perioada urmatoare. As spune, in limbajul tehnic pe care il folosim deseori, ca este necesara operationalizarea tuturor structurilor create pana in prezent. Un lucru este clar: Romania trebuie sa respecte regula - cine nu respecta regula suporta consecintele. Si nu e valabil numai pentru Romania, o stim cu totii, e valabil pentru orice stat european. Asa ca tot ce vrem in perioada urmatoare este sa respectam regulile, incat sa nu fim nevoiti sa suportam consecinta nerespectarii regulilor.
Ma bucur foarte mult ca aceasta delegatie europeana a acceptat sa vina in Romania si sa cunoasca tara noastra asa cum este ea, cu multe lucruri bune, dupa 1989; o Romanie care nu vrea sa ascunda, in procesul de pregatire, ceea ce mai are de facut.
In favoarea aderarii Romaniei la UE
Hartmut Nassauer (presedintele grupului CDU/CSU din Parlamentul European): Romania va deveni membru al Uniunii Europene. Aceasta decizie a fost luata la nivel european, ultima data anul trecut, prin ratificarea Tratatelor de Aderare de catre Parlamentul European. Procedurile de ratificare au fost introduse in toate statele si eu indraznesc prognoza ca, pana la sfarsitul anului, toate statele membre vor ratifica Tratatele de Aderare cu Bulgaria si Romania. Din punct de vedere formal, un punct a ramas deschis, si anume data aderarii. In ceea ce priveste procedura, Comisia va prezenta Raportul de Tara in data de 16 mai si va face sau nu o propunere de amanare. Daca nu va face o astfel de propunere de amanare, termenul aderarii este stabilit pentru 1 ianuarie 2007. Daca va face aceasta propunere insa, atunci Consiliul va hotari definitiv. Toate aceste proceduri vor fi discutate in Parlamentul European.
Grupul CDU/CSU, care are 49 de deputati si este de departe cel mai mare grup parlamentar european, se pronunta fara ingradire pentru aderarea Romaniei la UE. Nu vreau sa existe nici o indoiala in aceasta privinta. Romania este o tara europeana, ca si Germania, si noi deja va uram un "bine ati venit" in UE. In Tratatele de Aderare, cele doua parti, UE si tarile candidate, si-au asumat obligatii si este clar ca toate partile trebuie sa le respecte. Prima constatare a mea este ca Romania, fara indoiala, in special dupa sfarsitul anului 2004, a lansat un proces de recuperare a ramanerilor in urma care trebuie sa fie recunoscut. Exista progrese considerabile in domeniile in care, in general, mai putem sa aducem niste critici - in sistemul justitiei, ca sa mentionez numai un punct. De asemenea, Raportul de Tara a evidentiat ca exista anumite domenii critice, niste stegulete rosii. Intelegeti si dvs. ca noi, in grupul parlamentar, ne ocupam de aceste stegulete rosii, de aceste puncte critice, pentru ca trebuie sa motivam hotararea noastra de a aproba aderarea si in fata opiniei publice germane. In cadrul publicului german, asa cum este cazul si in celelalte tari, atitudinea fata de aderare s-a schimbat in mod fundamental, din doua motive. In primul rand, din cauza valului de extindere destul de mare din 2004, care a fost dorit de noi, dar care a creat si cateva probleme de integrare. In al doilea rand, o alta discutie deschisa, si anume daca Turcia va deveni membru al UE. Romania nu are nici o legatura directa cu cele doua puncte. Cazul Romaniei trebuie observat separat, dar in Germania este stabilit un astfel de context si noi suntem obligati sa gasim niste raspunsuri la o eventuala critica. Ca sa avem informatii mai bune despre Romania, am venit la dvs. in tara, multi dintre noi pentru prima data, si incercam, prin discutii, prin astfel de dezbateri, sa dezvoltam o proprie imagine. Pe langa informatiile culese cu ajutorul unor documente, al unor dosare, eu cred ca nu se poate renunta la impresia personala directa. Eu sunt convins ca, dupa aceasta dezbatere, noi vom putea sa cunoastem cateva tendinte si nu fac un secret din faptul ca presedintele dvs. a argumentat intr-un mod impresionant de ce el considera important ca Romania sa adere chiar la 1 ianuarie 2007, si nu cu un an mai tarziu. Noi nu putem sa ne sustragem din impresia acestor argumente si vom include aceste idei in considerentele noastre.
