Pe aceeași temă
Cehia a preluat de la 1 ianuarie 2009 presedintia UE. In urmatoarele 6 luni, Cehia va incerca sa solutioneze o serie de aspecte sensibile aparute in ultima parte a mandatului presedintiei franceze: recesiunea economica din zona euro, asigurarea securitatii energetice pe fondul ultimului conflict dintre Moscova si Kiev, renegocierea unui nou acord cu Rusia. Totodata, una dintre provocarile majore ale presedintiei cehe va fi deblocarea procesului ratificarii Tratatului de la Lisabona. Excelenta Sa, Petr Dokladal, ambasadorul Republicii Cehe in Romania, a acordat, in exclusivitate, revistei 22 un interviu in care detaliaza prioritatile si programul presedintiei UE.
Care este mostenirea presedintiei franceze a UE?
Presedintia franceza a fost foarte activa si a reusit sa aduca in prim plan o serie de prioritati aflate pe agenda UE care au fost finalizate. Apreciem foarte mult ca la reunirea Consiliului European din decembrie au fost aprobate 2 proiecte foarte importante: pachetul climateric-energetic si Planul european de redresare economica. Criza economica este principala provocare, incercarea de baza pe care va trebui sa o infrunte si cu care se va confrunta presedintia ceha in timpul mandatului ei. In ultimele zile ale anului trecut, presedintia franceza a reusit sa convoace o intalnire ministeriala la Paris, in scopul elaborarii unei reactii la conflictul din Gaza. Cea mai mare parte a agendei franceze a fost finalizata, dar raman numeroase probleme pe care presedintia ceha trebuie sa le gestioneze: criza economico-financiara, conflictul din Gaza, problema gazului.
Cum isi propune presedintia ceha sa gestioneze criza financiara?
Prioritatea presedintiei cehe vizeaza o mai buna coordonare, in sensul implementarii Planului european de redresare economica si indeplinirii obiectivelor stabilite prin concluziile Consiliului European din decembrie 2008. Situatia economica actuala genereaza numeroase provocari pentru politicile fiscale, monetare si structurale ale statelor membre. Planul european de redresare economica este bazat pe un efort bugetar echivalent cu 1,5% din PIB-ul UE, in scopul restabilirii increderii consumatorilor si investitorilor in climatul economic si stabilitatea pietelor financiare. Un alt obiectiv al planului de redresare este revitalizarea cresterii economice a economiilor din zona UE. Consiliul European a accentuat faptul ca solutiile propuse pentru redresarea economica trebuie sa reflecte conditiile specifice din statele membre si sa respecte principiile Pactului de Stabilitate si Crestere, precum si regulile concurentei economice. Masurile de sustinere a cererii trebuie adaptate conditiilor specifice nationale si completate de eforturile de implementare a reformelor structurale stabilite prin Strategia Lisabona. Masurile fiscale reflectate de Planul european de redresare economica pot genera provocari semnificative pentru sustenabilitatea finantelor publice. Desi acestea vor accentua deficitele, totusi Consiliul European si-a reafirmat intregul sau sprijin pentru sustinerea finantelor publice si cheama statele membre sa revina, cat mai curand cu putinta, la tintele lor bugetare pe termen mediu. Una dintre formele practice de implementare a Planului european de redresare o va constitui folosirea fondurilor UE pentru modernizarea proiectelor energetice de infrastructura, in scopul cresterii sigurantei energetice si conectarii tarilor la sistemele energetice.
Scopul de scurta durata il va constitui limitarea influentei negative a actualei crize, iar cel de lunga durata va fi accelerarea reformelor necesare economiei UE indreptate spre cresterea competitivitatii ei (folosirea inventiilor, stiintei si tehnicii etc.).
Criza energetica si relatiile cu Rusia
Care sunt prioritatile imediate ale presedintiei cehe in sensul solutionarii divergentelor energetice dintre Rusia si Ucraina, dintre Rusia si UE?
