Pe aceeași temă
La recentul Congres al PLDM ați fost reales președinte al partidului. Care sunt principalele obiective pentru 2014 ale PLDM? Urmează alegeri parlamentare, așteptați semnarea Acordului de Asociere cu UE... se anunță un
an greu.
Obiectivul nostru rămâne acelaşi – asigurarea condiţiilor necesare pentru continuarea cursului de integrare europeană şi democratizare a Republicii Moldova. Şi dacă Republica Moldova a reuşit, în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, ceea în ce puţini credeau acum patru ani – parafarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, un mare merit în acest sens revine anume PLDM. În aceşti mai bine de patru ani am avut de făcut faţă unor provocări fără precedent, a trebuit să rezistăm unor presiuni enorme, de multe ori a trebuit să acţionăm chiar în detrimentul intereselor partidului, punând mai sus interesul ţării, şi toate aceste jertfe le-am făcut cu un singur scop – asigurarea unui viitor liber, democratic, european, prosper Republicii Moldova. Şi nu exagerez deloc atunci când spun că de multe ori a trebuit să acţionăm în detrimentul intereselor partidului, căci am avut suficiente situaţii când de comportamentul PLDM depindea declanşarea alegerilor parlamentare anticipate. Dacă am fi mers pe această cale, partidul ar fi avut un rezultat mult mai bun, mulţi dintre acei care ne săpau groapa pur şi simplu ar fi fost scoşi pe tuşă, dar, totodată, exista riscul revenirii comuniştilor la putere. În aceste condiţii, noi am ales să facem jumătate de pas înapoi, numai pentru a asigura continuarea cursului de integrare europeană.
În 2014, evident că vom continua eforturile noastre în această direcţie, căci urmează încă să semnăm Acordul de Asociere cu UE. Totodată, urmează să asigurăm cetăţenii Republicii Moldova cu regim liberalizat de vize, pentru ca ei să poată călători liber în UE, după cum urmează să creăm şi acea Zonă de comerţ liber cu UE, prevăzută de Acordul de Asociere. Însă acesta nu este scopul nostru final – pentru noi acestea sunt doar trepte în procesul de integrare europeană. De aceea, ne propunem să învingem din nou în alegerile parlamentare, pentru a duce la bun sfârşit ceea ce am început încă în 2009.
Privind în urmă, Republica Moldova - din aprilie 2009 - a intrat sub o zodie norocoasă, care continuă și astăzi. Care au fost cele mai dificile momente din acești peste 4 ani? Negocierea alianțelor, alegerea președintelui, eșecul referendumului...
Ştiţi, norocul ţine cu acei care muncesc, iar în aceşti mai bine de patru ani noi am muncit continuu. Nimeni nu-ţi dă nimic pe degeaba sau pentru că ai ochi frumoşi. Şi, apropo, noi am resimţit din plin şi pe multiple planuri efectul acţiunii principiului aplicat în cadrul Parteneriatului Estic – „Mai mult pentru mai mult“. Cu cât mai mult am muncit, cu atât mai multe rezultate am avut şi nu regret, nici o clipă, nici un efort din câte s-a depus - a meritat pe deplin, pentru că scopul nostru este cel enunţat mai sus – un viitor european pentru ţară, pentru cetăţeni.
Cât despre momentele dificile, mai simplu ar fi să le enumăr pe cele uşoare. Guvernările de coaliţie tot timpul implică şi anumite concesii, anumite cedări, anumite tensiuni, anumite probleme... Nu e uşor să guvernezi în coaliţie, dar, totodată, aceasta e o experienţă utilă, care te învaţă cum să convieţuieşti politic atunci când există scopuri comune. Nici o zi din 2009 şi până în prezent nu a fost uşoară, dar, în schimb, avem satisfacţia unor rezultate pe măsură.
De care dintre Alianțele pentru Integrare Europeană vă leagă amintiri mai plăcute? De AIE 1 sau 2? Care dintre ele a funcționat mai bine?