Verificari amanuntite
Markus Ferber (copresedintele grupului CDU/CSU din Parlamentul European): Astazi, in discutiile avute, ni s-au prezentat intr-o maniera convingatoare demersurile facute la nivel guvernamental in cadrul procesului de aderare. In 2004, 2005 si acum, in 2006, au fost facute progrese enorme. Sigur ca ne-ar fi parut bine daca o serie dintre masurile pe care le-ati luat acum ar fi fost luate mai demult, pentru a putea sa ne convingem daca ele sunt cunoscute si asumate pe plan local, daca sunt puse deja in aplicare, daca nu raman doar pe hartie. Dar e bine ca vom avea ocazia sa ne convingem cu ochii proprii de progresele facute si cum sunt ele duse la indeplinire pe plan local.
Toate extinderile UE care au avut loc in ultimii ani au fost verificate foarte amanuntit. Noi facem parte din acest grup preocupat de extindere inca de pe cand UE era formata din 12 state membre. In momentul in care, la 1 mai 2004, alte state au aderat la UE, fireste ca le-am privit cu multa atentie, ca sa vedem daca criteriile importante pentru noi sunt respectate si acolo. Ca atare, ne intereseaza in mod deosebit ce se intampla in Romania si in Bulgaria. In UE, noi cunoastem doar posibilitatea de a adera, nu exista si posibilitatea divortului. Cu alte cuvinte, pana acum, Tratatele de Aderare au ramas valabile, nu s-a ajuns la disolutii. Este importanta coeziunea care se formeaza intre statele membre, trebuie sa ne supunem reciproc unor verificari foarte amanuntite, pentru ca este o decizie luata pe termen lung sau definitiv.
Pe baza experientei acumulate privind extinderea UE, va atentionez ca fiecare candidat doreste sa adere la UE, dar, in momentul in care devine parte a Uniunii, nu mai pare la fel de fericit. Vrem sa evitam sa se ajunga la o asemenea atitudine, sa verificam lucrurile foarte bine, pentru a nu se ajunge la situatii conflictuale.
Romania, in baza istoriei sale, este una din tarile nucleu ale Europei si este de la sine inteles ca, dupa caderea Cortinei de Fier, dupa reunificarea Germaniei, acum si tara dumneavoastra poate sa se reintegreze in inima Europei, din care in mod firesc face parte. Numai ca dorim sa obtinem si garantii pentru cetatenii nostri ca sunt respectate si indeplinite criteriile, pentru ca noi, avand constiinta impacata, sa putem stimula si duce la indeplinire integrarea in UE. Privim spre viitor, stim ca Romania trebuie sa devina pentru noi un partener care sa ne ajute sa rezolvam o serie intreaga de probleme care ne preocupa in UE. In contextul crizei legate de Tratatul Constitutional, avem nevoie de impulsuri noi, ne punem problema granitelor UE, a provocarilor pe care globalizarea le creeaza chiar in interiorul Uniunii. Sunt chestiuni pe care trebuie sa le abordam si sa le rezolvam impreuna, pentru ca oamenii din Europa, din Germania, dar si din Romania sau din celelalte state membre ale UE sa se bucure de progrese si sa nu devina la un moment dat rezervati fata de integrare. Doar asa vom putea aduce o contributie stabila, pentru ca acest model european sa devina unul de succes si sa contribuie la garantarea pacii, la stabilizarea raporturilor economice, la securitate sociala, la bunastare pe continent.
Dan Suciu (redactor-sef adjunct al saptamanalului Prezent): Cred ca au fost interventii extrem de transante si ferme in legatura cu sprijinul politic sau conceptual al integrarii romanesti. Pe de alta parte, exista, desigur, problemele tehnice ale integrarii, care nu sunt puse de dragul Romaniei, ci sunt mai degraba un obicei care, cel putin din perspectiva bavareza, pare a fi foarte ferm incetatenit: acela de a privi extrem de critic si riguros orice proces de integrare si orice demers care presupune respectarea de reguli si colaborarea in acest spatiu european. Trebuie, de asemenea, sa recunosc ca, dintr-o perspectiva romaneasca, toate ingrijorarile dvs. sunt, din pacate, oarecum departe de noi. Noi avem acum problema steguletelor rosii, si nu problema granitelor europene sau a integrarii Turciei. N-o spun ca pe o critica, o spun ca pe o observatie de fond a ceea ce se discuta in spatiul public romanesc legat de integrare. Trebuie cumva sa intelegem si noi perspectiva europeana in ceea ce priveste integrarea si, pe de alta parte, si dvs. sa intelegeti micile noastre probleme pe care nu reusim intotdeauna sa le rezolvam la timp.
Este important ca populatia sa stie la ce sa se astepte
Laszlo Borbely (ministrul roman delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului): Trebuie sa fim atenti la aceste stegulete rosii. Noi toti suntem raspunzatori pentru integrarea Romaniei in UE. Si nu de UE depinde integrarea Romaniei, ci de noi; trebuie sa ne facem lectiile in continuare.