Inca de la inceput, am incercat sa reactionam cat mai repede. Scopul principal a fost reluarea livrarilor de gaze in statele membre ale UE. Am plecat de la premisa ca este necesar ca mai intâi cele doua companii energetice Gazprom si Naftogaz, respectiv ca politicienii rusi si ucraineni sa ajunga la un consens, politicienii din celelalte tari membre ale UE putand doar sa-i ajute. Nu ne-am propus sa fim arbitrii acestui conflict. De la inceput am fost insa un jucator foarte activ. Am atras atentia ambilor parteneri ca, daca disputa va continua, se va pune sub semnul intrebarii credibilitatea lor de furnizori si de tara tranzit. In ceea ce priveste Ucraina, i-am atras atentia ca, prin semnarea Cartei Energetice Europene, si-a asumat anumite obligatii, iar faptul ca ei nu ofera stabilitate poate avea consecinte de lunga durata. Totodata, Rusiei i-am atras atentia ca trebuie sa depuna eforturi similare pentru a ajunge la un consens cu partea ucraineana, pentru ca, pe fond, si Rusia trebuie sa demonstreze Europei ca este un furnizor sigur si predictibil. Este greu de spus cine este mai vinovat in acest conflict care a dobandit dimensiuni politice profunde. Ne preocupa asigurarea sigurantei energetice a Europei prin identificarea unor resurse alternative, dar si prin identificarea unor rute alternative, pentru ca o criza energetica similara sa nu se mai poata repeta. Problema securitatii energetice este una dintre prioritatile presedintiei cehe. Astazi, aceasta criza a generat urmatorul efect: se redeschide interesul pentru accelerarea gazoductului Nabucco, construirea unor terminale pentru gazul lichefiat in diferite porturi din Europa, identificarea unor cai alternative din Africa de Nord, Golful Persic si Norvegia, construirea unor depozite mai mari pentru stocarea gazelor, o interconectare mai puternica a conductelor de gaz din Europa, identificarea unor resurse regenerabile. Criza va fi, desigur, si un catalizator pentru a cauta cai de economisire a energiei in diferite tari. O alta consecinta a recentei crize ar putea fi faptul ca, in Cehia si in alte state europene, s-ar putea redeschide interesul pentru energia nucleara.
Pe de alta parte, am fi foarte bucurosi daca am putea participa la modernizarea infrastructurii energetice din Rusia. Asa cum Rusia are interesul de a contribui la modernizarea infrastructurii energetice din Europa, tot asa si firmele europene doresc sa participe la modernizarea celei rusesti si chiar la identificarea si cautarea de noi resurse energetice in Rusia. Rusia ramane un partener extrem de important, cu care vom cauta cai de colaborare pragmatice reciproc avantajoase, pentru ca si Rusia, si noi ne dam seama ca avem nevoie unii de altii. UE este cel mai important partener comercial al Rusiei, care ofera stabilitate si predictibilitate economica, care a respectat regulile platind la timp livrarile de gaz. Suntem convinsi ca liderii rusi isi vor da seama de toate aceste lucruri si vom gasi impreuna o cale. Premierul Putin a acceptat invitatia de a vizita Praga. Se pregateste un summit UE-Rusia in luna mai.
Criza gazului ne-a aratat cat este de important sa reusim sa coordonam activitatile din sectorul energetic. Presedintia ceha isi va concentra actiunile pe obtinerea unui progres in anumite zone ale sectorului energetic comunitar, precum o interconectivitate mai mare a infrastructurii energetice din Europa. Am sprijinit ideea organizarii unui summit Nabucco in Budapesta la sfarsitul lui ianuarie, la care va participa si primul ministru ceh Topolanek. Dorim ca proiectul Nabucco sa devina un proces Nabucco. Presedintia ceha pregateste totodata un summit strategic privind Coridorul Sudic (la inceputul lunii mai 2009). Totodata, in interiorul Planului european de redresare economica, se va pregati o lista cu proiectele energetice ce urmeaza a fi finantate din bugetul UE pana la o valoare de 3,5 miliarde de euro.
Ministrul de Externe al Cehiei a pledat pentru ca UE sa negocieze un nou Acord de Parteneriat si Cooperare cu Rusia. Care sunt principiile care ar trebui sa stea la baza acestui parteneriat?
