Pe aceeași temă
- N. la 2 iulie 1970 in Campia Turzii, judetul Cluj;
- absolvent-sef de promotie - Facultatea de Fizica, Universitatea Babes-Bolyai cu specializare in Corpuri Solide (1994);
- curs de management media (TV, radio, presa scrisa), in SUA, sponzorizat de Freedom House (septembrie-decembrie 1997);
- participant la programul "International Visitors", pe probleme de presa, sponsorizat de departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii (iulie-august 1998);
- doctorand - Facultatea de Management, Academia de Studii Economice (din octombrie 2000);
- absolvent - Colegiul National de Aparare (2001);
- director marketing Editura Hiparion (1994-1995);
- redactor-sef Radio Sonics, Cluj (1995-1996); director cotidianul Stirea, Cluj (1996-1997);
- director departamentul teritoriu Antena 1 (1997-1998);
- director executiv S.C. Jurnalul S.A. (1998-1999);
- director de dezvoltare Antena 1 (din ianuarie 2000);
- director general Compania Jurnalul (din ianuarie 2000);
- secretar general PSD (din ianuarie 2001).
Ati declarat ca alegerile anticipate nu mai sunt un subiect de actualitate, ca ele nu mai intra pe agenda acestui an, pentru ca PSD nu a obtinut sprijinul celorlalte forte politice. Unii ziaristi, totusi, asteapta ca tema sa se mai intoarca, odata cu modificarea Constitutiei. Mai exista o sansa pentru anticipate? Alegerile anticipate ar fi improspatat viata publica.
Daca este sa analizam acest subiect acum, dupa ce el s-a linistit, trebuie sa va spun ca eu personal am ramas pe aceeasi pozitie.
S-a linistit sau s-a inchis?
S-a linistit. Intr-o democratie, subiectul alegerilor anticipate nu se inchide niciodata. Este deschis tot timpul, din momentul terminarii unor alegeri, pana la celelalte. Dar acum s-a linistit, nu mai face parte din strategia politica pe care o creionam, pe componente specifice, pentru anul 2003. Eu insa cred, ca si inainte, ca era un lucru mai mult decat necesar pentru Romania si pentru partidele politice, care in cvasitotalitatea lor se zbat intr-o lipsa de activitate politica, erodate si ca imagine, dar si ca forta specifica de actiune. Alegerile anticipate ar fi insemnat pentru partide o restartare a activitatii in plan intern. Desigur ca si PSD ar fi fost avantajat (avand in vedere sondajele, avand in vedere posibilitatea ca noi sa antrenam tot aparatul partidului), dar ar fi fost avantajate, in primul rand, partidele din opozitie, al caror scop este tocmai accederea la putere. Pentru viata publica romaneasca, ar fi insemnat o reconsiderare a prioritatilor Romaniei, dupa ce am reusit sa pornim niste procese la care nu speram. Cred ca este extrem de benefic, dupa ce am primit o invitatie de aderare la NATO si am pornit un proces de integrare in Uniunea Europeana, sa incercam sa ne alegem reprezentantii politici in functie de noile realitati. Este un alt start, de pe alte pozitii. In afara de beneficiile administrative pe care le-am fi avut, eu vad aceste alegeri anticipate ca pe o improspatare a vietii publice romanesti, care este cam prafuita. Nu ma refer doar la mediul politic, care se zbate inca intre aceleasi sabloane creionate de ani de zile, unele desuete, altele exagerate, ci ma refer si la posibilitatea accesului in viata publica al unor oameni care sa se poata conecta mai bine la noile realitati de integrare. Vorbim de NATO, de Uniunea Europeana si de Romania, dar trebuie, de fapt, sa vorbim despre oameni: e vorba de oamenii din NATO, din Uniune si de romanii specialisti sau doritori, care ar vrea sa se relationeze pentru tara cu oamenii din tarile deja integrate. Acesti oameni trebuie sa vina in prim-plan, in viata publica. Foarte multi raman pe margine.