Stimati europarlamentari, vreau sa va multumesc pentru faptul ca, in Programul-document al Partidului Popular European, adoptat la Congresul de la Roma, apare in mod explicit data de 1 ianuarie 2007, asumata de partidele crestin-democrate din Europa la initiativa noastra si a mai multor colegi. N-a fost usor sa-i convingem pe colegii din Biroul politic ca sa introduca aceasta data, evident, in cazul in care Romania isi face lectiile. Este normal ca numai in acest caz sa fim primiti in UE.
In ceea ce priveste aderarea Romaniei la UE, vorbim de criterii politice si economice - evident, se va lua si o decizie politica, iar acest lucru este foarte important pentru noi. In Romania, in general, suntem foarte optimisti in ceea ce priveste aderarea. Cred ca peste 85% din populatie doreste aceasta aderare. Trebuie sa facem mai mult in ceea ce priveste comunicarea catre populatie, pentru ca este foarte important ca populatia sa stie la ce sa se astepte. Va urma o perioada, poate cea mai grea, dupa ce vom adera la UE. Dupa ce am fost la Bruxelles, am simtit acea ingrijorare a europarlamentarilor in ceea ce priveste euroscepticismul din tarile lor. Si aceasta ingrijorare este intemeiata. De aceea, noi trebuie sa fim parteneri credibili, sa avem o credibilitate bazata pe eficienta. Trebuie sa fim solidari: sa existe solidaritate intre partidele care sunt in coalitia guvernamentala, o stabilitate de care s-a vorbit destul de mult in ultimele saptamani. Avem multe de facut, deci ar trebui sa nu ne uitam in ograda vecinului sau sa avem unele ambitii cateodata greu intelese de populatia de rand, ci sa punem umarul la treaba si sa rezolvam problemele care ne stau in fata.
Eu reprezint minoritatea maghiara in parlament si in guvern. Cred ca am demonstrat timp de 16 ani ca avem o atitudine corecta, loiala si constructiva prin mijloace politice. Suntem parteneri, sper, credibili, dorim binele Romaniei si, evident, avem anumite solicitari specifice comunitatii maghiare si minoritatilor nationale, dintre care multe s-au rezolvat. Mai avem de rezolvat cateva probleme, printre care Legea minoritatilor, mult discutata. Eu sper, impreuna cu colegii de la guvernare, sa depasim si acest hop si sa nu fie un moment de litigiu intre noi.
A. Boagiu: Nu exista secrete pentru cei care gestioneaza si sunt implicati in procesul de pregatire pentru aderare, ci exista o matrice in baza careia se monitorizeaza fiecare pas pe care il facem. Pornind de la angajamente, exista un plan pe care il urmarim saptamanal si un raport pe care il facem lunar. Pot sa va spun ca evaluarea noastra, la sfarsitul anului trecut, inaintea Raportului din octombrie, a fost aproape egala cu evaluarea pe care am primit-o din partea Comisiei Europene. Mai mult, in Romania vin misiuni de peer review: dupa Raportul din octombrie, au venit experti pe toate domeniile sensibile, din toate statele membre - fara nici o legatura cu CE, deci nu angajatii Comisiei -, oameni care au evaluat si justitia, si lupta impotriva coruptiei, si agricultura etc. si care, la sfarsitul misiunilor, au elaborat un raport pe care l-a primit fiecare minister. Ministerele au la dispozitie doua saptamani pentru a face comentarii pe raportul respectiv, dupa care evaluam in matricea mare ce se intampla, care sunt sansele sa schimbam sau sa nu schimbam culoarea unor stegulete si au loc apoi comitete executive in care se discuta foarte transant. Deci exista o procedura care ne da posibilitatea sa ne automonitorizam cat se poate de strict.
Aderarea inseamna inceputul integrarii in UE
Bernd Posselt (membru al grupului CDU/CSU din Parlamentul European): Am fost pentru prima data in aceasta tara in 1988, cand aici era o situatie groaznica - am fost in Banat, in Transilvania, in Maramures, in Oltenia si am vazut ce s-a intamplat in zona rurala, in zona minoritatilor nationale, din cauza unui regim teribil. Daca merg astazi intr-o tara ex-comunista si nu mai vad tablourile fostului conducator, sunt foarte fericit. Vad ca ati facut niste progrese nemaipomenite, pe care le faceti si in continuare. Si, in acest sens, trebuie sa spun ca sunt fericit ca Romania va adera in acest deceniu, probabil anul viitor, la UE.