Presedintia ceha si UE doresc sa continue negocierile legate de acest acord. Insa, dupa evenimentele din Georgia si criza energetica dintre Moscova si Kiev, avem nevoie la nivelul UE de o analiza legata de cum vrem sa arate relatia cu Rusia. Cel mai important aspect este acela ca UE trebuie sa dezvolte o voce comuna, coerenta fata de Rusia. Ultima criza energetica ne-a aratat cat este de importanta o politica europeana coerenta fata de Rusia. In timpul presedintiei cehe se va face un audit al relatiei dintre UE si Rusia. In mod sigur, UE isi va coordona pozitia fata de Rusia cu noua Administratie Obama si cu NATO. Avem interesul sa fie renegociat un acord amplu, care sa acopere cat mai multe segmente ale relatiilor dintre Rusia si UE. In esenta, dorim un acord care sa acopere un spectru cat mai larg de probleme politice si economice, pe o perioada cat mai mare. Ne propunem totodata sa clarificam valorile care stau la baza acestui acord si ce reguli vrem sa respectam. Pana la semnarea noului acord, ne propunem sa colaboram in sectorul energetic, lupta impotriva terorismului, criza financiara, schimbarile climaterice, in gestionarea situatiei din Orientul Mijlociu sau Afganistan. in aceste zone avem multe interese comune. Dorim insa o pozitie europeana comuna fata de propunerea presedintelui Medvedev in ceea ce priveste o noua arhitectura de securitate europeana. Deocamdata nu avem informatii concrete suficiente despre aceasta. in plus, continuam sa credem ca nu exista un motiv de a schimba structura institutiilor de securitate actuale din lume, care au adoptat in trecut o serie de angajamente utile. Daca aceste angajamente ar fi fost indeplinite in trecut, Europa si lumea ar fi fost mai sigure.
Va reusi UE sa convinga Gazprom sa joace dupa reguli de piata?
Sper ca vom putea sa ne apropiem de aceasta situatie, de acest deziderat, cu atat mai mult cu cat Rusia nu a semnat Carta Energetica Europeana si deocamdata nu este membra a Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO). Din aceasta cauza nu avem instrumente juridice suficiente, dar dorim sa avem relatii pragmatice cu Gazprom pentru ca fiecare are nevoie de celalalt.
Ratificarea Tratatului de la Lisabona
Ce ar trebui sa faca presedintia ceha pentru a relansa Tratatul de la Lisabona? Care este stadiul dezbaterii din interiorul Parlamentului Ceh privind ratificarea tratatului? Ne aflam oare in fata unui euroscepticism ceh din ce in ce mai mare fata de acest tratat?
Presedintia ceha se va stradui sa contribuie la finalizarea ratificarii Tratatului de la Lisabona de catre toate tarile membre. Referitor la relatia cu Irlanda, colaboram cu Departamentul juridic al Directoratului general al Consiliului European, pentru a obtine anumite garantii juridice in domeniul fiscal, etic si in domeniul apararii care sa reactioneze la temerile cetatenilor irlandezi si sa permita organizarea unui al doilea referendum privind ratificarea Tratatului de la Lisabona, pentru a nu fi nevoie sa schimbam din nou acest tratat si a incepe din nou ratificarea lui.