Foarte multi tineri isi pastreaza starea contemplativa pe care au avut-o si parintii lor in ultimii 12 ani; ceea ce e incorect fata de tara. Nu vreau sa acuz pe nimeni, dar eu cred ca, din punct de vedere national, nu e permis, daca ai un potential si o valoare de intrebuintare pentru Romania, sa nu risti si sa ramai intr-o stare calduta, contemplativa. Daca dorim sa inregistram progrese, atunci punem toate motoarele in functiune si, usor-usor, putem sa ajungem si la acel sentiment de solidaritate nationala - care a disparut cu desavarsire. Daca noi mai putem inregistra in continuare esecuri sau derapaje majore...
Mai putem?
Eu cred ca mai putem. Principalul motiv, pentru care cred ca mai putem sa inregistram asa ceva, este lipsa sentimentului de solidaritate nationala. Nu stiu cand a disparut, dar pot sa-mi dau seama de ce a disparut.
Cred ca de capitolul mineriade ne-am lecuit
Nu dupa 1990?
Nu, cred ca inainte.
Nu odata cu mineriadele? Nu se putea face ceva dupa ‘90 si acest lucru a fost intarziat?
Cred ca mineriadele au fost, daca vreti, o atitudine de intoleranta, la alte atitudini de intoleranta. Sigur, mult mai cetatenesti, dar tot de intoleranta. A fost un raspuns probabil coordonat, la o atitudine de intoleranta. Dar un raspuns.
Ce spuneti este valabil si pentru mineriada ultima, din ianuarie 1999 - pe care uite chiar acum, cum sa zicem, o comemoram sau o aniversam?
Mai bine sa nu vorbim de ea, pentru ca vorbim tot despre niste romani. Si, daca incercam sa impartim in continuare societatea in functie de unele grupuri manipulabile - dar, repet, tot despre romani vorbim -, nu suntem constructivi.
Putem sa nu mai vorbim, daca nu mai riscam. Dar daca mai riscam sa avem alta mineriada?br> Nu, nu mai riscam. Cred ca de capitolul mineriade ne-am lecuit. Insa eu aici vorbesc de o stabilitate constructiva (nu de o stabilitate latenta), care se poate obtine daca vom reusi sa definim solidaritatea nationala si metodele prin care putem sa o construim. Noi nu mai avem instrumente, asta este parerea mea. Nu cred ca avem o societate civila destul de puternica si activa, care la ora actuala sa genereze idei, sa ajunga aceste indemnuri la public si romanii sa creada.
Stiti ce-am observat in ultima vreme? Fiecare cand vrea sa gaseasca un vinovat in tara asta gaseste societatea civila. Chiar si membrii societatii civile. Iar partidele politice numai asta spun.
Ele sunt cele mai vinovate.
Deci, societatea civila e slaba.
Pai, nu trebuie sa mai fie slaba.
Nu trebuie, dar a ajutat-o cineva sa nu mai fie?
Cred ca cele doua componente, pe care le-ati amintit (respectiv mediul politic si mediul societatii civile), s-au asezat pe pozitii antagonice, cu mesaje excesive, in loc sa se aseze pe pozitii complementare. Eu cred mult in complementaritatea asta si in rezultatele pe care le poate aduce bunavointa de a asculta si de a comunica cu celalalt mediu. Spun tot timpul lucrul acesta: sa nu te astepti ca, in momentul in care te strambi in oglinda, oglinda sa-ti zambeasca. Cele doua medii s-au tot strambat unele la altele si nu era posibil ca unul dintre ele sa raspunda printr-un zambet. Dar eu sunt optimist ca lucrul acesta se poate intampla.
PSD - un Guliver printre pitici
Si partidele din opozitie, si societatea civila sunt reticente, suspicioase, din cauza partidului de guvernamant, a PSD, perceput ca un moloh care s-a asezat peste tot. Ati impins pesedizarea prea departe, ati aratat o fata mult prea... "aroganta"...