Ceea ce m-a provocat a fost afirmatia, indreptatita, ca intelegeti preocuparile noastre, dar ca aveti si altfel de preocupari. Fiecare stat european doreste sa devina membru si, dupa ce are atat de multe lucruri de facut cu indeplinirea acestor criterii de aderare, nu-l mai intereseaza ca exista o discutie despre esenta UE, care sunt frontierele ei, care este Constitutia ei. Recent, conducatorii a doua state membre, presedintele ceh si cel polonez, au criticat public UE si noi ne-am intrebat de ce au aderat aceste tari. Aceasta discutie trebuie dusa de noi si as fi fericit daca, peste doi ani, cand ne vom intalni in Romania cu o ocazie similara cu cea de acum, o sa avem din nou un public asa de mare care se ocupa de tematica europeana, cum este cazul astazi, inainte de aderare. Insa ma tem ca, dupa aderare, se va intampla ceea ce s-a intamplat in toate statele membre: va veti ocupa de problemele cotidiene, si mai putin de problemele integrarii europene. Eu sunt pentru aderarea Romaniei si Bulgariei, dar trebuie sa ne gandim cum sa facem ca aceasta Uniune Europeana sa devina o unitate capabila de actiune printr-un Tratat Constitutional, prin integrare politica, care depaseste integrarea economica.
In al doilea rand, frontierele UE fac subiectul unei discutii importante. In acest deceniu, eu cred ca putem sa integram eventual si Croatia. Intr-o buna zi, va fi integrat si Sud-Estul Europei, iar dupa aceea va trebui sa ne gandim unde vor fi viitoarele frontiere ale UE si cum ne raportam la problema Turciei, chiar daca azi aceasta problema nu joaca un rol important in Romania. O comunitate nu are nici un sens daca nu functioneaza, daca are frictiuni. Deci aderarea are un folos atunci cand aceasta Uniune are un viitor. Toata lumea recunoaste ca aderarea inseamna inceputul integrarii in UE. Dar acest lucru este valabil si pentru cele 10 state care au aderat in 2004, care in momentul de fata nu sunt integrate, ci se afla intr-un proces de integrare. Acest lucru este o problema care creeaza la noi o anumita neliniste, iar aceasta neliniste iradiaza si asupra Romaniei. Am vrut sa va spun acest lucru ca sa devina clar ca noi nu suntem sceptici fata de aderarea Romaniei. Nu suntem sceptici fata de procesul de largire, de extindere, ci suntem interesati in viitorul UE. Asta este sarcina noastra si asta facem si in interesul dvs., pentru ca si dvs. trebuie sa aveti un interes pentru o Uniune care functioneaza.
Cred ca este important ca in Romania Legea minoritatilor nationale sa fie adoptata pana in vara acestui an. Stiu ca nu face parte din activul comunitar, dar face parte din criteriile de la Copenhaga. Eu ma ocup de aceste probleme de mult timp si trebuie sa va spun ca este si in interesul national al tarii dvs. sa aveti o politica buna in domeniul minoritatilor nationale. Romania este pe un drum bun, politica ei in acest sens este chiar mai buna decat cea a multor state asemanatoare ale Uniunii Europene.
Comertul ca vehicul pentru dezvoltare
Iuliu Winkler (ministrul roman delegat pentru Comert): As dori sa reiau temele pe care d-l Posselt le-a punctat, in sensul ca, chiar daca nu exista o dezbatere publica pe aceste chestiuni de mare importanta europeana in Romania, totusi exista actiune foarte hotarata. Pot da cateva exemple si sigur ca voi fi plictisitor, pentru ca lucrurile pozitive de multe ori sunt plictisitoare, dar ma simt obligat, ca ministru pentru Comert in guvernul roman, sa evidentiez aceste lucruri. In decembrie am participat, alaturi de delegatia tarilor UE, la conferinta mondiala a OMC, la Hong Kong, acolo unde pozitia Uniunii a fost extrem de vehement contestata si atacata. Bulgaria si Romania au avut o pozitie declarata similara cu cea a UE. De altfel, presedintia Uniunii si Comisia Europeana chiar s-au referit la cele 25 plus 2 tari care au pozitie comuna vizavi de negocierile din runda de dezvoltare DOHA. Negocierile din cadrul OMC sunt foarte importante, pentru ca ele abordeaza comertul ca vehicul pentru dezvoltare. Si, in acest sens, este evident ca UE, in continuare cel mai mare si cel mai important comerciant din lume, are acest obiectiv. Eu cred ca am putut sa fim de folos, Bulgaria si Romania, in a ne alatura si a sustine aceeasi pozitie pe care UE a reprezentat-o la aceste negocieri. Aduc acum in discutie initiativa de creare a unui spatiu de comert liber in Mediterana. La Conferinta Euromed de la Marrakech, a cincea conferinta euromediteraneana a ministrilor Comertului, am fost invitati si am putut din nou sa dovedim o pozitie comuna cu UE.
