Unde am putea fi în viitorul digital al Uniunii Europene

Valentina Pavel | 11.05.2021

Suntem în anul 2030. Comunic online prin servicii complet interoperabile. Am dobândit autonomie și putere de decizie reală asupra felului în care sunt folosite datele mele personale.

Pe aceeași temă

La fel cum pot trimite e-mailuri indiferent ce furnizor de servicii aleg, cu aceeași ușurință acum pot schimba mesaje cu utilizatori ai altor servicii de comunicare instantă (WhatsApp, Signal, Telegram etc), rămânând pe aplicația preferată.

Am posibilitatea de a personaliza algoritmii unui serviciu. De exemplu, pot alege tipul de algoritm după care primesc news feed-ul pe Facebook sau sistemul care îmi oferă recomandări pe Netflix. Piața este mult mai deschisă și ofertantă, așa că pot alege ca acești algoritmi să fie furnizați de varii companii sau chiar ONG-uri ori întreprinderi sociale. La fel de bine îmi pot construi singură algoritmul care să funcționeze împreună cu serviciul ce mă interesează astfel încât informația pe care o consum să reflecte viziunea și valorile mele.

Revin în prezent, unde trăim într-o lume în care tehnologia pătrunde în tot mai multe aspecte ale vieții de zi cu zi și informații despre comportamentul și preferințele noastre sunt înregistrate la orice pas. Trebuie să dobândim o înțelegere mai bună asupra implicațiilor noilor tehnologii și să luăm decizii asupra modului în care alegem să ne protejăm și să întărim drepturile digitale în viitor.

2020 și 2021 au adus propuneri legislative ale Comisiei Europene pentru viitorul digital al Europei. Ele conțin elemente bune, dar care nu par să ducă suficient de departe.

Printre acestea, propunerea privind piața unică pentru servicii digitale introduce noi obligații pentru marile platforme online care au abilitatea de a controla accesul la informație și dețin cantități foarte mari de date despre milioane de utilizatori. Intenția este de a adresa răspândirea conținutului ilegal, a dezinformării și manipulării spațiului public digital.

Măsurile includ și noi obligații de transparență legate de moderarea conținutului, sistemele de recomandări sau dezvăluirea parametrilor care determină tipul de publicitate la care suntem expuși. Este un pas înainte pentru respectarea drepturilor și reducerea opacității acestor sisteme, însă măsurile ar trebui completate cu unele care să reducă și mai mult controlul marilor companii asupra spațiului public.

Un scenariu de interoperabilitate ar putea facilita deschiderea și mai mare a platformelor, prin introducerea de servicii ce oferă algoritmi alternativi pe o piață deschisă competiției care ar putea reinventa platformele online, mai departe de prevederile propuse (vezi și propunerea privind piețele digitale).

Mai mult, propunerea privind inteligența artificială este prima încercare din lume de a reglementa folosirea sistemelor de inteligență artificială. Este o propunere care se concentrează pe prevenirea riscului, dar insuficientă în ceea ce privește lista aplicațiilor interzise ce ne pot afecta atât la nivel individual, cât și societal. Pentru utilizările ce presupun un risc ridicat, procedurile extensive propuse nu au greutate pe fond, bazându-se pe un mecanism de certificare de conformitate voluntară din partea dezvoltatorilor și furnizorilor de servicii.

Toate aceste propuneri ar putea aduce schimbări importante, dar rămân modeste dacă ne așteptăm la transformări majore. Lipsesc astfel multe elemente necesare unor schimbări semnificative, de la un regim împotriva inferențelor la scară largă, la modele de afaceri independente de exploatarea și brokerajul de date, la modele alternative de guvernanță a datelor (vezi și propunerea privind guvernanța datelor).

Până acolo însă, lipsește o bază solidă și eficientă de aplicare și respectare a legislației privind protecția datelor. Iar acest lucru face ca orice noi eforturi de schimbare să rămână doar intenții, mai potrivite sau nu.

În același timp, trebuie să demontăm discursuri precum „legislația omoară inovația” sau sloganuri ce pun accentul pe sisteme de încredere, în loc de sisteme care pot fi analizate și trase la răspundere.

În final, consider că două elemente sunt esențiale pentru orice viziune despre viitor: protejarea și exercitarea efectivă a drepturilor fundamentale și participarea activă (și care să însemne ceva) a cetățenilor în luarea deciziilor.

Unul dintre modurile în care te poți implica astăzi este prin a semna Inițiativa Cetățenească Europeană privind interzicerea utilizării pe scară largă a supravegherii biometrice, a creării de profiluri și a predicțiilor algoritmice.

Valentina Pavel, Cercetător și jurist politici digitale

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22