Haideti sa vorbim despre prima parte si apoi sa revenim la pesedizare. In momentul in care termenii de comparatie pe care poate sa-i aiba cineva sunt mult mai redusi - ma refer la dimensiunea partidelor, la forta lor -, poti avea acest aspect de prepotenta, acest aspect de atitudine opresiva. PSD e ca un Gulliver intre pitici. El vrea sa se miste cu grija, sa nu-i calce, dar se poate sa dea peste unul dintre ei, din greseala...
O sa se supere d-l Stolojan si d-l Basescu cand o sa vada comparatia dvs.
Poate am fortat eu putin comparatia cu Gulliver, dar vorbim de un partid de 650.000 de membri si despre altele care n-au ajuns inca la 30-40.000 de membri (inclusiv cele despre care ati vorbit). Un Gulliver de 20 de ori mai mare decat un om normal: cam asta e dimensiunea si diferenta dintre PSD si restul partidelor. Si atunci, sigur, exista si atitudinea celui mare, care (poate printr-un reflex incorect) ajunge sa desconsidere anumite semnale, unele chiar de buna-credinta, pentru ca le confunda cu huiduielile de la galerie, de mai inainte. Neindoielnic, excese sunt in ambele parti. Eu sunt constient de problemele pe care si noi le avem in partid, dar nu sunt problemele PSD, sunt problemele mediului politic romanesc. Celelalte partide sunt mai putin vizibile la aceste capitole negative, pentru ca nu sunt la putere, reflectoarele nu mai sunt atintite pe ele, si, avand dimensiuni mult mai mici, numara mult mai putine cazuri. Eu nu consider ca PSD este un caz. Daca vreti, putem spune ca PSD este un caz, pentru ca a inceput sa faca lucruri mai neobisnuite pentru mediul politic romanesc. Noi am organizat extrem de strict activitatea la partid, cu oameni care sunt angajati ai partidului (destul de multi). La ora actuala numai in sediul central sunt circa 70 de oameni care lucreaza zi de zi, marea majoritate fiind in jurul varstei de 30 de ani, lipsiti de complexele trecutului - stiti bine la ce ma refer, la vremurile trecute. Directiile pe care lucram sunt strict specializate si tin de realitatea romaneasca, dar si de relationarea cu partidele din afara. Am inceput o operatiune de autoverificare, prin acele grupuri active ale Delegatiei Permanente. S-au spus foarte multe lucruri nepotrivite, probabil, pierzand din vedere ca suntem singurul partid care a preferat sa realizeze niste grupe operative care sa-si controleze filialele din Romania. Deocamdata, n-a facut-o altcineva.
Lucrurile importante pentru tara se fac mai usor din afara spre interior
Cum stam cu declararea averilor?
Cu declararea averilor suntem intr-un stadiu aproape final. Proiectul legii se va discuta si la Camera Deputatilor, in scurta vreme.
In forma care e acum?
Si in forma care e acum el da posibilitatea oricarui cetatean al Romaniei sa obtina informatii despre averea unui demnitar care il intereseaza. Eu nu cred ca intr-un mediu atat de pasional, cum este mediul romanesc la aceasta ora, trebuie sa incercam sa culpabilizam public, cum s-a intamplat de foarte multe ori, din pacate - si eu vorbesc ca un om care a lucrat in presa - niste oameni care si-au obtinut niste bunuri intr-un mod cinstit. Eu cred ca Romania nu a intrat intr-o zona de maturitate in privinta expunerii publice.
In strainatate informatia despre averea politicienilor este la indemana publicului. De exemplu, cel mai bogat om din Italia l-am vazut pe o lista din 2002, era Berlusconi. Sigur a fost si la noi lista celor 100 de averi din revista Capital.
Controlul averilor exista acolo. Dar nici in acele tari de care vorbiti nu exista expunerea averilor in masura in care credeti dvs. Acolo exista, in plus fata de Romania (dar si noi ajungem in acest an), acel cazier fiscal, care da masura calitatii afacerilor pe care le are un om si a foloaselor pe care aceste afaceri le pot avea pentru societate. Dar se expune un cazier fiscal, nu averea personala. Vom ajunge si noi la acel cazier fiscal, care este extrem de necesar. Poate ca in prezenta lui foarte multi din lista celor 100 pe care ati mentionat-o n-ar mai avea loc pe acea lista. Din pacate, spun, pentru ca eu imi doresc o Romanie cu foarte multi oameni bogati.