Comertul este un vehicul pentru cooperare si eu cred ca acestea sunt cateva dovezi ale faptului ca putem sa ne asumam rolul tactic de membru al UE. Am actionat ca membru de facto al Uniunii. De asemenea, credem, si suntem aici si pe lungimea de unda a UE, din cate cunoastem, si a Comisiei Europene, ca un vehicul important pentru solutionarea problemei stabilitatii si a dezvoltarii in Europa de Sud-Est este tocmai acest cadru de cooperare comerciala. Suntem activi si avem initiativa in acest sens.
Fundamentul constructiei europene
D. Suciu: Domnilor parlamentari, dvs. ati introdus in topica discutiilor o tema noua, cea legata de integrarea europeana si de granitele UE. Spuneam ca este o discutie relativ noua, dar faptul ca dvs. o introduceti in spatiul public romanesc este deja un pas important. Inseamna ca discutia legata de steguletele noastre rosii si galbene este deja depasita? Putem avea deja abordarile europene in ceea ce priveste discutiile despre Europa si nu mai trebuie sa mergem la abordarile tehniciste legate de steagurile noastre?
H. Nassauer: Cred ca trebuie sa tinem seama de criterii. Nu vreau sa va creez impresia ca, din perspectiva europeana, putem sa consideram depasite problemele tehniciste. Partenerii nostri din Europa vor fi recunoscatori daca vom respecta criteriile din contract, si nu doar pe cele pe care le consideram importante pentru noi. Dupa extinderea din 2004 ne asumam libertatea de a arunca o privire si asupra pozitiei europene pe care o tara candidat o are. Si exemplul care a fost mentionat, acela al celor doi presedinti de stat din tarile membre de dupa 2004 care erau foarte critici la adresa UE, ne da de gandit. Este important ca Romania se considera deja parte a UE, pentru ca o asemenea atitudine este stimulativa si eu vreau sa va incurajez ca, atunci cand se discuta mai putin despre steguletele rosii, sa participati intens la dezbaterile legate de Constitutia europeana, de granitele europene, pentru ca acestea sunt preocuparile noastre comune si sunt convins ca vi se va fructifica pozitia.
M. Feber: S-a amintit aici de Manifestul de la Roma, pe care partidele populare din Europa l-au adoptat. Noi am incercat sa descriem acolo valorile noastre comune. Consider ca este foarte important sa spunem ca Europa nu este o comunitate legata doar de anumite obiective, cum ar fi cerere si oferta pe piata, regulile jocului economiei de piata sau altceva de acest tip. Daca aceasta Europa s-ar rezuma doar la atat, ar fi o Europa foarte saraca. Noi trebuie sa vorbim despre o Europa a valorilor si ne-am zbatut pentru ca CDU si CSU sa introduca in preambul si o trimitere la faptul ca nu avem doar radacini comune culturale, ci si spirituale, care au determinat, au configurat specificul acestui continent. Cred ca nu poti cladi o casa comuna europeana decat atunci cand fundamentul este foarte solid, pentru ca, altfel, cladirea risca sa se prabuseasca la un moment dat. De aceea, sper ca vom construi o Europa de durata, bazandu-ne pe valorile comune europene, si gasesc ca e important ca Romania sa-si asume aceste valori, si nu doar criterii de cerere si oferta pe piata sau alte criterii de acest tip. Daca vom porni de la valorile comune, ne inscriem pe calea cea buna si nu riscam sa esuam in demersurile noastre in interiorul UE. In clipa de fata exista tendinte care ne ingrijoreaza si trebuie sa gasim raspunsuri pentru combaterea acestora, pentru ca oamenii din Vechea Europa au unele ingrijorari ca ne-am deschide spre o zona care nu mai are valori comune, ca extinderea merge prea departe. Noi trebuie sa ii convingem pe oameni ca trebuie sa sustina procesul de integrare in cadrul unei comuniuni spirituale. Cunoscand pozitiile concetatenilor nostri, trebuie sa fructificam toate impulsurile care pot duce la o buna colaborare, pentru a valorifica principiile esentiale pe care se bazeaza Europa, fundamentul constructiei europene.
Alfred Gomolka (membru al grupului CDU/CSU din Parlamentul European): Pe de o parte, avem o experienta istorica unica intr-o perioada foarte scurta, incepand cu transformarile declansate de evenimentele din '89. Intr-o perioada istorica foarte scurta, ne-am confruntat in Europa cu transformari radicale si cu procese de integrare. Avem o sansa pe care acest continent nu a mai cunoscut-o niciodata, ca intr-o perioada de 15 ani sa cream o situatie politica absolut noua in Europa, intr-o maniera care era de neimaginat anterior, sa rezolvam situatii anterior conflictuale. Eforturile acestea merita sa fie recunoscute. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca, prin aceasta extindere, distanta spre cetateanul de rand a crescut. El are acum si o distanta interioara mai mare fata de UE si, odata cu trecerea timpului, cu cresterea acestei distante, bineinteles, creste si pericolul ca acceptanta sa se reduca. Daca ne confruntam cu aceasta acceptanta diminuata, vom ajunge inevitabil la a ne pune intrebari legate de existenta. Dvs. va aflati acum in mijlocul acestui proces, va confruntati cu ambivalenta lui: pe de o parte, integrare, iar pe de alta, pericolul existential pentru viitorul UE. Uniunea nu este o constructie care se intelege de la sine. Trebuie sa valorificam radacinile ei, sa-i fortificam fundatia si, in situatia actuala, trebuie sa constientizam aceste lucruri.