In privinta Republicii Cehe, a avut loc amanarea ratificarii din motive de procedura, pentru luna martie. Ratificarea depinde de decizia luata de catre majoritatea calificata a 2/3 dintre deputatii si senatorii din cele doua Camere ale parlamentului. Pe de alta parte, ratificarea tratatului reprezinta si un motiv de lupta politica interna, pentru ca anumiti lideri politici se gandesc ca poate ar fi bine sa apeleze din nou la Curtea Constitutionala. Ei isi exprima temerile ca nu toate prevederile tratatului sunt in conformitate cu Constitutia ceha. Exista temeri legate mai ales de faptul ca anumite prevederi ale Tratatului de la Lisabona vor face in asa fel incat, dupa intrarea in vigoare a tratatului, sa se cedeze noi competente Bruxellesului, pe baza hotararii guvernului, si nu a parlamentului. In Cehia, se incearca ca, printr-o anumita reglementare interna, sa se limiteze aceasta posibilitate, pentru ca parlamentul sa exercite un anumit control. Sunt insa forte politice care lupta in principal impotriva Tratatului de la Lisabona, care, dupa parerea lor, este un document care limiteaza suveranitatea nationala si libertatea, cedand anumite prerogative Bruxellesului si adancind deficitul democratic. Pentru aceste forte politice, Tratatul de la Lisabona reprezinta o limita a democratiei care nu ar trebui depasita. Pe de alta parte, exista un mare grup de politicieni care, desi sunt constienti ca acest tratat nu este optim, fiind un rezultat de compromis, este totusi o cale de modernizare a institutiilor europene. Pe fond, oponentii Tratatului de la Lisabona se impart in mai multe grupuri, in functie de culoarea partidelor politice mai vechi si a unor partide nou aparute: cei care se opun statutului de membru al UE si grupul celor care sunt pentru UE, dar contra Tratatului de la Lisabona. Tratatul trebuie aprobat de 2/3 din parlament, fiind considerat un tratat cu ample consecinte constitutionale. Eu, ca ambasador, nu pot sa fac niciun fel de previziuni. Aceasta este vointa democratica a senatorilor si deputatilor nostri. Insa, atat in cazul Cehiei, cat si in cazul Irlandei, orice presiune neadecvata externa poate fi foarte contraproductiva. Asemenea insistente pe tema "de ce nu a fost ratificat tratatul pana acum" nu sunt deloc pozitive. Suntem o tara care a trait 50 de ani in totalitarism si suntem foarte sensibili la orice tip de limitare a libertatii, a deciziilor si a democratiei. Consider ca majoritatea populatiei si a politicienilor sprijina integrarea europeana, dar se deosebesc in privinta metodelor de integrare. Exista un mare numar de oameni care isi inchipuie ca acest tratat nu este bun.
Relatiile transatlantice
Pe parcursul mandatului presedintiei cehe, la Washington vom avea o noua administratie. Se vor schimba oare planurile Cehiei si Poloniei privind desfasurarea sistemului antiracheta pe teritoriul lor?
Deocamdata nu avem indicii ca nu se va intampla asa. Pornind de la discutiile cu expertii echipei Obama, de la dezbaterile din Congres, totul ne arata ca Administratia americana este constienta de faptul ca devine tot mai mare pericolul expunerii statelor din Europa Centrala unor situatii neprevazute din partea unor regimuri neresponsabile din diferite regiuni ale lumii. Optica noii administratii se identifica cu concluziile Summit-ului NATO de la Bucuresti. O problema importanta insa ar fi reconsiderarea, restructurarea bugetului SUA, pe fondul crizei economice, care ar putea sa influenteze acest proiect. Scutul antiracheta este un proiect comun intre Cehia, Polonia si SUA, iar radare similare se mai afla si pe teritoriul Marii Britanii si al Danemarcei. Nu este insa o tema de pe agenda UE, dar nici nu exista pana acum vreo tara care sa se opuna explicit hotararii Cehiei. Este o problema eminamente a Cehiei. Tehnic, scutul antiracheta din Cehia ar urma sa faca parte din sistemul complex NATO. In niciun caz nu este o initiativa impotriva Rusiei si vom cauta sa construim un sistem de incredere reciproca; rachetele care urmeaza a fi instalate pe teritoriul Poloniei nu vor purta materiale explozibile. Radarul de pe teritoriul Republicii Cehe are un caracter defensiv, avand ca scop sa descopere la timp rachetele balistice din tari care pot sa ajunga dependente de regimuri neresponsabile. Din pacate, exista semnale care arata ca in viitor va exista un asemenea pericol si este in interesul civilizatiei noastre si, de asemenea, a Rusiei sa colaboram in scopul apararii tarilor si cetatenilor nostri.
