Lidia Moise

România va avea nevoie de o strategie inteligentă de negociere, deoarece depinde simultan, și aproape existențial, de banii europeni și de susținerea americanilor pentru apărare.  

 Economiile lumii se confruntă cu provocări greu de gestionat:  tensiuni comerciale intense, riscuri geopolitice persistente, care vor inflama cheltuielile pentru apărare ale statelor europene.

Oferta suveranist-izolaționistă ne poate lăsa fără bani, ne poate arunca în șomaj, poate afecta serviciile de sănătate și poate scumpi puținele medicamente care se vor mai putea importa.

În timp ce scena politică este tensionată de amenințarea unei moțiuni de cenzură care ar prăbuși guvernul, momentan amânată, România riscă să alunece în capcana perversă a unei furtuni perfecte.

Bugetul 2025 nu este reformist, este însă un exercițiu supus unui examen dur al realității economice.

„Ordonanța-trenuleț” a fost considerată un caz al sărăciei, deși nu impune tăieri de salarii sau pensii, ci doar înghețarea lor.

Negocierile pentru formarea viitorului guvern, în care să se coalizeze toate forțele politice proeuropene, sunt tensionate de discuțiile privind construcția bugetului de stat pentru 2025.

Un guvern girat de forțele politice proeuropene va fi esențial pentru stabilitatea economiei românești și a monedei sale.

Călin Georgescu își propune să alunge investitorii. Și atunci, cine ne va finanța autostrăzi și dezvoltarea industrială? Rusia? Greu de crezut, dacă ne uităm la viața românilor din Republica Moldova.

Pentru Europa, cel mai sensibil punct al agendei economice propusă de Trump este impunerea unui tarif universal de 10% pentru toate bunurile importate.

Bazinul electoral de 77% dintre români care vor adoptarea euro este ignorat complet de toate ofertele politice din această campanie.

Încrederea în economia românească are un pilon solid în apartenența sa la Uniunea Europeană. În joc nu sunt doar sumele importante care pot finanța investiții românești, ci și reformele.

Îngrijorarea este la cote maxime, deoarece a devenit clar că deficitul bugetar a depășit cele mai pesimiste estimări și atacă stabilitatea economiei.

Evoluția economiei românești îngrijorează deoarece deja nu mai poate livra suficienți bani pentru a acoperi expansiunea cheltuielilor, iar „victimele de serviciu” vor fi Sănătatea, Educația și Cultura.

În ciuda numărului uriaș de beneficiari ai recalculării, sentimentul general este negativ, întreaga operațiune pare un eșec.

Politica economică a SUA, încă incertă, ne va influența indirect, dar dramatic economia, de aceea politicienii noștri trebuie să o înțeleagă și să-și regândească strategiile.

Atât la Paris, cât și la București, reconstruirea stabilității fiscale după deteriorarea din ultimii ani se va face, aproape obligatoriu, cu o agendă de politici fiscale radicale.

Politicienii români trebuie să pună pe agenda publică programe care să includă soluții pentru corectarea deficitului excesiv fără a afecta creșterea economică.

Ascensiunea dreptei populiste, deși previzibilă, părea să nu aibă efecte economice imediate, însă înfrângerea partidelor lui Macron și Scholz a lovit moneda unică și bursele din Franța și Germania.

În euforia electorală, bugetarii cer majorări de salarii, însă finanțele țării sunt sufocate de cheltuieli de personal care consumă aproape toți banii încasați din TVA și accize.

Inflația rămâne un risc major pentru economie și buzunarele noastre. Banca centrală a decis să mențină dobânda cheie la același nivel, cu efectul neplăcut asupra înghețării costurilor împrumuturilor.