Dificultatile perioadei post-aderare
Gheorghe Ciuhandu (presedintele PPCD): Dupa ce timp de 42 de ani nu a putut sa se desfasoare politic pentru ca a fost un partid interzis, dupa '89, PNTCD - actualul PPCD - s-a configurat intr-o perioada in care multi visau la o asa-numita "a treia cale". Noi, in lupta pentru privatizare, pentru valorile liberale, eram priviti aproape ca un partid dusman. Pe de alta parte, imi face mare placere, ca presedinte al formatiunii pe care o conduc, sa gasesc sprijin la nivelul UE la partenerii nostri politici. Dupa ce Europa a avut de suferit pe portiuni si regiuni "rosii" intinse in cadrul dictaturii comuniste, sigur ca noi ne dorim acum imbunatatiri spectaculoase in domeniul justitiei, o buna conlucrare intre reprezentantii locali si guvern. Trebuie sa recunoastem ca Romania a facut totusi progrese mari, si aceste progrese au fost salutate de partidul nostru. Pretutindeni, acolo unde a fost vorba despre partidele populare, am primit un sprijin, care se reflecta si in Manifestul de la Roma, pentru ca noi ne-am straduit ca si Romania, si Bulgaria sa fie cuprinse in acest Manifest ca viitoare membre UE. Ceea ce este necesar, din punctul meu de vedere, pentru viitor este modul in care acquis-ul comunitar va fi transpus in practica si masura in care populatia poate fi pregatita pentru aceasta aderare. Multi cred ca, odata cu 1 ianuarie 2007 si intrarea noastra in UE, toate problemele s-au rezolvat. Dar si vecinii nostri din Ungaria, de pilda, au constatat ca mai urmeaza ceva si aceasta inseamna un efort de munca, productivitate si disponibilitate de a-ti asuma acest efort. Dupa aceea, ne putem pune intrebarea in ce masura autoritatile sunt pregatite ca proiectele finantate din fonduri europene sa fie puse in aplicare. Eu sunt primarul unui oras mare, in care s-au inregistrat progrese, dar asta pentru ca noi inca din '97-'98 am avut posibilitatea sa colaboram cu banci internationale, cu agentii europene.
Referitor la identitatea europeana: eu provin din Banat, o provincie istorica, care a fost impartita intre Romania si Serbia dupa primul razboi mondial, si as spune ca aceasta identitate europeana in provincia mea exista inca de 200 de ani. Chiar daca stramosii nostri nu au constientizat-o, romanii, germanii, ungurii, evreii au convietuit pasnic si in conditii foarte bune, fara mari diferentieri etnice. Deci este o traditie acolo si sper ca Romania sa constientizeze aceasta identitate europeana.
Gabriel Giurgiu (TVR): UE este un club de elita cu reguli precise, pe care Romania trebuie sa si le insuseasca. Aceasta definitie are un mare avantaj - e simpla, usor de comunicat -, dar si un mare dezavantaj - este falsa. UE este un grup de tari care stabileste reguli care sunt in schimbare: este o evolutie, pe care nimeni n-o poate anticipa cu precizie nici macar pe termen scurt. UE se bazeaza pe negociere si compromis intre state membre, familii politice europene, sindicate, patronate, grupuri de interese. Diferenta intre definitia simpla, usor de comunicat, care se spune astazi, si ceea ce va descoperi societatea romaneasca peste un an, doi, trei va reprezenta sursa de viitor euroscepticism, departare fata de ceea ce inseamna valori europene, sursa de intrebari, cateodata insatisfactii si un fel de rezerva fata de "alti politicieni care nu aici la Bucuresti, ci undeva departe, la Bruxelles, ne dirijeaza viata". Este o materie de comunicare, dar pe care ma tem ca nici Bruxellesul, nici Strasbourgul nu o gestioneaza extrem bine in tarile membre sau in tarile candidate.