Piata neagra, la cat o evaluati? Veniturile care nu intra sub nici o transparenta fiscala cam cat sunt, procentual?
N-am nici o cifra. Probabil ca in rapoartele Bancii Nationale a Romaniei cifrele acestea se apropie de ceva real. Nu cred ca e posibil sa dimensionam exact.
Exista un raport american facut acum cativa ani. Se apropia de 50%.
Poate sa fie sau 40% sau 60%. Nu-mi dau seama. Nu e numai o realitate romaneasca, este o realitate internationala. La noi capata niste forme, in alte tari capata alte forme. Sa nu credeti ca in tarile foarte dezvoltate acest fenomen nu e prezent. Sunt forme mai evoluate in alte parti prin care se manifesta aceste lucruri.
Nu avem deloc prezenta in Romania categoria de "guru"
Suntem noi persecutati cand suntem mereu aratati pe lista celor necinstiti?
Nu suntem persecutati. E o problema a statutului international pe care il ai. Daca ai un statut international care iti permite sa te exprimi mereu de la masa principala despre problemele care privesc omenirea, continentul sau chiar tara ta sau regiunea din care faci parte, ai posibilitatea sa spui anumite lucruri care vor fi inregistrate si crezute. Daca tu nu faci parte de la masa principala, nu ai posibilitatea sa spui realitatea si din punctul tau de vedere. Noi ne apropiem usor-usor de masa principala si sper sa avem posibilitatea sa ne exprimam si noi, pentru ca nu suntem o natiune de culpabilizati, suntem o natiune cu o importanta destul de mare in zona. Dar depinde foarte mult de cum ne facem si noi cartile. Generatia actuala de politicieni poate sa faca lucruri importante pentru tara in plan international. In aceasta perioada, lucrurile importante pentru tara sunt mai usor de facut din afara inspre interior. Inspre interior, asa cum spuneam in exemplele pe care le-am citat despre societatea civila, mai e nevoie de un timp de coagulare, de aparitia unor vectori. Un lucru care pe mine, ca cetatean, ma deranjeaza in Romania este ca noi nu avem deloc prezenta in viata publica romaneasca acea categorie de oameni care exista in alte parti: categoria de guru. In viata publica romaneasca nu prea avem nici un guru care sa nu fie contestat, care sa fie urmat fara ezitare. Noi avem nevoie sa credem in anumiti oameni, care sa reprezinte simbolul in anumite domenii.
PRM, un "front" care se joaca cu declaratiile patriotarde
Ani de zile, toate personalitatile au fost "tarbacite" in niste publicatii pe care le stiti si dvs., legate de un anume partid. Cum asezati PRM pe esichierul politic romanesc? Cum il vedeti ca partid, ca marime, fata de celelalte doua din opozitie?
Eu nu vad PRM ca un partid. Vad PRM ca singurul front existent in Romania, fara sansa sa devina partid. El va ramane in acea varianta de front, care inseamna din punct de vedere politic Romania anilor ‘90, pentru ca nu are scopuri politice reale.
Cum nu are scopuri politice reale, cand a avut un candidat care ajunsese in turul doi al prezidentialelor?
Nu are scopuri politice reale si...
Nu are program.
Nu, nu are decat tendinte revansarde care, de fapt, inseamna complexele trecutului prezente in niste minti infierbantate. Eu nu spun ca toti oamenii din PRM sunt asa, dar e o structura pe care eu o cunosc si nu o respect, care se joaca cu mult prea multa usurinta cu sentimentul national, cu declaratiile patriotarde. Cred ca poti sa ai o unda de fericire, daca poti sa spui din convingere la un moment dat ca esti un patriot roman. Dar ei nu au aceasta calitate.
Mai sunteti sprijiniti uneori de acest "front" patriotard.
