TRAIAN HALALAI: Băncile se află într-o etapă de repoziționare

Într-adevăr, misiunea EximBank este de a sprijini me­diul de afaceri românesc, atât prin produsele și serviciile clasice ale unei bănci comerciale, cât și prin instrumente specifice puse la dispoziția companiilor în calitate de man­datar al statului român. În baza acestui dublu man­dat, la sfârșitul lui noiembrie 2016, EximBank înregistra expuneri din credite cu 15% peste nivelul din aceeași pe­rioadă a anului precedent, în condițiile menținerii unui nivel al creditelor neperformante sub media pieței. Aceas­tă evoluție se datorează evoluției macroeconomice, dar eu cred că este și rezultatul eforturilor ultimilor ani de a moderniza și adapta produsele și serviciile oferite.

În spaţiul public românesc se discută despre ne­ce­si­ta­tea apariţiei unei bănci de dezvoltare. Toate forţele politice, indiferent de doctrină, agreează ideea. Con­sideraţi că EximBank ar fi opţiunea ideală pentru o bancă de dezvoltare?

Ne bucură faptul că există un consens politic cu privire la necesitatea înființării unei bănci de dezvoltare. Româ­nia este unul dintre puținele state din Uniunea Euro­peană care nu dispune de un astfel de vehicul. O bancă de dezvoltare ar permite statului român să își diversifice și să își intensifice prezența și impactul în economie. Pe lângă sprijinirea politicilor economice ale guvernului (de la susținerea IMM-urilor la creșterea absorbției fon­du­ri­lor europene și finanțarea dezvoltării regionale), o bancă de dezvoltare îi va permite statului să participe la Planul Juncker al Comisiei Europene, un ambițios program de finanțare a investițiilor în infrastructura europeană ce pre­vede mobilizarea de resurse publice și private de pes­te 300 de miliarde de euro. Referitor la modul practic de înființare în România a unei bănci de dezvoltare, cons­trucția acesteia pe structura EximBank prezintă o serie de avantaje clare. În primul rând, autoritățile pot bene­fi­cia de experiența pe care banca o are în administrarea fondurilor statului. EximBank are o infrastructură solidă și eficientă, care ar permite noii instituții realizarea unor eco­nomii de scală importantă. Nu în ultimul rând, EximBank dispune de capitalul necesar pentru a putea de­mara imediat activități specifice unei bănci de dez­vol­tare, urmând ca ulterior acesta să fie suplimentat, la ne­vo­ie, pe măsură ce obiectul de activitate al acesteia se va extinde pentru a include mecanisme de sprijin mult mai complexe. Sperăm, așadar, că proiectul prin care EximBank își va extinde mandatul prin preluarea atri­bu­țiilor de bancă de dezvoltare, la care s-a lucrat deja con­sis­tent - în special în direcția revizuirii și actualizării ca­drului legislativ -, să intre cât mai rapid pe agenda au­to­rităților, astfel încât să putem – așa cum fac alte state - să implementăm proiecte integrate, care aduc noi locuri de muncă, creează o dezvoltare a infrastructurii locale și ajută la creșterea economică a unei țări.

2016 a fost anul celor mai joase dobânzi din istoria postdecembristă a pieţei noastre financiare. Ce efecte a avut această ieftinire a creditării în viaţa com­pa­nii­lor?

Evoluția dobânzilor și a contextului macroeconomic sta­bil nu au reprezentat argumente suficient de puternice pentru ca antreprenorii să-și majoreze consistent gradul de îndatorare, aflându-se într-o ușoară stare de expec­ta­ti­vă, mai ales în ceea ce privește planurile de investiții. Astfel, deși estimările oficiale indică existența unui po­ten­țial însemnat pe segmentul creditării societăților co­mer­ciale (de circa 100 de miliarde de lei - suficient pentru dublarea volumului creditelor acordate) și există premise pentru o continuare a trendului pe dobânzi, ne așteptăm ca aversiunea față de îndatorare a antreprenorilor să con­tinue să se manifeste și în perioada următoare.

Aveţi un program destinat firmelor mici şi mijlocii. Care sunt avantajele pe care le oferiţi acestora? S-au arătat IMM-urile tentate de oferta bancară în acest an?

Așa este. Ne-am propus să avem o abordare mult mai di­namică pe segmentul reprezentat de IMM-uri și am pre­gătit deja terenul pentru acest lucru. Am lansat în acest an noi produse dedicate exclusiv acestui segment și deja este activă pe site-ul băncii – probabil suntem singura ban­că cu o asemenea facilitate - o aplicație de prese­lec­ție ca­re permite IMM-urilor să afle on-line dacă sunt eli­gibile pentru produsele dedicate. Avem posibilitatea să dăm foarte rapid credite și putem structura facilități com­plete care să includă garanții sau alte produse com­ple­mentare, precum factoringul sau cash management. Astfel că sun­tem încrezători că în 2017 ne vom crește con­sistent ex­pu­nerea pe acest segment important pentru eco­nomie.

Sunt exportatorii, clienţii dvs. tradiţionali, îngrijoraţi de eventualitatea Brexit-ului?