Şi AIE-1, şi AIE-2 şi-au avut rolul lor în dezvoltarea democratică a Republicii Moldova. Dacă în faţa AIE-1 a stat sarcina asigurării trecerii de la o guvernare comunistă autoritară spre una democratică, europeană, în faţa AIE-2 a stat obiectivul de continuare a reformelor demarate în 2009, astfel încât Republica Moldova să devină cu adevărat un stat democratic, european. Spre regret, pe parcurs au apărut şi unele disfuncţionalităţi, care reieşeau inclusiv din imperfecţiunile ce se strecuraseră în acordul de constituire a alianţei. Astfel, a trebuit să intervenim cu unele modificări pe parcurs, cu unele corectări de situaţie, dacă putem spune aşa. Iar formula la care am ajuns în final – actuala Coaliţie pentru integrare europeană – oferă condiţiile necesare pentru continuarea cursului de reformare, democratizare şi europenizare a ţării.
Ați avut o relație destul de tensionată, încă de la început, cu Mihai Ghimpu. De ce? Erau diferențe fundamentale de viziune politică sau lucruri legate de stilistica actului politic?
Eu am spus nu o dată acest lucru şi voi repeta şi acum: cu regret, Mihai Ghimpu şi unii dintre colegii săi nu au înţeles că au venit la guvernare, că guvernarea implică anumite responsabilităţi, anumite obligaţiuni, un anumit comportament etc. El a continuat să se comporte ca un politician de opoziţie, lovind în echipa guvernamentală, indirect şi în colegii pe care i-a delegat în Executiv, şi în final a avut de suferit singur de pe urma acestui comportament iresponsabil al său. În primul rând, prin comportamentul său, a provocat o sciziune în propriul partid, iar în al doilea rând, de facto, s-a autoexclus de la guvernare, distanţându-se de procesul de democratizare şi europenizare a ţării. Dar eu cred că istoria le va pune pe toate la locul lor şi atunci se va vedea cine şi ce interese a urmărit, cine şi ce rol a jucat după 2009 încoace.
Nici cu PDM relațiile n-au fost line, deși ați fost membru în acest partid. Până la urmă ați pierdut poziția de prim-ministru în urma unei crize politice între dvs. și Plahotniuc. Cum au evoluat relațiile cu PDM, din primăvara 2009 și până astăzi?
Eu am spus mai sus că guvernările de coaliţie implică şi un element de tensiune, care de multe ori scapă de sub control şi degenerează în situaţii de criză politică. Aşa a fost şi la începutul anului curent. Totodată, nu cred că e corect să se spună că acea criză politică a survenit ca urmare a relaţiei dintre mine şi un politician anume – a fost o criză politică generată de o situaţie concretă, o situaţie asupra căreia noi şi cei din PD am avut puncte de vedere diferite şi de care a profitat din plin opoziţia comunistă. Aceasta a şi generat demiterea guvernului şi pot să repet la infinit că acea demitere nu a avut la bază motivele invocate oficial, ci motive de ordin politic. Dar important este că am reuşit să depăşim acea situaţie şi să asigurăm Republica Moldova cu condiţii de stabilitate necesare pentru continuarea integrării europene.
Cum explicați succesul Republicii Moldova în Parteneriatul Estic? A fost vorba doar de un context internațional bun, defecțiunile armeană și ucraineană?
Eu aş zice că Republica Moldova a obţinut ceea ce a meritat. Mai sus m-am referit la principiul „Mai mult pentru mai mult“ şi eu cred că rezultatul nostru a pornit în primul rând de la acel enorm volum de muncă pe care l-am depus, de la acele rezultate pe care le-am înregistrat şi de la modul în care ne-am respectat angajamentele asumate.
Cum apreciați relația cu Bucureștiul în tot acest timp? În cine de la București ați găsit un partener de nădejde alături de care să lucrați eficient?
Ştiţi, noi, la Chişinău, nu ne orientăm la politicieni anume din România, ci la România ca partener care ne ajută în realizarea obiectivelor pe care le avem. Şi ţin să mulţumesc pe această cale autorităţilor române şi actuale, dar şi precedente, pentru că în toţi aceşti ani România ne-a fost un prieten sincer şi de nădejde şi ne-a ajutat enorm să avansăm în realizarea tuturor obiectivelor noastre.
Interviu cu VLAD FILAT, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, realizat de SIMONA SOLOMON