Niciodata in ultimii doi ani. Ce s-a intamplat in perioada dinainte se poate discuta. Nu sunt eu in masura sa discut ce s-a intamplat atunci. Nu e nevoie si nu trebuie sa fie nevoie de un sprijin politic din partea unei asemenea formatiuni politice in Romania anului 2003 si in continuare.
Sustin pesedizarea, as dori in functiile-cheie din ministere membrii PSD competenti
Anticipatele ar fi putut stabili exact proportiile acestui partid?
E greu de spus. Tipul de viata al unui asemenea partid este in concordanta cu vointa altor forte politice, care au vrut astfel de teme, pe care acest partid le vantura: dreptate sociala, justitie corecta, nivel de trai mai ridicat. Sunt elemente care pot fi atacate politic decisiv, insa, ele tin de toti romanii. Mediul politic are posibilitatea de a lua decizii importante intre alegeri, din patru in patru ani. Insa in aceste intervale, oricum, conteaza spiritul oamenilor. Si, imi pare rau ca trebuie sa va spun, dar o medie a spiritului in exprimarea publica a fost destul de pervertita in sens negativ in perioada comunista. Si ne vindecam greu. Majoritatea populatiei Romaniei si-a trait cea mai mare parte din viata intr-o perioada de privatiuni, personale, de grup, de tot felul. Aceste lucruri nu au semanat lucruri bune in mintea si in sufletul oamenilor. E un complex.
Sa ajungem la pesedizare.
Pesedizare. Consider normal ca un partid care castiga alegerile sa lucreze pe nivelurile de decizie politico-administrativa cu oameni de diferite profesii, apartinand partidului, si sa incerce sa mearga tot pe aceeasi linie politica. Pentru ca societatea romaneasca, in plan politico-administrativ, repet, este condusa, in cei patru ani dintr-un ciclu electoral dintre doua alegeri, de catre reprezentantii acelui partid. Daca ei isi fac treaba asa cum se cuvine, acel partid va mai castiga o data alegerile; daca nu, nu. Deci, acest subiect care se tot agita cu pesedizarea mi se pare fals si o sa-l combat tot timpul. O sa sustin pesedizarea, prin prisma faptului ca as dori in functiile-cheie de la nivel politico-administrativ din ministere (secretari de stat, directii administrative, prefecturi, directori din administratia publica locala) membrii PSD competenti, pentru ca noi am castigat alegerile. Si nu o sa contest niciodata ca, dupa ce nu vom mai castiga alegerile, aceste locuri sa fie ocupate de opozitie. Cred ca cei care castiga alegerile isi asuma raspunderea sa lucreze cu propriii oameni pentru eventuala reforma, pe care ar reusi-o sau nu. E valabil si pentru media? Si pentru televiziunea si radioul public?
E dominata de alte reguli. Daca ne referim la mass-media, cred ca cel mai important pentru sanatatea spiritului romanilor este ca la acest nivel sa fie doar personalitati independente, care sa poata fi obiective. Daca o putere politica isi inchipuie ca o presa obedienta, laudativa ii face servicii, se insala. Avem un exemplu in perioada 1997-2000, cand puterea din acea perioada a avut o mass-media, dupa parerea mea, mai mult decat favorabila. Cu doua sau trei exceptii...
De ce spuneti lucrul asta? In ultimii doi ani, a fost un "adevarat linsaj" al fostei puteri.
Putem sa facem, daca vreti, o monitorizare.
Spre final nu mai exista nimeni care sa sustina fosta Putere.
Cred ca numai pe ultima jumatate de an, la niste greseli flagrante. Dar pana atunci a existat o presa extrem de pozitiva.
Cand au intrat la guvernare, da.
Nu, nu, si dupa aceea. Daca vreti, putem sa facem o analiza impreuna. Repet, nu folosesc nimanui laudele la adresa guvernarii, nu sunt crezute de nimeni. Pentru ca, indiferent de cate lucruri bune s-ar face la guvernare, media tarii o ridici cu greu. Cresterile nivelului de trai, chiar daca vor fi percepute, nu vor fi recunoscute.
