ANUL XXVIII (1416) (16 Mai 2017 - 23 Mai 2017)

PSD nu-și va schimba și narațiunea cu care a câștigat atâția alegători anul trecut, ceea ce le va oferi opoziției și președintelui oportunitatea de a se identifica politic prin discursul proeuropean.

Apropierea congresului PNL nu face decât să demanteleze gravele probleme care macină partidul și să pună reflectorul pe fundătura în care a intrat. Cei doi candidați rămași în cursă - Orban și Bușoi - și taberele grupate în jurul lor sunt doar staniolul sub care viermuiește o istorie a eșecurilor arareori asumate și nicicând analizate în profunzimea lor.

Cum se va deschide USR către un electorat sceptic? Cum va regla diferențele ideologice din interior astfel încât să se poziționeze coerent față de problemele momentului?

Liviu Dragnea a eșuat lamentabil ca lider al marelui partid al corupților, nereușind să-și onoreze angajamentele față de colegi.

România se află în situaţia inconfortabilă de a alege între intrarea în zona euro, cu avantajele rezultate de aici, şi tergiversarea adoptării monedei unice, riscând astfel să piardă bani şi influenţă în spaţiul UE

Marţi, 9 mai, iniţiativa cetăţenească prin care familia este redefinită în Constituţie a fost votată în Camera Deputaţilor cu 232 de voturi pentru, 22 împotrivă şi 13 abţineri.

Demersul Coaliției pentru Familie și succesul acestui demers în Camera De­pu­taților au redeschis un su­biect important pentru concetățenii noștri cu altă orientare sexuală decât cea a majorității.

Disputa în jurul „familiei tradiționale“ ilustrează ca­zul particular al unui răz­boi cultural purtat în tot spațiul occidental. Acest conflict ideologic, religios, etic, social și politic tră­dează neașezarea exis­ten­țială a lumii libere care, mai ales după prăbușirea comunismului (și ieșirea din relativul confort al lumii bipolare), adu­nă, din Est și Vest, toate aluviunile unui secol de nihilism și a două alte se­co­le de progresism pozitivist, materialist și anticlerical.

Tot ni se pare că ne facem bine, că vom scăpa de ei. Dar nu-i așa. Reușim doar să mai ajungem cu mâinile spre masca cu oxigen, când ne bagă în comă cu ordonanțe, cu furturi, cu legi de grațiere. Mai respirăm puțin. Dar nu scăpăm de ei.

În motivarea sentinței date în dosarul Electrica, instanța Tribunalului București a uitat să explice de ce l-a lăsat în libertate condiționată pe generalul Cătălin Voicu, după ce l-a condamnat în al doilea dosar penal pentru fapte cu „consecințe deosebit de grave“. Nici măcar fostul premier Adrian Năstase nu a avut norocul să nu se întoarcă în închisoare după ce a fost condamnat cu executare a doua oară. Din dosarul Electrica reiese implicarea unor personaje din serviciile secrete, între care un general de informații, și a tatătului mogulului de presă Dan Voiculescu, aflat în pușcărie.

„Cel mai trist aspect al vieţii în prezent este că ştiinţa acumulează cunoştinţe mai repede decât societatea înţelepciune.“ (Isaac Asimov)

Demiterea directorului FBI a avut un efect de bumerang, degenerând într-un mare dezastru de PR pentru Administrația Trump.

Între spațiul care descrie din punct de vedere geografic Europa și cel politic, economic, instituțional pe care îl vor ocupa în viitor actualele state membre ale UE vor exista diferențe consistente.

După anexarea Crimeei, Kievul a declanșat o veritabilă naționalizare a propriului stat și societății, optând pentru recuperarea simbolică a unor organizații nationalist-radicale din anii ’30-’40. Pe de altă parte, 2015 aduce schimbări politico-identitare și la Varșovia, cu implicații profunde în relaționarea cu lumea din jur. Pentru prima oară după 1989, guvernarea este dominată de elite pentru care Vestul și UE în mod particular nu mai primează necondiționat.

Ruxandra Hurezean rezonează subtil cu dramele umane, fără patetism și fără tonuri justițiare. Din teren, unde se lasă impregnată de fiorul vieții, jurnalista urcă spre cărți și documente, pentru a obține distanța necesară.

Pe lângă rubricile curente despre expoziții, evenimente și publicații din țară și din străinătate, acest număr propune un dosar special despre Hibrizi. Coordonatoarea lui, Cristina Bogdan, explică astfel conceptul:

Continuăm prezentarea diverselor experienţe din perioada Primului Război Mondial în spaţiul românesc cu o adevărată odisee, puţin cunoscută şi asumată în România: contribuţia femeilor scoţiene pe frontul românesc, detaliată în volumul scris de Costel Coroban Potârnichile gri. Spitalele femeilor scoţiene în România, 1916-1917.

Principalul atu al cărţii lui Oliver Jens Schmitt despre liderul Mişcării Legionare este acela că depășește tradiționala paradigmă bine-rău cu care am fost obișnuiți până acum.