Orice schimbare atrage după sine o ieșire dintr-o zonă de confort care, de cele mai multe ori, creează în primă fa­­ză îngrijorări din cauza imposibilității anticipării tu­tu­ror efectelor acesteia. La fel stau lucrurile și în ceea ce pri­veș­te Brexit-ul. Sunt încă destule necunoscute legate de evo­lu­ția procesului, însă, global privind, nu cred că de­cizia britanicilor va avea un impact puternic asupra ex­por­ta­to­ri­lor români, dată fiind ponderea destul de redusă a schim­burilor comerciale cu Marea Britanie – undeva la 4%.

Cum vedeţi evoluţia dobânzilor din piaţa românească, în contextul unei majorări a dobânzii de politică mo­netară a Federal Reserves?

Creșterea dobânzii de politică monetară de către FED se va transmite ca o undă de șoc în economiile dezvoltate și emergente. Investitorii își vor canaliza plasamentele în active denominate în dolari și vor solicita randamente mai mari pentru a-și păstra banii în active denominate în alte valute. Desigur, factori locali favorabili, cum ar fi, de exemplu, creșterea economică din România, vor cân­tări și ei în deciziile investitorilor, însă unda de șoc tot va conduce la o creștere a randamentelor de pe piață, de­terminând în anumite situații băncile centrale să in­ter­vi­nă prin creșterea dobânzilor de politică monetară, pentru a opri scurgerile de capital. Având în vedere importanța dolarului în economia globală, decizia de creștere a do­bânzii de către FED se va traduce într-o creștere aproape generalizată a randamentelor de pe piețele financiare, chiar dacă nu cu aceeași amplitudine.

BNR descrie o scădere a ratei creditelor ne­per­for­man­te. Credeţi că fenomenul de însănătoşire va con­ti­nua?

Cred că băncile se află încă într-o etapă de re­po­zi­țio­nare, după ce au parcurs un proces critic de curățare a bilanțurilor și de adaptare la inițiativele legislative care au impactat sectorul bancar din România. În plus, mar­je­le dintre dobânzile active și cele pasive s-au redus con­si­derabil, ceea ce, alături de nivelurile scăzute ale do­bân­zi­lor, continuă să afecteze profitabilitatea și să forțeze ma­nagementul băncilor să găsească surse suplimentare de venit sau să reducă nivelul cheltuielilor. În acest context, este de așteptat ca sistemul bancar să continue să tra­ver­seze o perioadă de consolidare, cu o creștere a volumului de tranzacții pe segmentul portofoliilor de credite ne­per­for­mante din zona corporate, cât şi la nivelul tran­zac­ţiilor de fuziuni şi achiziţii.

Ce anume ar accelera revirimentul afacerilor ro­mâ­neşti?­ Reduceri de fiscalitate generală, scăderea po­ve­rii impozitării muncii?

Într-adevar, provocările cărora trebuie să le facă față me­diul de afaceri sunt multiple. Pe termen scurt, in­ves­titorii pot reduce efectele adverse ale disfuncționalităților economiei. Să luăm ca exemplu disponibilitatea de per­sonal calificat, problemă care poate fi temporar acomo­da­tă fie prin creșterea salariilor, în vederea atragerii re­sur­sei umane necesare, cel puțin până la nivelul la care mar­jele de profitabilitate o permit, fie prin deschiderea de punc­te de lucru în zone mai sărace în investiții. Pe ter­men lung, însă, este nevoie ca autoritățile să continue să ajusteze modelele de creștere economică, care trebuie să pună un accent mai mare pe absorbția fondurilor euro­pe­ne, pe dezvoltarea infrastructurii, pe reindustrializare și pe creșterea ponderii exporturilor și a investițiilor româ­nești către țări din afara UE, unde se poate crea o valoare adăugată mai mare. Un astfel de model de creștere eco­nomică va permite o incluziune mai mare a companiilor românești pe lanțul de valoare decât o creștere eco­no­mică bazată pe consum privat.

Sunt companiile româneşti interesate de investiţii în străinătate, care eventual pot căuta finanţare la ban­ca dvs.? Ştim că aveţi produse bancare destinate sus­ţi­nerii financiare pentru proiecte de investiţii externe.

Tendința în acest moment este ca firmele românești să se implice în proiecte internaționale, să presteze diverse servicii în alte țări pentru a acumula capital necesar dez­voltării și mai puțin de a derula proiecte de investiții. Avem, de exemplu, parteneri care derulează contracte atât în spațiul european, dar și în Asia Centrală sau Afri­ca. Luând decizia de a se extinde în afara granițelor țării, aceste companii fac dovada unor modele de afaceri com­pe­titive și sustenabile, iar creșterea indicatorilor lor fi­nan­ciari le face atrăgătoare și din punctul de vedere al poziționării pe piețele lor, dar și din perspectiva finan­ța­torilor. Ca bancă, suntem direct interesați de calitatea și sănătatea portofoliului nostru de clienți, iar faptul că, prin natura produselor și serviciilor noastre, putem con­strui relații de durată cu astfel de companii ne ajută fundamental în îndeplinirea misiunii noastre de susținere a mediului de afaceri din România.