Opozitia apare extrem de putin la Televiziunea publica. In plus, PSD are mare putere in televiziunile particulare. Stiti foarte bine ca se reproseaza prea desele aparitii ale primului ministru...
Cred ca aici se exagereaza foarte mult. Intr-o tara aflata intr-o reforma economica, cu foarte multe schimbari in mediul administrativ, este foarte interesant pentru populatie sa ii fie livrate mesaje de la nivelul guvernarii, de catre primul ministru. Insa majoritatea mesajelor care s-au dat au fost trecute intr-un registru PSD. Dar n-au fost intr-un registru PSD, au fost intr-un registru mai mult administrativ, mai mult tehnic. Au fost prezentate de catre niste oameni ai nostri, dar nu se vorbea despre politica partidului. Mesajele pe care noi le dam de la partid sa stiti ca nu sunt decat raspunsuri la niste atacuri politice venite din partea opozitiei.
Mesajul ca mesajul, dar e vorba despre frecventa aparitiilor.
Doamna Adamesteanu, daca nu apare primul ministru sa anunte niste lucruri...
Nu zic sa nu apara primul ministru, ci sa apara si ceilalti.
Adrian Nastase este, totusi, un prim-ministru cu un grad foarte mare de credibilitate. Cred ca pentru populatie este important sa apara el sa spuna anumite lucruri, asa cum apar si ceilalti colegi ai mei. Repet, nu l-am vazut pe primul ministru, decat in foarte rare cazuri, discutand in registru politic in aparitiile televizate.
Mai este o problema. Exista un fel de catalogare, a oamenilor: asta e din zona asta, asta e din zona asta. Poate ca nu neaparat dvs. (asa cum spun colegii de la Catavencu) decideti cine sa intre la Televiziune, poate exista, mai ales, o obedienta. Mai ales ca actualul presedinte al Televizunii publice este fostul consilier al primului ministru.
Adevarat, dar este un om, cred eu, independent din punct de vedere politic in manifestari. Nu poate sa fie considerat in nici un caz genul activistului de partid, care a luat o sinecura intr-o institutie oarecare. Dar poate ca unii dintre colegii mei au o anumita jena sa prezinte anumite mesaje public si dansii folosesc intermediari. Sa nu credeti ca este foarte simplu sa dai declaratii, expunandu-te nu doar privirii a 100 sau 80 de jurnalisti, ci avand constiinta ca 10 milioane de romani iti masoara cuvintele. Sunt oameni politici de mare calitate, profesionisti in administratie, dar care au o problema in momentul in care fac aceasta proiectie si isi inchipuie ca vorbesc pentru 10 sau mai multe milioane de romani. Altii nu au absolut nici o problema, este o alta categorie, care nu sunt absolut deloc profesionisti, dar nu au nici o problema sa se exprime in fata presei.
D-l Basescu n-ar avea nici o problema sa vorbeasca, dar nu l-am mai vazut de mult la televiziunea publica.
Poate ca si-a schimbat strategia.
Nu cred. Dansul e foarte constient ca a fost alungat de pe ecran.
Poate s-a considerat ca mesajele lui sunt inconsistente.
Sa incheiem tema anticipatelor. De ce n-ati convins? Sau a fost o utopie, sau n-ati avut o politica buna de comunicare. Partidul dvs. era primul avantajat, pentru ca orice partid se erodeaza la guvernare. Poate si pentru tara era mai bine. Nu era mai bine pentru partidele politice din opozitie. Dar nu ati reusit sa-l convingeti nici pe presedintele Iliescu, care are o puternica influenta asupra opiniei publice.
