Opinii

Cine l-a ascultat vineri seara pe Liviu Dragnea după ședința CEx a PSD, putea să creadă că are de a face cu un lider invincibil, capabil, datorită sprijinului politic de care dispune, să învingă nu numai justiția, ci și orice instituție a statului care i s-ar pune împotrivă.

De acum inainte presedintele exercita si calitatea de sef al guvernului, numeste si schimba ministrii fara acordul parlamentului, numeste jumatate din membrii Curtii Constitutionale.

Suntem așadar lăsați pe seama noastră. La bine și la rău – acum cu adevărat suntem ceea ce suntem „prin noi înșine”.

”Nu mă sperie nici Iohannis, nici Hellvig, nici Pahonțu, nici Kovesi, nici Băsescu, nici Ponta, nici Oprea, nici alții”. Nu îl sperie decât pușcăria. Îl sperie de moarte. A înnebunit de frică.

E greu să mai vorbești despre reforma educației naționale atunci când în fruntea guvernului figurează încă o persoană cu problemele de lectură ale unui elev slab de clasa a patra.

Ambâțul de a schimba regulile jocului fără a mai urma „abordarea procedural corectă”, întru anularea pedepsei lui Dragnea – închisoare 3 ani și jumătate – denotă voința fermă a Partidului Salvați Deținuții (PSD) de a merge „până la capăt”.

Grecul Alexis Tsipras și macedoneanul Zoran Zaev au ajuns la un acord istoric. O dispută de câteva decenii pare să-și găsească rezolvarea. FYROM se va numi Macedonia de Nord și își va trece acest nume în Constituție, în așa fel încât grecii să fie siguri că nu vor exista pretenții teritoriale.

În decembrie 1989 aveaţi deja un rând de guşă care vă separa de restul chiţcanilor, gherlanilor, ghiorţanilor, hârciogilor. Vă plimbaţi guşa cu fală printre şoricimea şi şobolănimea costelivă care tremura toată numai când vedea maşinile voastre cu „numere mici”.

Exista premisele ca Dragnea sa declansaze razboiul civil pentru a scapa de condamnare. Nu mai are nimic de pierdut. S-ar putea sa-l opreasca partidul de frica sa nu piarda alegerile. Steaua lui Dragnea insa apune, orice ar face.

Nu e vorbă, România se iliberalizează pe zi ce trece. Legile se fac și se desfac în favoarea mahărilor corupți – tot noaptea ca hoții – în timp ce doar o minoritate civică mai protestează.

Discursul de la București al lui Wess Mitchell, asistentul Secretarului de Stat al SUA, trebuie așezat în contextul mai larg al încercării de definire a unei strategii pentru Europa.

PSD funcționează după tactica tancului sovietic, care distruge totul pentru a ajunge acolo unde a hotărât liderul maxim. Ținta e mai importantă decât daunele pe care le produce propriei țări.

Ar trebui să demisioneze profesoara de drept Simina Tănăsescu din funcția de consilier prezidențial după acuzațiile formulate de judecătorul CCR Petru Lăzăroiu? Poate că da, dar nu pentru motivele invocate de instituțiile media aservite infractorilor, care au preluat lamentațiile domnilor Lăzăroiu și Valer Dorneanu și o acuză că ar fi făcut, în numele Președinției, presiuni asupra unui judecător CCR.

Problema respectării deciziei e de principiu, mai întîi. Ea n-are legătură nici cu impopularitatea ei, nici cu mizeria ei juridică, nici cu uneltirile sinistre ale lui Dragnea, Tăriceanu & Co. Președintele trebuie să semneze decretul de revocare a procurorului-șef DNA, pur și simplu fiindcă a jurat să respecte Constituția, iar CCR e singurul interpret autorizat al acesteia. Vreți un președinte sperjur?

Carevasăzică Suleyman, sultanul de Teleorman, nu mai are răbdare cu „partenerii noștri străini care au încurajat, ba chiar parțial au și finanțat acest stat paralel și acest sistem odios” și, mai sugerează el pe același ton prietenos, pe guzganii de la #Rezist.

Dragnea si camarila par loviti de stenahorie. Ameninta, insulta, schimonositi de ura si frica, tot ce este nepesesdist in tara asta. Nu mai au nicio limita, sunt dispusi, cum tot repeta Marele Vataf, sa ”mearga pina la capat”.

Uneori ai impresia că, sub Donald Trump, Statele Unite au două politici externe. Unul pare să fie mesajul administrației profunde, cu totul altceva transmite comportamentul președintelui.

Formatul bilateral va deveni trăsătura fundamentală a relațiilor internaționale, cel puțin pentru anii în care Donald Trump se va afla la Casa Albă.

În realitate, nimeni nu crede în mod serios că liderul de la Phenian are intenția să renunțe la programul său militar nuclear.

În ultimele săptămâni, Vladimir Putin a redevenit un actor vizibil pe scena internațională. Știrile și imaginile cu un Putin singuratic, abandonat par să fi devenit istorie.

Este fotbalul un canal colector care permite evacuarea tensiunii sociale refulate și un malign instrument de propagandă al unor regimuri autoritare, ba chiar dictatoriale, sau reprezintă el, prin tribune, un rar spațiu de libertate în societăți aproape închise?