Care sunt prioritatile presedintiei cehe in zona relatiilor transatlantice? Si, concret, ce isi propune presedintia ceha in raport cu relatia dintre UE si NATO? Inaintea Summit-ului NATO de la Bucuresti din aprilie anul trecut, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, declarase ca relatiile dintre NATO si UE pot fi descrise ca un conflict inghetat.
Relatiile transatlantice si politica europeana de aparare sunt prioritati ale presedintiei cehe. Nu pot sa fiu de acord cu evaluarea ca relatia dintre NATO si UE se afla intr-o stare de conflict inghetat. Dorim, in mod prioritar, inregistrarea unor progrese pe aceasta dimensiune prin dezvoltarea parteneriatului deja existent intre cele doua organizatii, prin dezvoltarea unei colaborari pragmatice in cadrul operatiunilor la care participam in Balcani si Afganistan. Apreciem si noile propuneri ale Frantei si Tarilor Scandinave. De asemenea, ma bucur ca vom avea discutii cu noua Administratie a presedintelui Obama in cadrul intalnirii neformale a tarilor membre ale UE (27) cu SUA in luna aprilie, intâlnire care sper ca va avea loc la Praga. Insa un progres al colaborarii institutionale dintre cele doua organizatii se poate obtine numai dupa rezolvarea problemei din Cipru. Credem ca se poate face un pas inainte in aceasta problema, iar presedintia ceha sprijina un astfel de demers. Solutionarea diferendului din Cipru poate contribui in mare masura la eficientizarea colaborarii institutionale dintre UE si NATO. Cred ca este un interes vital al tuturor statelor membre ale celor doua organizatii.
Care este calendarul si care sunt proiectele/activitatile pe care Ambasada Cehiei de la Bucuresti isi propune sa le promoveze in timpul celor 6 luni ale detinerii presedintiei UE?
Vom organiza o serie intreaga de actiuni in perioada mandatului presedintiei UE. In functie de caracterul lor, acestea pot fi impartite in doua grupe: intalniri de lucru la nivel de diplomati ai statelor membre UE, conferinte de presa, dezbateri si mese rotunde cu jurnalisti si experti. Ne propunem sa organizam impreuna cu organizatiile neguvernamentale seminarii si discutii centrate pe criza economica internationala, securitatea energetica, pozitia IMM-urilor din statele membre fata de reglementarile existente in UE si ce trebuie facut in acest domeniu in sensul unei reglementari mai transparente, al unei reglementari mai simplificate, plecand de la exemplul unor firme din Romania si Cehia, facilitarea folosirii fondurilor europene pentru IMM-uri. A doua componenta de activitati sunt cele de natura culturala: pe 18 martie, la Colegiul Noua Europa, va avea loc o discutie pe tema "Noua Europa - cum arata, de fapt?", dezbatere la care vor participa Jacques Rupnik si Andrei Plesu; Centrul Ceh va organiza in primavara acestui an un festival al filmelor documentare pe drepturile omului, intre 18 si 20 martie; pe 17 iunie va avea loc "Ziua usilor deschise" la Ambasada, cand diplomatii vor discuta cu tinerii despre ceea ce inseamna presedintia Cehiei; pe 19 iunie organizam la Muzeul Taranului Roman un concert mare de jazz.
Sunt foarte bucuros ca opinia publica din Romania este interesata de presedintia Republicii Cehe la UE. Este o dovada a faptului ca cetatenii romani inteleg importanta agendei UE pentru politica de acasa. Temele se vor intrepatrunde tot mai mult. De asemenea, scopul nostru este acela de a arata importanta politica a contributiei pe care o are calitatea de membru in UE cetatenilor din Romania si din toate celelalte tari membre noi (de pilda, in energetica, in lupta cu consecintele crizei economice, pentru intreprinderile mici si mijlocii, facilitarea circulatiei si a migratiei legale, securitatea si stabilitatea in regiunile care se invecineaza cu România la Rasarit, in Balcani s.a.m.d).
* Ambasadorul Republicii Cehe in Romania
Interviu realizat de Octavian Manea