Noi am discutat acest lucru la nivelul partidului. Era deja rezultatul unei discutii interne, finalizata printr-un vot. Am votat in unanimitate si am considerat ca e de responsabilitatea noastra sa o expunem opiniei publice si actorilor politici, d-lui presedinte Iliescu si partidelor politice. Si asta am facut. Nu cred ca era mai corect ca noi sa fi avut aceasta opinie, sa fi luat eventual aceasta decizie interna si sa ne apucam sa negociem pe la colturi o decizie politica, care noua ni se parea buna atat pentru Romania, cat si pentru noi. Nu trebuia sa se enerveze nimeni si nimeni - ma refer la cei din opozitie - nu a ar fi trebuit sa ne catalogheze ca avand anumite planuri ascunse, in ce priveste posibilitatea lor de a castiga alegerile. Cred ca fiecare partid are sansa lui intr-un ciclu electoral.
Oricum i-ati grabit. D-l Stolojan si d-l Basescu...
Ati vazut? Deja s-au pregatit. Eu le doresc mult succes, pentru ca e nevoie de mult succes ca sa mosesti o asemenea alianta care mie mi se pare incompatibila. Daca intr-o alianta in care liderii erau Petre Roman si Valeriu Stoica - pe care eu ii consider oricum superiori tandemului actual Basescu-Stolojan, si din punct de vedere politic si din punct de vedere al potentialului de negociere si de armonizare a pozitiilor -, nu s-a facut nimic, ei bine, cred ca in actuala formula, cu atat mai putin, aceste doua partide ar putea sa aiba o alianta linistita. O alianta conjuncturala, bazata pe un obiectiv comun de distrus, nu are consistenta politica. Comparand doar personalitatile de la varf si excesele actorilor respectivi, nu cred ca o armonizare intre PD si PNL este posibila.
In legatura cu anticipatele, cum credeati ca parlamentarii ar fi fost de acord sa-si scurteze mandatul cand unii dintre ei nu mai aveau sansa sa revina in Parlament?
Din punct de vedere al parlamentarilor nostri nu era o problema majora. S-a dovedit in doi ani de zile ca, indiferent de deciziile pe care le-am luat la nivel politic, n-am avut nici o pana parlamentara ceea ce... E un partid disciplinat...
E singurul partid disciplinat?
Nu. Mai e si UDMR. Sunt doua partide disciplinate. Chiar spuneam ca faptul ca ne-a reusit proiectul politic de alianta intre noi si UDMR are o singura explicatie. Lasand la o parte cele conjuncturale, faptul ca suntem doua structuri disciplinate. Cand am spus asta, colegii din Uniune au fost de acord cu mine.
Cum stati cu Internationala socialista?
Cu Internationala socialista eu zic ca stam normal.
Adica sunteti tot afara...?
Adica nu suntem membri cu drepturi depline, dar suntem singurul partid de stanga din Romania, care va fi vizitat peste o luna de presedintele Internationalei socialiste, Antonio Gutierez, care nu va veni la PD, ci va veni la PSD, la invitatia presedintelui Adrian Nastase. Suntem partidul care are o corespondenta cu Internationala socialista si cu partidul socialistilor europeni. Chiar astazi am primit o scrisoare de la Robin Cook, presedintele socialistilor europeni adresata presedintelui Nastase, in care apreciaza foarte mult contributiile pe care noi le avem in planul de centru-stanga in Europa. Participand la Consiliul Internationalei socialiste la finalul acestei luni, pe 21 ianuarie, presedintele Adrian Nastase va vorbi din partea social-democratiei din Balcani in plenul Consiliului despre starea politica in Balcani. Eu cred ca vom sta si din punct de vedere al partidului la masa principala de decizie. Sper ca la jumatatea acestui an sa reusim acest lucru. Am reusi acest lucru printr-un parcurs de trei sau de patru ori mai mic decat al altor partide politice, cum a fost PD care a asteptat sapte sau opt ani de la momentul cererii pana la momentul...
Dar dvs. asteptati inca mai de mult.
Noi am reluat toata procedura de la zero in momentul in care am realizat fuziunea cu PSDR. Asta inseamna iunie 2001. Altfel, la ora asta, eram membri cu drepturi depline. Insa, din considerente de procedura, PDSR-ului i s-a retras total dreptul de membru si am reluat toata procedura de la zero. Daca vom reusi in doi ani de zile, inseamna ca e foarte bine.