Radacini crestine
Radu Carp (Universitatea din Bucuresti): Crestin-democratia in Germania s-a bazat pe o comunitate de valori, in primul rand crestine, ceea ce se vede si astazi. Tocmai existenta unei comunitati de valori face posibila colaborarea intre partidele pe care le reprezentati, CDU si CSU, la nivel european. Dupa parerea mea, iata un bun exemplu de colaborare pe plan intern, care poate sa fie transferata si la nivel european. As dori sa intreb: cum apreciati situatia existenta in Romania? Daca exista aceasta comunitate de valori care sa faca posibila colaborarea intre partenerii politici ai PPE, care este stadiul acestei colaborari si care ar fi acele valori comune care ar face posibila crearea unei forte politice capabile in Romania sa raspunda nu numai necesitatilor interne, ci si anumitor provocari pe plan european?
M. Ferber: La prima intrebare: nu este in sarcina UE sa se amestece in politici interne ale statelor membre. Aceste probleme trebuie rezolvate in statele respective, dar eu va multumesc pentru aceasta sugestie privind valorile comune. Eu cred ca toata lumea poate sa subscrie ca subsidiaritatea este un principiu important; subsidiar inseamna ca fiecare trebuie sa rezolve numai ceea ce nu poate sa fie rezolvat la un nivel mai jos. Un alt principiu este solidaritatea si este discutat foarte diversificat. Un socialist francez are o alta perceptie privind solidaritatea decat vorbim noi despre solidaritate in randul CDU. Deci si aici trebuie sa definim mai exact ce inseamna solidaritate la nivel european si, bineinteles, dezbaterea va avea o alta calitate decat cea a unei discutii intr-un stat sau intr-o familie europeana.
D-l de la televiziune a mentionat aceste probleme privind comunicarea. Si dvs. raspundeti de problema comunicarii. Veti vedea ca, dupa aderare, veti avea aceeasi situatie pe care am resimtit-o si noi. Aplicarea cotidiana a ceea ce inseamna reguli comune la nivel european este foarte dificila. Eu pot sa va spun ca, daca intrebati cele 25 de state, veti primi 25 de raspunsuri diferite. Eventual, puteti sa le grupati pe anumite domenii. Acest lucru nu se va schimba prin aderarea Romaniei. Probabil veti avea pozitii identice cu ale noastre, dar aceasta problema trebuie sa gaseasca un raspuns in cadrul comunitatii. De aceea este foarte important sa realizam o comunicare buna.
B. Posselt: UE nu este numai un club al statelor, este si un nivel politic care ia niste decizii proprii. 60% dintre legile europene sunt luate la nivel european si cei care doresc sa adere trebuie sa stie si sa accepte acest lucru.
Noi suntem fericiti ca avem in Romania o tara care este compusa aproape 100% din crestini. Ce inseamna asta? In practica noastra cotidiana, eu cred ca asta leaga Romania si Germania. Transilvania este compusa din diferite confesiuni crestine si asta este si situatia Germaniei. In asa fel s-a nascut si miscarea ecumenica. Noi, ca partid crestin european, ducem un dialog sistematic cu ortodocsii si cu BOR. Pe de alta parte, stiu ca aceasta biserica, timp de decenii, a fost constransa sa se abtina politic intr-un regim totalitar si multe traditii mentionate trebuie redescoperite.
H. Nassauer: As dori sa ma refer la intrebarea daca Romania face parte din sistemul de valori europene. Evident da, fara nici o rezerva. Si poate, in cazul Romaniei, spun "da" din toata inima, mai degraba decat in alte cazuri. Noi pornim de la convingerea ca suprema noastra valoare o constituie demnitatea umana, iar aceasta demnitate umana are radacini crestine. De aici s-au nascut toate celelalte valori. Exista sfere in care statul nu are voie sa intervina. De aici decurge democratia, de aici decurge convingerea legata de prerogativele statului de drept. Veti constata ca exista poate diferente de la o tara la alta, dar un nucleu de drepturi fundamentale, completate prin principiul statului de drept si al democratiei, formeaza sistemul valorilor europene si aceste lucruri le intalnim in cultura statului dvs., indiferent daca sunteti sau nu membri ai UE. Este important sa constientizam faptul ca Romania, fara nici o indoiala, face parte din sistemul de valori europene, chiar daca definitiile legate de alte valori pot sa fie diferentiate.