Mai sunt si alte tari in care exista doua partide social-democrate?
Bulgaria. Este un partid social-democrat cu reprezentare parlamentara mica, asemanatoare PD si care este membru cu drepturi depline, si Partidul Socialist Bulgar, la care a fost presedinte actualul presedinte al tarii, Parvanov, care are un statul de observator. Avand in vedere importanta politica pe care pot s-o castige tarile din Balcani, precum si dominanta de centru-stanga care exista aici, este strategic pentru Internationala socialista ca asemenea partide destul de mari, cum este PSD, sa aiba un rol activ in interior.
Enumerati-mi ceea ce vreti sa faceti anul acesta.
Ne-ar interesa sa avem in continuare o stabilitate in viata publica a Romaniei: nu e vorba doar de mediul politic sau de guvernare, ci si de componentele economice, de exprimare publica. Asta e foarte important, pentru ca, daca este stabilitate, poti sa construiesti. Daca reusim sa mai construim inca un an sau doi in ritmul de pana acum sau in ritm superior, putem sa atingem scopuri punctuale, cum ar fi: cresterea nivelului de trai, masurabila la finalul anului 2003; o reforma fiscala care sa nu insemne doar scaderea cotei de impozit pentru oamenii cu venituri mici si foarte mici, ci si aplicarea unor principii de transparenta fiscala, unor atitudini extrem de deschise in mediul economic sau administrativ, care sa dea semnale de incredere mediului international de afaceri. Sunt lucruri poate mai abstracte, dar care au o importanta foarte mare atunci cand Romania este pusa pe balanta si cantarita.
Vremea datului cu pietre trebuie sa dispara
Legislativele o sa ramana la un loc cu prezidentialele, dupa cat se vede, nu?
Dupa cat se vede, deocamdata da. Parerea mea personala este ca nu e bine. Cred ca puterea politica in Romania trebuie desfacuta pe componente si cetatenii trebuie sa vina la vot pentru a alege Parlamentul si implicit Guvernul si apoi trebuie sa vina separat la vot pentru a-l alege pe presedintele Romaniei, care are alte abilitati de decizie politica si de reprezentare. Cred ca in acest fel nu se va mai confunda o anumita aptitudine demagogica cu posibilitatile de realizare politica ale unui partid. Iar aici eu cred ca, prin decalarea acestor alegeri, prin separarea lor, partidele care, intr-adevar, nu sunt decat fronturi si nu au o putere de executie politica, nu vor mai fi asa de interesante pentru electorat. Si, in acelasi timp, o personalitate politica care va candida pentru un post de demnitate nationala, care sa reprezinte Romania, postul de presedinte al Romaniei, va fi considerata cu mult mai multa atentie de catre cetateni, pentru ca se va discuta doar despre acele teme. Presedintele Romaniei trebuie sa fie imaginea tarii si a poporului la acel moment. El nu trebuie sa reprezinte cheia rezolvarii problemelor economiei sau ale justitiei si de nedreptate sociala. Eu cred ca si romanii s-au saturat de circ si de vorbe goale, eventual zbierete cu manie, si usor-usor vor prefera o zona de consistenta, atat in planul organizatiilor politice, cat si in planul personalitatilor care sa ne reprezinte. Vremea datului cu pietre trebuie sa dispara si e vremea sa cladim pietrele. Cred ca, daca vom incepe sa dam aceste mesaje public, ne vom da foarte bine seama cine e in stare doar sa arunce cu pietre si cine e in stare sa cladeasca.
S-a creat in opinia publica ideea ca este mult mai costisitor daca desparti alegerile intre ele, pentru ca tot vor urma localele si atunci de ce sa nu se fie toate odata, pentru ca asta costa mai putin.
Sigur ca sunt niste cheltuieli in plus, dar eu cred ca aceste cheltuieli le facem in folosul tarii. Nu sunt niste cheltuieli insurmontabile, pe care sa nu ni le permitem, pentru ca le facem pentru poporul roman, pentru noi.