Aderarea Romaniei la UE reprezinta un act de mariaj
Serban Bubenek (prim-vicepresedinte al PPCD): Sunt nespus de bucuros ca o parte dintre cetatenii Romaniei, prin intermediul mass-media, vor afla, macar de astazi incolo, ca UE, asa cum o cunoastem, este rezultatul stradaniilor unor partide, dupa al doilea razboi mondial, impreuna cu personalitati, cu societatea civila - si cred ca numele lui Konrad Adenauer, Robert Schuman, Hanns Seidel sunt emblematice pentru cei care vor sa traiasca in Europa. Aceasta conceptie despre care discutam este cea crestin-democrata asupra Europei. Si aceasta conceptie crestin-democrata vorbeste si despre profunzime. Este foarte clar ca ingrijorarea partenerilor nostri vine din acest concept, legat de necesitatea aprofundarii principiilor, a valorilor, a tuturor legaturilor intre tarile care constituie UE. Sigur ca aceste valori trebuie promovate si in Romania de oameni credibili. D-l Ferber spunea ca nu exista nici un divort, deocamdata, in UE. Eu as spune mai mult, anume ca aderarea Romaniei sau a oricarei alte tari la UE reprezinta un act de mariaj, o casnicie in care vin doi parteneri cu probleme. Si este aproape obligatoriu ca problemele pe care le are Romania, in clipa de fata, privitoare la exigentele carora trebuie sa le faca fata, sa fie cunoscute. Pe de alta parte, este obligatoriu ca cetatenii Romaniei sa cunoasca exigentele UE care sunt proiectele si temerile sau temele mari de discutii in Uniune. Nu mai putem oculta aceasta problema a locatiei granitelor Europei. Nu putem oculta nici problema legata de viitorul unui parteneriat mediteranean, nici problema Turciei. Iata de ce cred ca PPCD (PNTCD), care promoveaza aceste valori crestin-democrate, de peste 60 de ani, si peste care n-a cazut Zidul Berlinului, s-a angajat si va urma promovarea acestor principii si valori, a Cartii Albastre pe care am dezbatut-o la Roma. Vom actiona in speranta posibilitatii ca Romania sa se integreze intr-o Europa unita, democratica, prospera si care sa recunoasca valorile crestin-democrate, valorile primordiale europene.
Attila Korodi (secretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor): As dori sa va impartasesc cum am trait si cum vad ca Romania traieste identitatea sa europeana in procesul de integrare si in ceea ce va urma dupa 1 ianuarie 2007. Incepand cu 2005, cred ca Romania are doua mari provocari in procesul de integrare, cu care incearca sa se descurce, mai bine sau mai putin bine. O provocare cred ca reuseste s-o duca la bun sfarsit - vorbesc de trecerea de la introducerea in Romania a acquis-ului comunitar la implementarea legislatiei, care este elementul cheie. Rezultatele care se vad in Rapoartele de Tara pornesc de la accelerarea procesului de implementare a acquis-ului comunitar. A doua provocare: Romania este ajutata sa se implice, prin Parlamentul European, prin Comisia Europeana, prin implicarea ministerelor de linie, in discutiile viitoarelor directive care vor caracteriza UE. Europa incearca sa ajute Romania sa se identifice, pe viitor mediu, cu interesele ei in UE. Si ceea ce vad la ora actuala este ca, in afara acelor centre de gandire care sunt implicate - politicul, administratia centrala, centre universitare -, societatea in sine reactioneaza foarte greu la anumite provocari.
Europa - spatiu al valorilor comune
Jürgen Henkel (presedintele Fundatiei Hanns Seidel, Bucuresti): Fundatia Hans Seidel este activa in Romania din 1992 cu o serie de proiecte si masuri, observa evolutiile din aceasta tara si a adus si o contributie, modesta, la progresele inregistrate. Cred ca toate opiniile exprimate aici au fost importante, pentru ca reflecta dialogul care se poarta la nivel european. Scopul nostru trebuie sa fie, atat din perspectiva fundatiilor, cat si in interesul Romaniei, de a pregati Romania pentru aderarea la UE, pentru ca, in momentul in care aderarea se va realiza, sa se poata realiza si integrarea. Romania mai are inca o problema de imagine, stim acest lucru cu totii, dar sper ca parlamentarii germani sa se intoarca acasa cu alte pareri despre Romania. Sper ca cele constatate la fata locului vor putea contribui la distrugerea unor idei si a unor imagini preconcepute despre Romania si ca am putut sa aducem o corectie, in sensul unei atitudini mai obiective vizavi de Romania, care sa inregistreze si progresele care s-au realizat aici. Un al doilea pas ar fi de a face tot ce este necesar pentru o apropiere din punct de vedere tehnic de standardele, de normele europene. Ca un al treilea subiect as mentiona, pe marginea concluziilor acestei seri, faptul ca trebuie sa privim Europa si ca pe o comunitate de valori, care s-au cristalizat si se reflecta si in aceasta unitate a statelor membre ale UE. Sunt valori care se bazeaza pe crestinism si trebuie sa avem curajul sa aparam identitatea europeana. Papa Benedict al XVI-lea, dar si alti prelati, si Patriarhul Teoctist insista asupra acestei idei, ca Europa este mai mult decat un vis in care nu exista vamesi si graniceri, ci este un spatiu al unor valori comune.
